BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Ce scrie presa străină despre protestele din România dinaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale

    REUTERS scrie că mii de persoane s-au adunat în oraşe de pe tot teritoriul României pentru a-i susţine pe compatrioţii din străinătate, care au fost “împiedicaţi” să voteze în primul tur. Protestatari din capitală şi din oraşele Cluj şi Timişoara, în vestul ţării, i-au cerut premierului Victor Ponta, clasat primul după turul întâi, să demisioneze, acuzându-l că a eşuat să asigure tuturor cetăţenilor dreptul de a vota.

    La Cluj, participanţii la proteste au agitat bannere pe care se putea citi “Dreptul la vot” sau “Solidaritate cu diaspora” şi au strigat “Demisia” şi “România liberă”, scrie agenţia.

    “O victorie a lui Ponta poate aduce mai multă stabilitate ţării cu 20 de milioane de locuitori, după o recesiune dureroasă şi ani de gâlceavă între el şi Băsescu, dar mulţi afirmă că sunt îngrijoraţi în legătură cu independenţa sistemului judiciar”, comentează Reuters.

    Agenţia ASSOCIATED PRESS (AP), citată de postul Fox News, notează că acest protest faţă de Guvern, acuzat că ridică dificultăţi în calea votului românilor din străinătate, are loc cu o săptămână înainte de turul doi al alegerilor prezidenţiale.

    Români din Paris, Londra, Viena, dar şi din alte ţări au denunţat faptul că nu au putut să voteze din cauza cozilor lungi, pe 2 noiembrie, aminteşte postul american, adăugând că Guvernul a promis vineri să deschidă mai multe cabine de votare şi alte măsuri pentru accelerarea procesului de vot, dar protestatarii consideră că nu este suficient.

    Premierul Ponta îl înfruntă pe primarul Sibiului Klaus Iohannis pe 16 noiembrie, mai scrie Fox News pe site, adăugând că “Ponta este favoritul” şi că “în străinătate trăiesc aproximativ două milioane de români”.

    Postul iranian PRESS TV scrie pe site că “românii au organizat demonstraţii în toată ţara pentru a protesta faţă de limitări ale votului compatrioţilor lor din străinătate în primul tur al alegerilor prezidenţiale”, precizând că “aproximativ 10.000 de persoane au ieşit în stradă în întreaga ţară sâmbătă pentru a-şi exprima furia faţă de un număr neadecvat de secţii de votare în ţări ca Franţa, Germania şi Marea Britanie”. Rezultatele primului tur cresc posibilitatea ca Ponta să învingă, comentează postul.

    Agenţia rusească de presă RIA NOVOSTI afirmă că protestele vizează “proasta organizare a primului tur al alegerilor prezidenţiale”, adăugând că protestatarii susţin că mii de români din străinătate nu au putut să voteze pe 2 noiembrie din cauza numărului insuficient de secţii de votare în scrutinul care-l va desemna pe succesorul preşedintelui în exerciţiu Traian Băsescu. “Majoritatea substanţială a alegătorilor din străinătate îl susţine pe Klaus Iohannis (46%), în timp ce Ponta a primit doar 18% din voturi”, notează agenţia rusească.

    Agenţia BELGA, citată de site-ul Radioteleviziunii Belgiene Francofone (RTBF), şi AGENCE FRANCE-PRESSE relatează că mii de persoane au manifestat sâmbătă împotriva Guvernului, acuzat că a încercat să “împiedice” votul românilor din străinătate în primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminica trecută, câştigat de premierul în exerciţiu Victor Ponta.

    Numeroşi martori au declarat că mii de români nu au putut să voteze pe 2 noiembrie din cauza numărului insuficient de secţii de votare din ţări ca Franţa, Germania şi Marea Britanie, notează cele două agenţii de limbă franceză.

    “Vrem alegeri libere” şi “Ponta, nu uita, tinerii nu te susţin”, au scandat manifestanţii, aproximativ 7.000 potrivit Jandarmeriei, adunaţi în Piaţa Unirii de la Cluj (nord-vest).

    Aproximativ 1.500 de persoane au cerut demisia premierului în centrul Timişoarei (vest), oraşul în care a izbucnit revolta anticomunistă din decembrie 1989 care a condus la îndepărtarea dictatorului Nicolae Ceauşescu, scrie RTBF pe site. “Astăzi în Timişoara, mâine-n toată ţara”, au scandat manifestanţii, la fel ca protestatarii anticomuniştii, în urmă cu 25 de ani, continuă postul, adăugând că sute de persoane s-au adunat, de asemenea, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la Oradea (nord-vest) sau Constanţa (est).

    AFP continuă că preşedintele în exerciţiu Traian Băsescu a îndemnat sâmbătă la demisia ministrului Afacerilor Externe , acuzându-l de “dezinformare”. Titus Corlăţean, care a anunţat o mai bună organizare a turului doi în străinătate prin creşterea numărului cabinelor de votare, a afirmat că Ministerul nu poate să creeze secţii de votare suplimentare, deoarece îi interzice legislaţia, ceea ce Biroul Electoral a dezminţit.

    Ponta a obţinut victoria în primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 40,44% din voturile exprimate, iar candidatul dreptei Klaus Iohannis a obţinut un scor de 30,37%. Însă Iohannis a obţinut 46% din sufragiile alegătorilor români din diaspora, fiind considerat favoritul dreptei, în timp ce Ponta a obţinut 18%, adaugă AFP.

    “Alegerile prezidenţiale din România sunt considerate cruciale pentru această fostă ţară din blocul comunist, în care există temeri puternice cu privire la o acaparare a justiţiei de către puterile politice, în cazul unei victorii a lui Ponta”, mai scrie AFP.

     

  • Macovei: Mă adresez nehotărâţilor să iasă la vot, să nu câştige Ponta puterea absolută

    Monica Macovei a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă că dacă nehotărâţii stau acasă, voturile lor s-ar duce la cine nu vor ei să iasă preşedinte, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Mă adresez nehotărâţilor să iasă la vot şi să se gândească că, dacă până acum preşedintele hoţilor sau preşedintele care uneşte hoţii, dacă până acum Ponta şi hoţii lui au furat pădurile, banii publici, au poluat ţara cu mafiotisme, ce s-ar întâmpla dacă ar câştiga şi fotoliul de la Cotroceni şi ar avea puterea absolută şi ar fi mafia absolută, dictatura mafiei în România? Gândiţi-vă cum ar arăta România, ieşiţi la vot, dacă staţi acasă votul vostru se duce la cine nu vreţi să iasă preşedinte. Gândiţi-vă cum va arăta România mafiotizată de Ponta şi hoţii lui, într-o dictatură a mafiei, dacă Ponta ajunge la Cotroceni. Suntem la cotitura dintre un stat mafiotizat total sau mai avem o şansă”, a spus Macovei.

    Potrivit acesteia, “marioneta Ponta este alături de aliaţii săi, bufonul Vadim, de domnu’ Dan, şi de Tăriceanu, care este pesedistul vopsit în galben”.

    Monica Macovei a anunţat, joi, pe Facebook, că îl va vota pe Klaus Iohannis în turul al doilea al prezidenţialelor, arătând că marele pericol pentru România, în acest moment, este Victor Ponta.

    În primul tur al alegerilor prezidenţiale, Monica Macovei, care a candidat ca independent, a obţinut 421.648 voturi, respectiv 4,44 la sută.

  • BEC trimite Curţii Constituţionale centralizarea rezultatului votului din primul tur

    De asemenea, la CC au fost trimise şi procesele-verbale centralizatoare întocmite de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare, primite de Biroul Electoral Central.

    Potrivit legii, după primirea proceselor-verbale de la BEC şi soluţionarea cererilor de anulare a alegerilor, Curtea Constituţională urmează să valideze alegerile şi să publice rezultatul în Monitorul Oficial.

    În termen de 24 de ore de la primirea proceselor-verbale, dar nu mai tâziu de 7 noiembrie, Curtea Constituţională trebuie să aducă la cunoştinţă publică prenumele şi numele celor doi candidaţi care vor participa la al doilea tur de scrutin, precum şi a zilei votării.

    În al doilea tur de scrutin participă primii doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate pe întreaga ţară la primul tur.

    Al doilea tur de scrutin va avea loc, potrivit prevederilor legale, la două săptămâni de la primul tur de scrutin, duminică, 16 noiembrie. Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale trebuie să se desfăşoare, aşa cum cere legea, în aceleaşi secţii de votare şi circumscripţii electorale, operaţiunile electorale urmând să fie efectuate de aceleaşi birouri electorale.

    Pe buletinul de vot ce va fi înmânat alegătorilor la al doilea tur, candidaţii vor fi înscrişi în ordinea numărului de voturi obţinute la primul tur de scrutin. Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin începe de la data când Curtea Constituţională va aduce la cunoştinţă publică ziua votării, cel mai târziu vineri, 7 noiembrie. Până cel târziu la data de 9 noiembrie, BEC comunică ordinea de înscriere a candidaţilor pe buletinul de vot şi semnele electorale ale acestora Regiei Autonome “Monitorul Oficial” şi Curţii Constituţionale şi aducerea la cunoştinţă publică a ordinii de înscriere a candidaţilor şi a semnelor electorale ale acestora în buletinul de vot.

  • Victor Ponta: Dacă voi fi ales preşedinte pe 16 noiembrie îl desemnez premier pe Tăriceanu

    – ştire în curs de actualizare –

     

  • ANALIZĂ: Barack Obama ar putea să piardă Senatul în alegerile legislative

    La fel ca George W. Bush în 2006, Bill Clinton în 1994 şi Ronald Reagan în 1986, Obama ar putea să piardă majoritatea în Camera superioară a Congresului, Senatul, în contextul în care 36 din totalul de 100 de mandate vor fi acordate în urma alegerilor pentru o perioadă de şase ani.

    Un purtător de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest, a insistat luni asupra faptului că preşedintele american rămâne încrezător, avertizând în mod implicit că o înfrângere a democraţilor nu va reprezenta un vot de sancţionare a preşedintelui.

    “Un scrutin de jumătate de mandat este foarte diferit de un scrutin prezidenţial”, a insistat el.

    Previziunile site-urilor FiveThirtyEight.com, The New York Times (NYT) şi Huffington Post le acordau republicanilor peste 70% şanse să obţină majoritatea în Senat, pe baza sondajelor favorabile publicate în weekend şi luni în cele câteva state care vor înclina balanţa.

    Însă ele subliniază că seara alegerilor, marţi, ar putea să se încheie târziu, pe lângă posibilitatea unui al doilea tur în decembrie în Louisiana şi în ianuarie în Georgia, în cazul în care niciun candidat nu obţine majoritatea absolută marţi.

    Republicanii au primit cu satisfacţie rezultatele anchetelor care o prezintă pe candidata lor pentru Senat în Iowa Joni Ernst pe primul loc, cu un avans de şapte puncte (potrivit Des Moines Register), iar pe senatorul republican în exerciţiu în Kentucky, Mitch McConnell, cu un avans de opt puncte (sondaj PPP).

    Alte sondaje publicate luni acordau un uşor avantaj republicanilor, în marja de eroare, în alte state-cheie, ca New Hampshire, Colorado, Georgia şi Alaska, şi o egalitate perfectă în Iowa (Quinnipiac).

    Date furnizate de votul anticipat, care este posibil de mai multe săptămâni online sau personal în numeroase state, susţine de asemenea optimismul republicanilor. Peste 17 milioane de americani au votat deja, potrivit Projet Elections al profesorului Michael McDonald.

    În Camera Reprezentanţilor, ai cărei membri vor fi aleşi pentru doi ani, republicanii se aşteaptă să-şi consolideze majoritatea confortabilă actuală de 233 de mandate din 435.

    – “O majoritate responsabilă”

    Republicanii au făcut din aceste algeri un referendum împotriva lui Obama, pe care-l acuză de o serie de poticniri şi controverse, ca scandalul politic de la fisc, nepregătirea pentru Ebola ori criza din Siria. După 11 luni de la intrarea în vigoare a întregii reforme a sistemului de sănătate “Obamacare”, republicanii continuă să-i denunţe costul.

    Alegerile de la jumătate de mandat sunt rareori favorabile partidului aflat la putere şi Casei Albe. Democraţii ştiu că participarea bazei lor (minorităţi etnice şi tineri) este în mod tradiţional mai slabă decât a conservatorilor, mai în vârstă. În 2010, data ultimelor alegeri legislative necuplate cu alegerile prezidenţiale, 21% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani au participat la scrutine, faţă de 62% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 62 şi 74 de ani.

    Într-o ultimă încercare de mobilizare, preşedintele american a efectuat trei vizite, în weekend, în Michigan, Connecticut şi Pennsylvania.

    Republicanii, evocă deja alternanţa politică, începând de miercuri.

    “Intenţionăm să fim o majoritate responsabilă, dacă americanii ne dau această oportunitate”, a declarat luni, pentru postul ABC, Mitch McConnell, care ar putea deveni şeful majorităţii şi cel mai puternic om din Senat.

    “Va fi o repudiere a politicii preşedintelui”, afirma duminică, pentru postul NBC, colegul său republican Rand Paul, care-şi pregăteşte candidatura la Casa Albă în 2016. “Dacă învingem, veţi vedea că vor fi adoptate mai multe legi”, a preconizat el.

    De la alegerile din noiembrie 2010, Congresul este divizat între o Cameră dominată de către republicani şi un Senat dominat de către democraţi, un mediu ultrapartizan care nu a iniţiat nicio reformă importantă, în special în domeniul imigraţiei, şi care alimentează frustrarea americanilor faţă de întreaga clasă politică.

    Potrivit unui sondaj Gallup publicat luni, 40% dintre alegătorii americani apreciază că Statele Unite se vor afla în aceeaşi situaţie indiferent care va fi partidul aflat la putere în Congres. Doar 29% consideră că ţara o va duce mai bine cu republicanii la putere, iar 27% cu democraţii.

  • Zegrean: CC a primit o cerere de verificare a modului de organizate a alegerilor în străinătate

    Întrebat dacă CC a primit o sesizare referitoare la ce s-a întâmplat la secţiile de vot din străinătate, Zegrean a spus că a fost trimisă o astfel de sesizare, adresată mai multor instituţii.

    Augustin Zegrean a precizat că în această sesizare nu se cere anularea scrutinului din 2 noiembrie, ci să se verifice modul în care au fost organizate alegerile în străinătate.

    “Am primit o sesizare, dar nu o cerere de anulare a scrutinului, ci doar o sesizare care a fost adresată mai multor instituţii ale statului, să se verifice modul în care au fost organizate alegerile”, a spus Zegrean.

    Întrebat dacă CC va analiza această cerere, Zegrean a spus: “În limita posibilităţilor noastre”.

    Românii din străinătate au ieşit, duminică, în număr record la vot, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe, iar oamenii au protestat faţă de închiderea porţilor în faţa celor care nu au mai putut vota.

    Duminică seară, la închiderea urnelor, sute de români care voiau să îşi exercite dreptul de vot la Paris, Londra, Munchen şi Viena nu au mai putut face acest lucru întrucât secţiile de votare s-au închis. Nemulţumiţi că au stat ore în şir la coadă şi că procesul electoral s-a desfăşurat cu greutate, oamenii au protestat vehement, iar la Paris au intrat cu forţa în sediul Ambasadei în speranţa că vor fi lăsaţi să voteze dacă sunt în incinta instituţiei.

    Pe lângă numărul mic de secţii de vot, necorelat la numărul românilor din unele ţări europene, alegătorii au reclamat faptul că procesul de vot a fost îngreunat de ştampilele prea puţine. În cele mai multe secţii cu probleme au fost doar trei-patru ştampile de vot. Un alt factor care a dus la o durată mai mare a procedurilor de vot a fost completarea declaraţiei pe proprie răspundere.

    Duminică după-amiază, Biroul Electoral al secţiilor de votare din străinătate a decis ca declaraţia să poată fi completată şi în afara secţiilor de vot, fapt ce a mai fluidizat procesul de vot, potrivit MAE.

    Premierul Victor Ponta a anunţat că Biroul Electoral Central va dispune, marţi, o serie de măsuri, care vor viza eventuala creştere a numărului cabinelor de vot şi suplimentarea personalului din secţiile de vot şi consulate.

    Ponta a susţinut că procedura de vot “antifraudă”, care presupune completarea tuturor datelor şi un timp mediu de 6-7 minute, este cea care a îngreunat votul pe finalul zilei în oraşe precum Paris, Londra, Munchen, Berlin, Viena şi în unele secţii din Republica Moldova.

    Premierul a mai anunţat că ambasadorii şi consulii României, precum şi preşedinţii secţilor de votare din Franţa, Germania, Marea Britanie, Austria şi Moldova vor fi convocaţi vineri la Bucureşti, pentru un instructaj legat de noile decizii ale BEC, pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

     

  • Mai multe persoane au protestat, la Paris, faţă de îngrădirea dreptului la vot: “Dreptate şi onoare călcate în picioare!”

    Luni seara, între 18:00 şi 20:00 (ora locală), circa 100 de români s-au adunat, în ploaie, în apropiere de Ambasada României la Paris, în urma unei iniţiative lansate pe Facebook.

    Aceştia au purtat steaguri şi au scandat “Dreptate şi onoare călcate în picioare!”, “Nu uitaţi de ea, Constituţia!”, “Dreptul la vot!”.

    Organizatorii protestului au obţinut autorizaţie de la autorităţile franceze pentru două ore, dar nu au avut voie să protesteze în faţa Ambasadei, ci în apropiere.

    “Votul meu este un drept constituţional. Nimeni nu are dreptul să-mi îngrădească dreptul la vot. Prin acest eveniment vă invităm să luaţi atitudine indiferent de afinităţile dumneavoastra politice şi să fim uniţi pentru a ne proteja dreptul nostru constituţional“, se arată în îndemnul lansat pe Facebook.

    Duminică seară, cu câteva minute înaintea închiderii urnelor, la intrarea pe Rue de l’Exposition, unde se află sediul Ambasadei României la Paris şi cel al Institutului Cultural Român, se aflau câteva sute de persoane care au stat la coadă ore în şir pentru a vota. O parte dintre acestea au intrat cu forţa în ambasadă, în speranţa că, dacă se vor afla în incinta acesteia, îşi vor putea exercita dreptul de vot.

    Ambasadorul Bogdan Mazuru a ieşit abia după circa o oră să discute cu oamenii nemulţumiţi. După aproape două ore de negocieri, alegătorii au acceptat să părăsească clădirea după ce au semnat o petiţie prin care acuzau faptul că le-au fost încălcate drepturile.

    La faţa locului, au ajuns şi reprezentanţi ai Jandarmeriei Franceze.

  • Ambasadorul britanic în România s-a întâlnit cu Bogdan Stanoevici pentru a discuta despre votul de la Londra

    “M-am întâlnit astăzi (luni – n.r.) cu Bogdan Stanoevici, ministrul pentru românii din străinătate, pentru a discuta despre preocupările legate de românii care au încercat să voteze, ieri, la Londra”, a scris, pe Twitter, ambasadorul britanic la Bucureşti, Paul Brummell.

    Întrevederea a avut loc la solicitarea diplomatului britanic şi a avut ca subiect evenimentele de duminică de la secţiile de vot din Marea Britanie.

    Peste 1.000 români care nu au putut vota la cele trei secţii de vot de la Londra au protestat, duminică seara, după închiderea urnelor, în faţa ambasadei şi a sediului ICR, sub supravegherea forţelor de poliţie.

    O româncă de la Londra, care a votat la Ambasadă, chiar înainte de închiderea secţiei, povesteşte că au rămas aproximativ 1.000 de oameni care nu au putut vota. Aceştia au rămas să protesteze în stradă, strigând: “Deschideţi uşile, vrem să votăm”, “Vot plagiat”, “Vot furat”, “Jos Ponta”, “Suntem uniţi”, “România, România”.

    Totodată, protestatarii au cerut demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. La faţa locului, au sosit maşini de poliţie şi 10 – 12 agenţi. Un alt român a precizat că în zonă au venit şi elicoptere ale poliţiei pentru a supraveghea situaţia.

    El a povestit că românii au cerut preşedintelui secţiei de vot de la Ambasadă prelungirea programului de vot, dar nu li s-a dat un răspuns.

    În plus, porţile ambasadei s-au închis cu 10 minute înainte de ora locală 21:00 (23:00, ora României). “Nu ajunge că am fost exilaţi, acum ni se mai arunci şi o flegmă în faţă”, a precizat acesta.

    Ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, a afirmat că votul a fost îngreunat în Marea Britanie întrucât în birourile electorale ar fi trebuit să fie şapte membri, însă au existat situaţii în care s-au prezentat doar patru sau cinci persoane, iar la cozi aşteptau “sute sau o mie de persoane”

    El a precizat că Ambasada României din Marea Britanie nu are responsabilităţi privind derularea operaţiunilor de votare în interiorul secţiilor, aceste atribuţii revenind birourilor electorale.

    “În aceste birouri electorale, ambasada are câte un reprezentant, restul până la şapte sau câţi sunt, sunt reprezentanţi desemnaţi de la Bucureşti de partide politice, de alte asociaţii. Avem situaţii în care deşi s-a comunicat o listă cu şapte membri s-au prezentat patru, în momentul în care ai patru, adică jumătate sau ceva mai mult de jumătate din numărul membrilor iniţial comunicaţi, evident că şi procesul merge mai încet. S-a solicitat de către birourile electorale din secţiile de votare la Bucureşti, la BEC, aprobarea ca oamenii care nu s-au prezentat ca membri ai birourilor să fie înlocuiţi, să fie eventual oameni din cadrul ambasadei sau alţi voluntari. Răspunsul a fost că nu se poate face acest lucru, deci sunt birouri care au funcţionat cu patru sau cinci oameni, în condiţiile în care cozile afară erau de sute sau o mie de persoane”, a declarat Jinga.

    El a mai spus că s-a cerut şi telefonic, şi în scris prelungirea procesului de votare, însă răspunsul, primit telefonic, a fost că legea nu permite acest lucru.

  • Kelemen: UDMR va decide joi pe cine va susţine în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale

    Kelemen Hunor a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că decizia “depinde de foarte multe analize şi de foarte multe date”.

    “Eu nu am făcut nicio declaraţie referitoare la susţinerea unui candidat în turul al doilea, noi vom decide abia joi. Vom avea o discuţie în cadrul preşedinţiei UDMR, conducerea restrânsă a Uniunii, apoi în Consiliul Permanent, la Cluj, şi vom lua o decizie pe cine susţinem, care depinde de foarte multe analize şi de foarte multe date. Vom lua joi o decizie. S-ar putea să îl susţinem pe Ponta, s-ar putea să nu luăm o astfel de decizie. Până nu există o şedinţă, eu singur nu iau decizii de această natură şi nu am luat o astfel de decizie”, a spus Kelemen.

    Pe de altă parte, potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de UDMR şi semnat de secretarul general al Uniunii, Kovacs Peter, o organizaţie care reprezintă interesele unei minorităţi “nu îşi poate permite să adopte o astfel de decizie privind susţinerea unui candidat în turul al doilea bazându-se pe sentimente”.

    “Mai întâi trebuie să analizăm posibilităţile, respectiv oferta electorală a celor doi candidaţi, după care putem lua o decizie absolut raţională”, a subliniat secretarul general al Uniunii.

    Kovacs Peter a menţionat că UDMR se delimitează de unele informaţii apărute, luni, în presă legate de faptul că Uniunea a decis deja pe cine va sprijini în turul al doilea de scrutin.

    “În mass-media au apărut pe parcursul zilei unele informaţii potrivit cărora UDMR luase deja o decizie în acest sens. Ne delimităm de aceste tipuri de informaţii şi subliniem, totodată, că joi vom lua o decizie privind această chestiune, când se va reuni Consiliul Permanent al Uniunii”, a conchis Kovacs Peter.

    La rândul său, preşedintele UDMR Covasna, Tamas Sandor, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, cu privire la turul al doilea al prezidenţialelor, că pe reprezentanţii UDMR ”nu îi interesează stânga sau dreapta, nu sunt îndrăgostiţi nici de blondă, nici de brunetă”, şi că nu au iluzii, ci doar principii şi deziderate.

    ”Trebuie să fie foarte clar: pe noi nu ne-a interesat şi nu ne interesează stânga sau dreapta, noi nu suntem îndrăgostiţi nici de blondă, nici de brunetă. Noi avem două ţeluri majore: lărgirea sferei drepturilor minorităţilor, incluzând autonomia Ţinutului Secuiesc, şi dezvoltarea localităţilor şi a Ţinutului Secuiesc, unde trăim. Deci, acel candidat, acel partid politic românesc care este cel mai aproape de a rezolva aceste probleme pentru noi, cu acel partid mergem înainte. Nu suntem îndrăgostiţi, nu avem iluzii, ci noi avem câteva principii şi, desigur, câteva deziderate”, a afirmat Tamas Sandor.

    Conform rezultatelor parţiale anunţate, luni, de BEC, după centralizarea a 98,30% din procesele verbale, candidatul UDMR la prezidenţiale, Kelemen Hunor, a obţinut 327.918 de voturi (3,50%).

    Rezultatele furnizate de birourile electorale judeţene arată că liderul UDMR, Kelemen Hunor, a câştigat alegerile în judeţele Covasna şi Harghita, unde a obţinut 50,41% din voturi, respectiv 62,97% din voturi.

     

  • Trei sesizări prin care se cere anularea rezultatelor primului tur de scrutin, analizate de Curtea Constituţională

    Cei trei cetăţeni care au depus aceste sesizări sunt Diana Fanea, Dragoş Nicolae Şaramet şi Irina Drăgan, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.

    Aceştia au reclamat proasta organizate a alegerilor, neregulile, dar şi scandalurile care au însoţit alegerile prezidenţiale de duminică, au spus sursele citate.

    Contestaţiile trebuie soluţionate până vineri, 7 noiembrie, când, conform calendarului electoral, trebuie anunţate şi validate de către CC rezultatele primului tur.