„Avem trei mari acţiuni de control deschise la bănci. Le-am spus şi celor din Asociaţia Română a Băncilor: nu se poate să nu plăteşti impozit pe profit timp de 10 ani. Monitorizăm lunar declaraţiile de plată. Au început să apară şi declaraţii rectificative. Aceasta înseamnă că instituţiile bancare încep prin propria voinţă să nu mai vândă credite în străinătate fără justificare. Am limitat deductibilitatea la 30%, atât pentru bănci, cât şi pentru oricare alte companii care vând creanţe. La o singură bancă am stabilit impozit pe profit suplimentar care ar fi trebui plătit statului în ultimii cinci ani în valoare de 650 milioane de lei. Acolo este vorba şi de o plângere penală. Au fost nişte tranzacţii succesive de vânzare/cumpărare de creanţe prin care o parte din active, sute de milioane de euro, au mers în paradisuri fiscale. Trebuie să vă imaginaţi că în fiecare tranzacţie de creanţe se află în garanţii în spate. Spre exemplu, a fost o bancă ce a vândut o creanţă cu o valoare nominală de 14 milioane de euro cu un euro în străinătate, iar cumpărătorul a venit la firma românească şi i-a spus simplu: dacă nu intru acţionar, cer lichidarea. Gândiţi-vă că avem firme de stat care pot ajunge în această situaţie când iau credite de la bănci străine din România. Acestea pot fi preluate pe nimic prin acest mecanism. Este chiar şi o problemă de siguranţă naţională”, a declarat ministrul Finanţelor.
Tag: banca
-
S-a trezit cu 4 milioane de dolari în cont. Ce a urmat seamănă cu un scenariu de film
În urmă cu 4 ani, Christine a descoperit că în contul său Westpac se găsesc nu mai puţin de 4,6 milioane de dolari. Problema era că aceste fonduri erau transferate sub formă de overdraft, dintr-o evidentă greşeală a băncii; tânăra a ignorat acest lucru şi a început să cheltuie banii pe genţi, haine sau călătorii.
Când a fost arestată pe aeroportul din Sidney, i s-a adus la cunoştinţă faptul că trebuie să returneze 3,3 milioane de dolari.
Judecătorii i-au setat o cauţiune de 1.000 de dolari, cu condiţia ca ea să se prezinte de două ori pe zi la o secţie de poliţie de lângă Sidney. Avocatul său a explicat forţelor de ordine că banii au fost cheltuiţi pe articole vestimentare şi că acuzaţia de fraudă este una exagerată: “Ei i-au virat banii în cont”, a explicat avocatul. “Ea trebuie fără doar şi poate să returneze, dar faptul că i-a cheltuit nu reprezintă o infracţiune.”
Procesul Christinei Jiaxin Lee a început pe data de 21 iunie la Sidney.
-
Vrei să lucrezi la BNR? Iată ce posturi oferă instituţia
- Deţinerea unei diplome de licenţă în economie, drept sau matematică (cu media de absolvire a studiilor de minimum 9, calculată ca medie aritmetică a mediei obţinută la licenţă şi media anilor de studii).
- Diploma de master şi/sau doctorat; prin excepţie, pot fi acceptate candidaturi ale persoanelor aflate în ultimul an al programului de master cu condiţia dovedirii unei experienţe minime de 2 ani într-o instituţie financiar-bancară, guvernamentală sau de cercetare;
- Vârsta de maximum 35 de ani la data transmiterii aplicaţiei;
- Cunoaşterea temeinică a limbii engleze. Cunoaşterea unei alte limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj.
- În cazul în care aveţi rude până la gradul al doilea sau soţul/soţia angajate în Banca Naţională a României, aplicaţia dumneavoastră va fi analizată de Direcţia resurse umane în vederea evitării apariţiei unui conflict de interese
- Să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni.
Procesul de selecţie a candidaţilor
- Înscriere
Înscrierea se face prin transmiterea următoarelor documente pe adresa HR.Recrutare[at]bnro.ro
Prezentare de motive pentru care doriţi angajarea în Banca Naţională a României.
diploma de licenţă, diploma de master (după caz) sau atestate de echivalare ale diplomelor obţinute în străinătate, eliberate de Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi foaia matricolă a anilor de studii, pentru calcularea mediei minime de absolvire a studiilor;
alte diplome şi certificate care atestă pregătirea candidaţilor;
cartea de identitate;
cartea de muncă şi/sau adeverinţa care să ateste vechimea în muncă, însoţită de Raportul per salariat (Revisal), pentru dovedirea experienţei profesionale (după caz);
recomandări din partea angajatorului sau din partea unor profesori/specialişti de renume.
- termen pentru transmiterea documentelor:21 septembrie 2017 (inclusiv)
-
Etapa de selecţie a dosarelor
- evaluare pe baza documentelor transmise cu ocazia înscrierii
- comunicarea rezultatelor
-
Transmiterea eseului de către candidaţii acceptaţi pentru a doua etapă
- un eseu redactat în limba engleză (6.000 – 8.000 de cuvinte), pe o temă aleasă de candidat dintre cele recomandate de Comitetul de administrare a programului sau altă temă, propusă de către acesta, care are legătură cu specificul activităţii băncii centrale.
Tema abordată va reprezenta subiectul ce trebuie dezvoltat de către participantul admis după interviul final, într-o lucrare de cercetare pe parcursul perioadei de 12 luni a programului, ce va constitui baza evaluării acestuia la finalul programului de formare profesională.
- termen pentru transmiterea eseurilor: 16 octombrie 2017 (inclusiv)
-
Selecţia preliminară
- evaluare pe baza eseurilor transmise
- comunicarea rezultatelor
- Evaluarea profilului psihologic şi a compatibilităţii cu postul prin testarea psihometrică a candidaţilor acceptaţi pentru ultima etapă;
- Interviurile finale.
Derularea programului – angajarea în cadrul Băncii Naţionale a României
Durata programului este de 12 luni, iar activitatea fiecărui participant se desfăşoară, de regulă, într-o singură direcţie a Băncii Naţionale a României.
Persoanele selectate pentru a participa în program vor fi angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată. Acestea sunt tratate ca angajaţi ai direcţiei respective, primesc responsabilităţi specifice şi participă la desfăşurarea activităţii direcţiei.
Evaluarea finală
Lucrarea de cercetare realizată de către participant pe parcursul celor 12 luni ale programului, ce are ca temă subiectul ales şi transmis de participant, reprezintă baza evaluării acestuia la finalul programului.
Participanţii care au depăşit cu succes evaluarea finală au posibilitatea de a deveni angajaţi permanenţi ai Băncii Naţionale a României, în condiţii similare angajaţilor cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată.
-
Vrei să lucrezi la BNR? Iată ce posturi oferă instituţia
- Deţinerea unei diplome de licenţă în economie, drept sau matematică (cu media de absolvire a studiilor de minimum 9, calculată ca medie aritmetică a mediei obţinută la licenţă şi media anilor de studii).
- Diploma de master şi/sau doctorat; prin excepţie, pot fi acceptate candidaturi ale persoanelor aflate în ultimul an al programului de master cu condiţia dovedirii unei experienţe minime de 2 ani într-o instituţie financiar-bancară, guvernamentală sau de cercetare;
- Vârsta de maximum 35 de ani la data transmiterii aplicaţiei;
- Cunoaşterea temeinică a limbii engleze. Cunoaşterea unei alte limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj.
- În cazul în care aveţi rude până la gradul al doilea sau soţul/soţia angajate în Banca Naţională a României, aplicaţia dumneavoastră va fi analizată de Direcţia resurse umane în vederea evitării apariţiei unui conflict de interese
- Să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni.
Procesul de selecţie a candidaţilor
- Înscriere
Înscrierea se face prin transmiterea următoarelor documente pe adresa HR.Recrutare[at]bnro.ro
Prezentare de motive pentru care doriţi angajarea în Banca Naţională a României.
diploma de licenţă, diploma de master (după caz) sau atestate de echivalare ale diplomelor obţinute în străinătate, eliberate de Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi foaia matricolă a anilor de studii, pentru calcularea mediei minime de absolvire a studiilor;
alte diplome şi certificate care atestă pregătirea candidaţilor;
cartea de identitate;
cartea de muncă şi/sau adeverinţa care să ateste vechimea în muncă, însoţită de Raportul per salariat (Revisal), pentru dovedirea experienţei profesionale (după caz);
recomandări din partea angajatorului sau din partea unor profesori/specialişti de renume.
- termen pentru transmiterea documentelor:21 septembrie 2017 (inclusiv)
-
Etapa de selecţie a dosarelor
- evaluare pe baza documentelor transmise cu ocazia înscrierii
- comunicarea rezultatelor
-
Transmiterea eseului de către candidaţii acceptaţi pentru a doua etapă
- un eseu redactat în limba engleză (6.000 – 8.000 de cuvinte), pe o temă aleasă de candidat dintre cele recomandate de Comitetul de administrare a programului sau altă temă, propusă de către acesta, care are legătură cu specificul activităţii băncii centrale.
Tema abordată va reprezenta subiectul ce trebuie dezvoltat de către participantul admis după interviul final, într-o lucrare de cercetare pe parcursul perioadei de 12 luni a programului, ce va constitui baza evaluării acestuia la finalul programului de formare profesională.
- termen pentru transmiterea eseurilor: 16 octombrie 2017 (inclusiv)
-
Selecţia preliminară
- evaluare pe baza eseurilor transmise
- comunicarea rezultatelor
- Evaluarea profilului psihologic şi a compatibilităţii cu postul prin testarea psihometrică a candidaţilor acceptaţi pentru ultima etapă;
- Interviurile finale.
Derularea programului – angajarea în cadrul Băncii Naţionale a României
Durata programului este de 12 luni, iar activitatea fiecărui participant se desfăşoară, de regulă, într-o singură direcţie a Băncii Naţionale a României.
Persoanele selectate pentru a participa în program vor fi angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată. Acestea sunt tratate ca angajaţi ai direcţiei respective, primesc responsabilităţi specifice şi participă la desfăşurarea activităţii direcţiei.
Evaluarea finală
Lucrarea de cercetare realizată de către participant pe parcursul celor 12 luni ale programului, ce are ca temă subiectul ales şi transmis de participant, reprezintă baza evaluării acestuia la finalul programului.
Participanţii care au depăşit cu succes evaluarea finală au posibilitatea de a deveni angajaţi permanenţi ai Băncii Naţionale a României, în condiţii similare angajaţilor cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată.
-
Încă o bancă din România se luptă pentru supravieţuire
Piraeus Bank, subsidiara locală a grupului elen cu acelaşi nume scoasă la vânzare, are dificultăţi în a ţine pasul cu piaţa, atât pe segmentul creditelor, cât şi pe segmentul depozitelor, ritmurile de creştere raportate pentru prima jumătate a anului fiind sub media pieţei.Creditele din portofoliul Piraeus au crescut cu numai 0,4% şi au ajuns la 729 milioane de euro în luna iunie, în timp ce la nivel de piaţă creditarea a avansat cu peste 4%. Depozitele, pe de altă parte, au avut o dinamică mai accelerată, urcând cu 5,4%, până la 942 mil. euro. Ritmul de creştere al depozitelor din portofoliul Piraeus Bank păleşte în raport cu avansul la nivel de piaţă, care s-a situat în primele şase luni ale anului la 7,5%. Se observă însă o încetinire a ritmului de creştere a economiilor atrase de Piraeus faţă de trimestrele anterioare, când avansul se situa la peste 10%. -
Încă o bancă din România se luptă pentru supravieţuire
Piraeus Bank, subsidiara locală a grupului elen cu acelaşi nume scoasă la vânzare, are dificultăţi în a ţine pasul cu piaţa, atât pe segmentul creditelor, cât şi pe segmentul depozitelor, ritmurile de creştere raportate pentru prima jumătate a anului fiind sub media pieţei.Creditele din portofoliul Piraeus au crescut cu numai 0,4% şi au ajuns la 729 milioane de euro în luna iunie, în timp ce la nivel de piaţă creditarea a avansat cu peste 4%. Depozitele, pe de altă parte, au avut o dinamică mai accelerată, urcând cu 5,4%, până la 942 mil. euro. Ritmul de creştere al depozitelor din portofoliul Piraeus Bank păleşte în raport cu avansul la nivel de piaţă, care s-a situat în primele şase luni ale anului la 7,5%. Se observă însă o încetinire a ritmului de creştere a economiilor atrase de Piraeus faţă de trimestrele anterioare, când avansul se situa la peste 10%. -
De ce cine depune 24 de euro într-un cont bancar, după doi ani nu mai are niciun ban
Există însă şi bănci, precum Garanti Bank, care percep un comision de sub 0,6 euro, respectiv sub 0,7 dolari pentru administrarea contului în valută, dar şi bănci, precum ING Bank, care taxeaxă peste medie administrare contului, respectiv cu 2 euro lunar indiferent de monedă. Pe lângă comision de administrare, mare parte din bănci percep şi un comision de retragere de la bancomate.
„Personal, eu am avut nişte experienţe cu băncile. Am avut un cont în bancă cu o sumă minoră, 500 de dolari, şi după doi ani m-a sunat banca să-mi spună nu doar că nu mai am am banii, ci că mai trebuie să mai dau eu 50 de dolari, că de fapt comisionul cu care au avut grijă de ei, i-au păzit, i-au dus la toaletă noaptea sau le-au dat să bea apă când le era sete, a mâncat fondul şi trebuie să mai aduc şi eu nişte bani de acasă“, a relatat prim-ministrul Tudose într-o emisiune la România TV.
-
De ce cine depune 24 de euro într-un cont bancar, după doi ani nu mai are niciun ban
Există însă şi bănci, precum Garanti Bank, care percep un comision de sub 0,6 euro, respectiv sub 0,7 dolari pentru administrarea contului în valută, dar şi bănci, precum ING Bank, care taxeaxă peste medie administrare contului, respectiv cu 2 euro lunar indiferent de monedă. Pe lângă comision de administrare, mare parte din bănci percep şi un comision de retragere de la bancomate.
„Personal, eu am avut nişte experienţe cu băncile. Am avut un cont în bancă cu o sumă minoră, 500 de dolari, şi după doi ani m-a sunat banca să-mi spună nu doar că nu mai am am banii, ci că mai trebuie să mai dau eu 50 de dolari, că de fapt comisionul cu care au avut grijă de ei, i-au păzit, i-au dus la toaletă noaptea sau le-au dat să bea apă când le era sete, a mâncat fondul şi trebuie să mai aduc şi eu nişte bani de acasă“, a relatat prim-ministrul Tudose într-o emisiune la România TV.
-
Una dintre cele mai mari bănci din România vrea să facă banking prin Facebook
Horia Velicu coordonează departamentul de inovaţie al BRD-Groupe Société Générale, cea de-a treia bancă de pe piaţa locală din punctul de vedere al activelor (cu un venit net bancar de 2,77 miliarde de lei şi un profit net de 728,3 milioane de lei, în 2016, acesta fiind cel mai bun rezultat anual al companiei de după 2009). înfiinţarea acestui departament, anul trecut, face parte dintr-o iniţiativă amplă, la nivelul tuturor entităţilor Société Générale din lume, şi are ca scop experimentarea serviciilor de banking în era inovaţiei. ”Eu am făcut o pauză. Am lipsit doi ani din firmă şi când m-am întors inovaţia era principala valoare organizaţională“, explică Velicu modul în care a fost prioritizat conceptul de inovaţie în ultimul timp.
Potrivit lui Horia Velicu, departamentul pe care îl coordonează are un buget anual, dar spune că acesta nu este relevant. ”Fiind o iniţiativă susţinută de CEO, dacă există vreo nevoie, se alocă resurse în direcţia respectivă. Eu am un buget de experimentat – de participat la evenimente, cumpărat tehnologii, hardware, dar când e vorba despre lucrurile cu adevărat importante, cum ar fi, spre exemplu, un contract cu o companie din fintech, să fac o demonstraţie de concept, care costă destul de mult, acest tip de proiecte sunt aprobate. Un astfel de experiment al departamentului pe care îl coordonez costă în general în jur de 100.000 de euro.“
Horia Velicu şi-a început cariera în 1996, pe când era în anul II de facultate, când studia Finanţele, la agenţia Reuters; ”făceam ce am ajuns să fac apoi tot restul carierei – o combinaţie între finanţe şi informatică“. Concret, implementa aplicaţii furnizate de Reuters la vremea respectivă băncilor (Reuters este unul dintre furnizorii principali de aplicaţii pentru trezoreria băncilor, în zona de predicţii financiare, în partea de retail, burse, valute, depozite unde se tranzacţionează sume mari). A implementat soluţiile în majoritatea băncilor mari din România şi, după ce a luat contact cu mai multe bănci, şi-a propus să înţeleagă mai bine ce se întâmplă în cadrul acestora: ”Aveam trei proiecte în acelaşi timp şi fugeam de la una la alta, la propriu, în oraş. Mi-am propus să mă aşez undeva şi să înţeleg cu adevărat despre ce este vorba. Când faci un proiect, încerci să înţelegi cât se poate modul de funcţionare a acestuia, dar la fiecare client este diferit.“
A ales BRD, unul dintre primii lui clienţi, unde a construit de la zero o echipă IT legată de pieţele financiare, apoi a ajuns să conducă toată partea de operaţiuni a băncii. După 11 ani la BRD şi 18 ani în domeniu, a decis să ia o pauză. ”Am lucrat la realizarea unui joc pentru iPhone, fiindcă asta mă pasiona la momentul respectiv.“ După doi ani de încercări, în care mărturiseşte că, deşi produsul se afla într-un stadiu avansat, nu a mai reuşit să-l lanseze, a revenit la banking. ”Exact genul acesta de lecţie trebuie să îl înveţe start-up-urile; mă bucur că am avut genul acesta de experienţă.“ A revenit la BRD la propunerea de preluare a funcţiei de head of Innovation Lab al BRD.
DE LA UN CONCEPT „TRENDY“ LA O NECESITATE REALĂ
Horia Velicu spune că dincolo de folosirea atât de intensă a termenului de inovaţie de majoritatea companiilor, aceasta a devenit o necesitate, indiferent de domeniul de activitate: ”Cine nu ţine pasul şi nu investighează noile tehnologii şi toată partea de inteligenţă artificială o să piardă foarte mult, indiferent de domeniul din care face parte – banking, energie etc. Exista o perioadă în care era opţional, cool şi trendy, dar acum cred că devine o necesitate“. Departamentul pe care îl conduce, format din trei persoane, este mandatat de top managementul băncii cu peste opt mii de angajaţi să descopere modalităţi tehnologice de livrare de noi produse şi servicii clienţilor, precum şi pentru îmbunătăţirea vieţii angajaţilor, cum ar fi automatizarea unor sarcini de rutină.
Horia Velicu oferă şi un exemplu concret legat de modul în care tehnologia poate simplifica vieţile angajaţilor: în cazul unui helpdesk cu 400 de solicitări zilnice, trei oameni sortează zilnic cerinţele, pentru a le transmite către echipele dedicate; potrivit lui Velicu, acesta este unul dintre domeniile în care se poate aplica un algoritm de machine learning: un robot ar putea să citească mailurile şi să identifice tipul de problemă, pe care să o trimită apoi echipei. ”Bineînţeles că va mai greşi, dar nesemnificativ, adică dacă va greşi în 5% din cazuri, acelea vor fi redirecţionate, dar cele 95% vor economisi mult timp din viaţa unor oameni.“
Câţi dintre angajaţii unei bănci vor fi astfel înlocuiţi? Horia Velicu face referire la articolele din presa internaţională care vorbesc despre tipurile de locuri de muncă ce pot fi înlocuite de roboţi. Potrivit lui Velicu, astfel de roboţi sunt dezvoltaţi pe baza tehnologiei ”deep learning“ (cunoscută şi ca deep structured learning sau hierarchical learning, presupune abilitatea învăţării de anumite sarcini de către reţele neurale artificiale). Şeful departamentului de inovaţie al BRD spune că Google a făcut o descoperire prin care astfel de reţele neurale să creeze ele însele reţele optime; astfel, chiar şi jobul lui ar putea fi înlocuit în viitor, glumeşte el.
Din cadrul unei bănci însă, roboţii ar putea prelua din sarcinile persoanelor care lucrează în departamentele de call center, de pildă, care filtrează şi chiar şi rezolvă solicitările; în acest nou cadru, angajaţii ar putea să trateze doar excepţiile, cazurile neobişnuite. ”Până la urmă, după mine, filosofia aceasta presupune că oamenii ar trebui să se ocupe de domenii care aduc valoare adăugată, nu lucruri de rutină; roboţii să fie roboţi şi noi să fim oameni.“ El este de părere că nu ar trebui să existe temeri legate de această dezvoltare: ”Nu cred că ar trebui să ne înfricoşăm, până la urmă avem şansa să facem ceva creativ. Fiecare dintre noi, indiferent de nivelul de educaţie, cred că are ceva de exprimat. Pe vremuri, existau oameni care calculau, erau puşi într-o sală şi adunau cifre pentru că nu existau calculatoare, astfel că erau angajaţi calculatori; acum, păstrând paralela, nouă ni se pare distractiv cum ar putea cineva să fie angajat să facă calcule, dar uite că asta se întâmpla atunci“.
BANKING PRIN FACEBOOK, ÎN CURÂND ŞI ÎN ROMÂNIA
Din rândul serviciilor pe care departamentul său le experimentează pentru a le oferi clienţilor, Velicu oferă ca exemplu o metodă nouă de a deveni client al băncii de la distanţă, fără a veni vreodată la sucursală. ”Acest serviciu s-ar adresa atât clienţilor foarte tineri, orientaţi spre tehnologie, care s-ar putea să devină clienţi ai unei bănci de pe canapea din sufragerie, cât şi celor care nu reuşesc să ajungă la bancă – cei din diaspora, care au nevoie de servicii destul de simple, de pildă transferuri, şi nu au conturi bancare.“ Acest tip de probleme se pot rezolva, potrivit lui Horia Velicu, de la distanţă, folosind tehnologii biometrice, ca recunoaşterea facială sau alte elemente de securitate. El spune că există două firme la nivel mondial care oferă astfel de tehnologii avangardiste, iar BRD lucrează cu una dintre acestea. ”Este un efort de căutare în primul rând de parteneri şi de filtrare a acestora, iar acest lucru ocupă foarte mult timp.“ Potrivit lui, astfel de competenţe, de fintech, nu există pe piaţa locală, domeniul fiind prea nou.
-
Această bancă nu mai vrea să primească bani de la clienţi. Ce i-au sfătuit bancherii pe aceştia
Chiar dacă majoritatea clienţilor trebuie oricum să plătească dacă vor să îşi ţină banii la bancă, Danske are o reală problemă cu sumele uriaşe pe care clienţii vor să le păstreze în conturi.
Depozitele băncii au crescut cu 11% în ultimele 21 de luni, atingând valoarea de 145 miliarde dolari la finele lunii iunie. Prin urmare, reprezentanţii băncii îi îndeamnă pe clienţi să plasele excesul de monetar în alte produse oferite de bancă, aşa cum ar fi fondurile de investiţii.
Cristoffer Mollenbach, trezorier al băncii, a declarat pentru Bloomberg că managementul lichidităţilor e un proces dificil, iar asta se traduce prin faptul că nu toate depunerile sunt binevenite. Mai exact, Danemarca are o serie de reguli mai stricte decât cele existente în alte state din Europa; băncile trebuie să demonstreze că pot rezista la o criză de lichidităţi de trei luni, în vreme ce în Europa perioada e de doar o lună.
Danske are un fond de urgenţă în acest sens cu o valoare de aproximativ 603 miliarde de coroane, sau 100 de miliarde de euro.