BusinessMagazin

Tag: bnr

  • BNR despre franci: Băncile pot menţine ratele la nivelul din decembrie, aplica reduceri sau conversii

    Băncile care au acordat credite în franci elveţieni au avut joi, la Banca Naţională, o întâlnire de lucru cu conducerea executivă a BNR şi cu cea a Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), pentru “a găsi o serie de soluţii de reducere a serviciului datoriei debitorilor care au fost afectaţi de turbulenţele recente de pe piaţa financiară internaţională determinate de decizia Băncii Centrale a Elveţiei”, potrivit unui comunicat al BNR.

    Astfel, cele trei părţi au agreat o serie de soluţii pe care băncile le pot oferi clienţilor individual, fără a fi limitate doar la acestea.

    “Pentru a rezolva aceste probleme individuale, băncile comerciale au la dispoziţie o serie de soluţii optionale consistente cu principiul împărţirii poverii ajustării (burden – sharing) aplicat şi pe plan internaţional”, se spune în comunicatul BNR.

    Măsurile vizează menţinerea ratelor lunare în lei aferente creditelor în franci elveţieni la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014, conversia creditelor în lei la cursul zilei şi/sau acordarea unui discount privind cuantumul servicului datoriei, reducerea temporară a ratei dobânzii pentru a compensa efectul aprecierii francului elveţian sau flexibilizarea mecanismului de rescadenţare şi a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor, prin aplicarea prevederilor “Electoratei” îmbunătăţite.

    Totodată, băncile vor avea în vedere simplificarea procedurilor administrative şi întărirea protecţiei debitorilor în raport cu banca, astfel încât în procesul rescadenţării creditelor să nu se înăsprească termenii contractului de credit precum rata dobânzii, comisioane sau solicitarea constituirii de noi garanţii.

    “Soluţiile sunt complementare. Fiecare bancă poate aplica un mix adecvat de soluţii adaptat fiecărui caz individual. Ele sunt valabile şi pentru creditele acordate în alte monede şi pot fi optimizate de la caz la caz“, se precizează în comunicat.

  • Francul elveţian a scăzut a patra zi consecutiv, la 4,2748 lei, iar euro a coborât la 4,4451 lei

    ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE

     

  • Conducerea BNR “la cel mai înalt nivel”, convocată la Comisia Buget-Finanţe pentru a da explicaţii privind modul în care s-a implicat în criza creditelor în franci elveţieni

    “Vă rog să înaintăm o adresă Băncii Naţionale prin care conducerea BNR să se prezinte miercurea viitoare în faţa Comisiei cu un raport asupra modului cum s-a implicat în această acţiune (problema creditelor în franci elveţieni – n.r.), ce discuţii a avut cu băncile care au dat credite în franci elveţieni şi cu ce soluţii au venit acestea. Să ne spună dacă Banca Naţională face înlesniri în rezolvarea problemei dintre clienţi şi bănci”, s-a adresat colegilor Eugen Nicolaescu, vicepreşedintele Comisiei Buget-Finanţe-Bănci din Camera Deputaţilor, înainte de începerea şedinţei, care s-a amânat din lipsă de cvorum.

    Nicolaescu a cerut ca BNR să prezinte în faţa Comisiei mai multe date, respectiv câte contracte de credit au fost negociate în această perioadă de către bănci, odată cu aprecierea monedei elveţiene, câte persoane fac faţă condiţiilor dificile din prezent şi ce soluţii s-au găsit.

    “Să vedem ce soluţii au găsit instituţiile cele mai competente din acest punct de vedere. Putem să invităm BNR, la cel mai înalt nivel, să vedem dacă lucrurile sunt tratate cu responsabilitate”, a spus Nicolăescu.

    La rândul său, deputatul liberal Andreea Paul a solicitat ca banca centrală să trimită Comisiei, până miercurea viitoare, un raport scris cu răspunsul la şapte întrebări pe care le-a adresat săptămâna trecută la audierile din Comisie directorului Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză.

    “A trecut o săptămână de când am ridicat şapte întrebări punctuale către BNR şi încă nu am primit niciun răspuns. Rog ca, până săptămâna viitoare, BNR să trimită un raport scris cu răspunsul la cele 7 întrebări. Am adresat atunci trei întrebări şi către ARB (Asociaţia Română a Băncilor – n.r.), vă rugăm să ne trimiteţi o sinteză a deciziilor individuale a celor 11 bănci care au acordat credite în franci, tot până miercuri, pentru a putea să le discutăm pe fond”, a spus Paul.

    Ea a solicitat ca miercurea viitoare Comisia să se întâlnească la audieri cu toate instituţiile responsabile pentru ca acestea să comunice rezultatele discuţiilor şi negocierilor.

    Totodată, deputatul a punctat că a primit “semnale din piaţă” potrivit cărora negocierile individuale între clienţi şi bănci sunt “sortite eşecului în bloc”.

    “Astfel, vă anunţ că joi voi însoţi un client al unei bănci, împreună cu un avocat de pe spezele mele, la discuţiile cu banca să văd cum decurg negocierile. Din sutele de solicitări pe care le am, voi alege una şi vreau să mă conving la faţa locului cum funcţionează aceste negocieri individuale, despre care clienţii spun că sunt inexistente”, a spus Paul.

    La şedinţa Comisiei au participat 15 deputaţi, iar pentru întrunirea cvorumului era necesară prezenţa a 17 parlamentari. Comisia se va reuni din nou miercuri dimineaţă, la ora 9:00, pentru a relua discuţiile.

    La întrunirea de marţi au fost prezenţi preşedintele executiv al ARB, Florin Dănescu, preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare din România şi al Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, reprezentanţi ai BNR la nivel de experţi tehnici, preşedintele ANPC, Marius Dunca şi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Atilla Gyorgy.

    Liberalul Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru al Finanţelor, a solicitat un punct de vedere ferm al Guvernului cu privire la poziţia pe care o adoptă în problema crizei creditelor în franci elveţieni şi ce măsură susţine dintre cele propuse de diverse părţi implicate.

    “Cred că Guvernul nu poate să stea deoparte, trebuie să ne spună cu subiect şi predicat ce susţine, un punct foarte clar cum vede Guvernul să se rezolve această problemă. Vreau să propun să ne dea o poziţie foarte clară, că şi la conversia creditelor a spus că nu este împotrivă, vrem un punct de vedere scris, care să se aprobe de urgenţă în şedinţă de Guvern şi să-l avem până mâine, când reluăm discuţiile.

    La şedinţa de miercuri şi-a anunţat participarea şi ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

  • Creditele pentru populaţie şi firme au scăzut anul trecut cu 3,1%

    În decembrie, creditul neguvernamental total s-a diminuat cu 0,9%, sau 0,8% în termeni reali, ajungând la finele anului la 211,652 miliarde lei.

    “Soldul creditului neguvernamental în lei acordat de instituţiile de credit s-a majorat la 31 decembrie 2014 cu 8,5 la sută (7,6 la sută în termeni reali) faţă de 31 decembrie 2013 pe seama majorării cu 17,4 la sută (16,5 la sută în termeni reali) a creditului acordat gospodăriilor populaţiei, în timp ce componenta în valută exprimată în lei s-a diminuat cu 10,6 la sută (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 10,5 la sută). Faţă de 30 noiembrie 2014, creditul neguvernamental total s-a diminuat cu 0,9 la sută (-0,8 la sută în termeni reali) până la nivelul de 211652,0 milioane lei. Creditul în lei s-a diminuat cu 1,0 la sută (-0,9 la sută în termeni reali), în timp ce creditul în valută (exprimat în lei) a scăzut cu 0,9 la sută (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 2,1 la sută)”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Creditul guvernamental a crescut în decembrie cu 3,7%, la 85,501 miliarde lei. La 31 decembrie 2014, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 6,3% (5,4% în termeni reali) faţă de 31 decembrie 2013.

    Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au majorat în decembrie cu 4,8% faţă de luna noiembrie 2014, până la 231,856 miliarde lei.

    Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 3,7%, până la 86,165 miliarde lei. La 31 decembrie 2014, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 7,6% (6,7% în termeni reali) faţă de 31 decembrie 2013.

    Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) au crescut cu 10,3%, până la 68,714 miliarde lei. La 31 decembrie 2014, depozitele în lei ale persoanelor juridice au crescut cu 10,9% (10% la sută în termeni reali) faţă de 31 decembrie 2013.

    Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, s-au majorat cu 1,4%, până la 76,976 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută au crescut cu 0,2%, până la 17,174 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 4,6% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 4,6%); depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 4,5% (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 4,5%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei au crescut cu 4,8% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au majorat cu 4,9%).

    Masa monetară în sens larg a înregistrat la sfârşitul lunii decembrie 2014 un sold de 260,331 miliarde lei. Faţă de luna noiembrie 2014 aceasta a crescut cu 4,4% (4,5% în termeni reali), iar în raport cu decembrie 2013 masa monetară s-a majorat cu 7,8% (6,9% în termeni reali).

  • Delegaţia FMI, discuţii la BNR. Printre temele discutate: legea insolvenţei personale şi conversia creditelor

    Delegaţia FMI a început marţi vizita la Bucureşti, programată în perioada 27 ianuarie-10 februarie, pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, aprobat în septembrie 2013.

    Într-o scrisoare transmisă duminică ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, şi guvernatorului BNR reprezentanţii FMI îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu legea falimentului personal, precizând că, fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea părţilor interesate, aceasta poate avea un impact negativ asupra pieţei financiare.

    Scrisoarea este semnată de Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România, şi de Elisabetta Capannelli, Country Manager al Băncii Mondiale.

    “O lege a falimentului personal eficientă reprezintă o componentă importantă a sistemului modern de insolvenţă şi sprijinim eforturile autorităţilor de a realiza o legislaţie în acest domeniu. Suntem, totuşi, profund îngrijoraţi de faptul că adoptarea unei legi a falimentului personal fără un studiu de impact adecvat, fără consultarea părţilor interesate şi fără un sprijin instituţional adecvat nu-şi va atinge obiectivele”, se arată în scrisoare.

    În document se precizează că o astfel de lege va avea “un impact negativ” asupra pieţei financiare, dacă nu este bine pregătită.

    “Sfătuim autorităţile să adopte legea falimentului personal doar după efectuarea studiilor de impact necesare şi după consultarea părţilor (…) Încurajăm autorităţile să se inspire din experienţa altor ţări, în special a ţărilor din UE care au adoptat recent legi similare”, se mai arată în scrisoare.

    Scrisoarea a mai fost transmisă preşedintelui Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc şi guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu.

    Premierul Victor Ponta a confirmat luni că FMI a cerut un studiu de impact privind legea insolvenţei personale, adăugând că este convins că problema va fi discutată în Parlament.

    Anterior în cursul zilei de luni, Ponta a fost întrebat dacă va discuta cu FMI despre legile conversiei şi insolvenţei, el arătând atunci că Guvernul nu are acest lucru în program şi că FMI trebuie să discute cu Parlamentul despre aceste acte normative.

  • Francul elveţian şi dolarul au scăzut luni, după recordurile înregistrate săptămâna trecută

    Paritatea francului a coborât de la recordul de 4,5817 lei/franc atins vineri la 4,4840 lei/franc, după ce moneda elveţiană s-a depreciat cu 1,2% în raport cu euro pe pieţele externe, iar leul s-a întărit faţă de euro.

    Cursul pentru francul elveţian anunţat de BNR a înregistrat recorduri succesive în aproape toate şedinţele începând de joi, 15 ianuarie, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro.

    Pentru dolar, banca centrală a anunţat un curs de 3,9888 lei/euro, în scădere cu 0,92 bani comparativ cu maximul istoric de 3,998 lei/dolar înregistrat vineri.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Referinţa euro a coborât de la 4,4935 lei/euro vineri la 4,48 lei/euro. Cursul record pentru euro a fost atins în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, la 4,6481 lei/euro

    Pieţele financiare au reevaluat luni dimineaţă impactul câştigării alegerilor legislative din Grecia de către partidul radical de stânga Syriza, iar euro a recuperat terenul pierdut pe pieţele internaţionale, după ce iniţial s-a depreciat. O evoluţie similară a fost înregistrată şi de monedele din Europa de Est, în urma unei prime reacţii negative, dar de amploare redusă, la rezultatul alegerilor din Grecia.

    Încrederea din sectorul financiar este susţinuă în continuare de programul masiv de achiziţie de obligaţiuni anunţat de Banca Centrală Europeană.

    BCE a anunţat joi că va lansa în martie un program extins de achiziţii de active în zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale. Valoarea programului, de aproape 1.100 miliarde de euro, era aşteptată de pieţele financiare.

    Partidul radical de stânga Syriza, care a câştigat alegerile parlamentare de duminică din Grecia, şi formaţiunea de dreapta Grecii Independenţi au ajuns la un acord, luni, pentru a guverna împreună. Syriza a obţinut 149 de mandate din totalul de 300 ale Parlamentului, având nevoie doar de două pentru a deţine majoritatea absolută.

  • Francul şi dolarul ating noi VALORI RECORD. Moneda americană s-a apropiat de 4 lei

    Referinţa pentru franc a crescut cu 6,65 bani, de la 4,5152 lei joi.

    Banca centrală a anunţat un curs în urcare puternică pentru dolar, cu 12,59 bani (3,25%), la 3,998 lei, după ce euro s-a depreciat joi şi vineri faţă de moneda americană pe pieţele externe, în urma anunţului Băncii Centrale Europene că va lansa un program masiv de achiziţii de obligaţiuni.

    Evoluţia dolarului în raport cu leul este determinată de raportul dintre moneda americană şi cea europeană pe pieţele externe.

    Cursul pentru francul elveţian anunţat de BNR a atins niveluri record joi şi vineri săptămâna trecută, dar şi luni, miercuri şi joi săptămâna aceasta, ca urmare a eliminării a plafonului minim impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro.

    Francul s-a apreciat puternic începând de săptămâna trecută, după ce banca centrală a Elveţiei a decis joi să renunţe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro. Comparativ cu nivelul anunţat de BNR anterior deciziei Băncii Elveţiei, francul se află în creştere cu 22,5% faţă de leu.

    Cotaţia pentru euro a scăzut cu 0,7 bani, la 4,4935 lei, moneda naţională beneficiind doar marginal de deprecierea generală a euro.

    BCE va lansa în martie un program extins de achiziţii de active în zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale. Valoarea programului, de aproape 1.100 miliarde de euro, era aşteptată de pieţele financiare.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

  • Francul şi dolarul ating noi VALORI RECORD. Moneda americană s-a apropiat de 4 lei

    Referinţa pentru franc a crescut cu 6,65 bani, de la 4,5152 lei joi.

    Banca centrală a anunţat un curs în urcare puternică pentru dolar, cu 12,59 bani (3,25%), la 3,998 lei, după ce euro s-a depreciat joi şi vineri faţă de moneda americană pe pieţele externe, în urma anunţului Băncii Centrale Europene că va lansa un program masiv de achiziţii de obligaţiuni.

    Evoluţia dolarului în raport cu leul este determinată de raportul dintre moneda americană şi cea europeană pe pieţele externe.

    Cursul pentru francul elveţian anunţat de BNR a atins niveluri record joi şi vineri săptămâna trecută, dar şi luni, miercuri şi joi săptămâna aceasta, ca urmare a eliminării a plafonului minim impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro.

    Francul s-a apreciat puternic începând de săptămâna trecută, după ce banca centrală a Elveţiei a decis joi să renunţe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro. Comparativ cu nivelul anunţat de BNR anterior deciziei Băncii Elveţiei, francul se află în creştere cu 22,5% faţă de leu.

    Cotaţia pentru euro a scăzut cu 0,7 bani, la 4,4935 lei, moneda naţională beneficiind doar marginal de deprecierea generală a euro.

    BCE va lansa în martie un program extins de achiziţii de active în zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale. Valoarea programului, de aproape 1.100 miliarde de euro, era aşteptată de pieţele financiare.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

  • Cinteză, BNR: Conversia creditelor din franci în lei la cursul istoric poate falimenta unele bănci

    “Orice decizie privind o conversie la un alt curs de schimb decât cel din dată tranzacţiei produce pierderi pentru bănci. Rezolvarea printr-un act normativ care să stabilească conversia la un alt curs decât cel din ziua tranzacţiei nu se poate! (…) Sunt bănci care pot da faliment dacă conversia se face la curs istoric. Şi nu una sau două bănci riscă falimentul! Cineva spunea că volumul creditelor în franci nu reprezintă un risc sistemic, dar falimentul unei bănci este un risc sistemic”, a afirmat Cinteză miercuri la dezbaterea din Comisia Buget-Finanţe la Camera Deputaţilor pe tema creditelor în franci elveţieni.

    El a arătat că băncile comerciale percep conversia la un alt curs de schimb ca fiind neconstituţională.

    “Dacă n-ar fi existat această variaţie de curs în perioada aceasta şi BNR ar fi intervenit în activitatea unei bănci era un abuz cras, puteam să fim traşi la răspundere penal”, a spus Cinteză.

    Oficialul BNR a punctat că, după preluarea Volksbank de către Banca Transilvania, când aceasta din urmă va converti creditele în franci elveţieni în lei, aşa cum s-a angajat în contract, cu oferirea unui discount, măsura va pune presiune şi pe restul băncilor, însă rămâne de văzut dacă acestea îşi vor putea permite să aplice măsuri similare fără a-şi reduce drastic indicatorii de solvabilitate şi capital.

    “Sunt convins că băncile vor avea presiune după ce Banca Transilvania va pune planul în aplicare, dar nu sunt convins că vor putea susţine aplicarea unui discount la conversia creditului. Dacă indicatorul de solvabilitate scade sub 6%, deja banca trebuie să aplice administrare specială, iar sub 2% se instituie procedura de faliment”, afirmă Cinteză.

    El a precizat că, începând de vinerea trecută, guvernatorul BNR a avut discuţii cu reprezentanţii băncilor comerciale, 14 instituţii de credit având în portofolii împrumuturi în franci elveţieni, însă nu toate au volume mari de astfel de credite.

    Pe de altă parte, Cinteză apreciază că legea insolvenţei nu rezolvă problema, iar propunerea de schemă de restructurare a Finanţelor poate oferi avantaje pe termen scurt celor cu credite în euro.

    Directorul BNR a mai punctat că banca centrală nu putea interzice creditele în franci elveţieni în 2007, tocmai când România a intrat în Uniunea Europeană şi s-a liberalizat contul de capital.

    “Nu puteam interzice creditele în franci câtă vreme la momentul acela nu prezenta niciun risc. Creditul în franci a apărut pe fondul unor finanţări acordate de fonduri elveţiene şi bănci elveţiene la cursuri care făceau finanţările pentru bănci mai ieftine decât alte valute. Da, francul elveţian a fost foarte ieftin, dar alegerea a aparţinut clientului”, a mai spus Cinteză.

  • Francul elveţian trece de 4,5 lei şi atinge un nou maxim istoric

    Cursul pentru franc a urcat miercuri cu 7 bani, de la 4,4354 lei/franc marţi, în contextul întăririi monedei elveţiene pe pieţele externe în raport cu euro.

    Cursul a deschis miercuri pe pieţele externe la 1,01 franci/euro, dar ulterior moneda eleveţiană s-a întărit şi raportul de schimb a scăzut pentru puţin timp la 0,9993 franci/euro. Tranzacţiile au avut loc miercuri între un curs minim de 0,9993 franci/euro şi un maxim de 1,0137 franci/euro. La ora transmiterii acestei ştiri, cursul se situează la 1,0004 franci/euro.

    Cursul pentru francul elveţian anunţat de BNR a atins niveluri record joi, vineri şi luni, ca urmare a eliminării joi a plafonului minim impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro.

    Luni, cursul francului a urcat cu 1,1%, la 4,4716 lei, după un avans de 2,2% vineri, la 4,4228 lei, şi de 15,7% joi, când a crescut la 4,3287 lei. Miercurea trecută, BNR a anunţat un curs de 3,7415 lei pentru franc. Cele trei şedinţe cu niveluri record pentru franc au fost urmate marţi de o scădere a monedei elveţiene la 4,4354 lei, ca urmare a evoluţiei de pe pieţele externe.

    Comparativ cu nivelul de miercuri, ultimul anunţat de BNR anterior deciziei Băncii Elveţiei, francul înregistrează la cursul actual, de 4,5054 lei/franc, o apreciere de 20,4% în raport cu leul.

    Cursul pentru euro a urcat miercuri cu 0,73 bani, la 4,5110 lei/euro. Cursul record pentru euro a fost înregistrat în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, pe 3 august 2012, la 4,6481 lei.

    Dolarul s-a întărit în raport cu euro pe pieţele extern, iar cursul anunţat de BNR a urcat cu 2,09 bani, la 3,8989 lei/dolar, un nou maxim istoric. Anterior, dolarul a consemnat cel mai ridicat nivel vineri, când a fost cotat la 3,8863 lei. Evoluţia dolarului în raport cu leul este determinată de raportul dintre moneda americană şi cea europeană pe pieţele externe.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Francul a crescut puternic joia trecută pe pieţele externe imeidiat după anunţul Băncii Eleveţiei că renunţă la plafonul de 1,2 franci/euro. Moneda eleveţiană s-a apreciat cu până la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro în 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc însemna la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elveţiană, calculată prin intermediul cotaţiilor euro/franc şi euro/leu.