BusinessMagazin

Tag: actiuni

  • Un secol de istorie pentru Bursa de la Bucureşti

    Închisă aproape cinci decenii de socialişti pe fondul procesului de naţionalizare a economiei, bursa de la Bucureşti renaşte din propria cenuşă în 1995 în contextul alinierii României la practicile capitalismului, care presupuneau şi o piaţă de capital funcţională.
    Încercată de mai multe crize în jumătate de secol cât a fost activă, bursa de la Bucureşti are în prezent şansa de a promova de la o piaţă de frontieră la una emergentă, în ceea ce ar putea fi biletul dus către pieţele dezvoltate ale vestului.
    De la emitenţi precum Banca Naţională a României, care era una dintre cele mai căutate acţiuni la începutul secolului XX ca urmare a dividendelor ridicate, sau Letea, unul dintre cei mai vechi şi mai mari producători de hârtie de atunci, bursa de la Bucureşti a evoluat până în prezent la companii din sectoare de activitate care nici măcar nu existau acum o sută de ani, precum telecomunicaţii, IT, intermediare financiară.
    Însă chiar şi cu noile tendinţe, bursa de la Bucureşti încă se luptă să recâştige rolul de finanţator al companiilor în condiţiile în care în 1926 s-a tranzacţionat la Bucureşti circa 11% din Produsul Intern Brut (PIB) al României de atunci faţă de 1,6% în 2017, potrivit calculelor ZF pe baza datelor BNR, ASF şi ale BVB.

    50 de ani în beznă
    Activitatea Bursei de Efecte, Acţiuni şi Schimb este întreruptă în 1948 odată cu instaurarea regimului comunist în România şi cu începerea naţionalizării economiei, proces care avea să transforme din temelii societatea românească şi a cărui cerneală în paginile de istorie este proaspăt uscată.
    La acel moment, la bursa de la Bucureşti erau înscrise acţiuni emise de 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (obligaţiuni). Coincidenţă sau nu, în prezent pe piaţa principală sunt listate circa 90 de acţiuni şi 76 de emisiuni de obligaţiuni, practic numere asemănătoare celor de acum o jumătate de secol, potrivit datelor BVB.
    România a schimbat macazul în 1989 odată cu Revoluţia, eveniment care avea să delimiteze generaţii întregi şi care cu siguranţă va rezista testului timpului. Economia sare într-o nouă etapă, de la una închisă la una de tipul deschis, capitalist. Iar bursa îi urmează exemplul câţiva ani mai târziu.
    Capitalismul se scrie cu cerneală verde, dolarii fiind motorul care la începutul anilor ’90 a pus în funcţiune motorul pieţei de capital în România. Iar cum banii nu au ochi sau urechi să audă, au nevoie de specialişti care să îi dirijeze spre plasamente. Până şi inginerii au răspuns chemării pieţei de capital de atunci şi au devenit din stâlpi ai orânduirii socialiste, stâlpi ai capitalismului românesc.

    Renaşterea
    Anii de început ai bursei post-decembriste au fost cuprinşi de un „romantism revoluţionar”, cu sute de mii de români prinşi în vârtejul transformării în profit chiar şi a celei mai reduse sume investite, a cupoanelor rezultate de pe urma privatizărilor în masă de la începutul anilor ’90, dar şi a premierelor la Bucureşti, suprapuse chiar cu o criză.
    „Capitalul de entuziasm a fost molipsitor şi a atras rapid câteva mii dintre cei mai buni absolvenţi ai facultăţilor economice, juridice şi tehnice ale vremii către firmele de brokeraj, consultanţă şi servicii IT conexe, cu promisiunea unor cariere fulgerătoare şi a unor câştiguri pe măsura adrenalinei care pulsa în vene mai rapid decât cotaţiile primelor blue chips pe ecranele computerelor Pentium, cu hardul mai mic decât al celui mai ieftin smartphone de azi”, spune Dragoş Neacşu, unul dintre cei mai vechi specialişti ai pieţei de capital din România, în prezent director general al Erste Asset Managmenet, administrator a circa 7 miliarde de lei.
    În noiembrie 1995 bursa de la Bucureşti înregistrează prima şedinţă de tranzacţionare de după pauza de aproape o jumătate de secol. În acea zi au fost tranzacţionate 905 acţiuni emise de şase companii listate. În prezent la bursa de la Bucureşti se tranzacţionează în medie circa 30 de milioane de acţiuni emise de aproape 90 de companii.
    „Noutatea anilor 1995-1996 a fost dată de diluţia a circa 30% din capitalul românesc al vremii, existent în circa 6.000 de companii din numeroase sectoare de activitate şi cu o largă răspândire geografică, către peste 13 milioane de cuponari/acţionari minoritari. Care au primit aceste hârtii de valoare gratuit, pentru simplul motiv ca împliniseră 18 ani şi erau cetaţeni români. Dar care nu aveau nici cele mai elementare cunoştinţe despre piaţa de capital, mecanismele acesteia şi modul în care ar trebui să se comporte cu noua avuţie financiară”, spune Dragoş Neacşu.
    Practic, în urma procesului de privatizare, românii au devenit acţionari la cele mai mari companii din România şi până şi în prezent sunt mulţi care nu ştiu acest lucru în condiţiile în care la Depozitarul Central sunt parcate deţinerile a circa 9,4 milioane de români.
    În 1997 bursa de la Bucureşti lansează indicele BET, principalul indice al evoluţiei pieţei de capital din România. De la 1.000 de puncte atunci, indicele BET afişează la începutul lunii octombrie din 2018 un nivel de circa 8.500 de puncte, fiind încercat de mai multe crize, una cu puţin timp de la lansare.
    La un an din momentul lansării, BET avea să atingă minimul istoric pe fondul crizei rublei din Rusia. Pe 24 septembrie 1998, indicele ajungea la cel mai scăzut nivel, de 281 de puncte. În contrapartidă, la aproape 10 ani de la momentul lansării, BET a atins maximul istoric: pe 24 iulie 2007, de 10.813 puncte. Ulterior, evenimentele de pe scena financiară internaţională din anul 2008 au condus la scăderi abrupte pe toate pieţele de capital ale lumii, iar nivelul minim după această perioadă a fost atins în România pe 25 februarie 2009, când indicele BET avea un nivel de 1.887 puncte.

    Perspective de promovare
    În septembrie 2016, agenţia de evaluare financiară FTSE Russell introduce piaţa de capital din România pe lista de promovare de la piaţa de frontieră la una emergentă, cea mai bună veste primită de piaţa bursieră post-decembristă în contextul în care o posibilă promovare aduce fluxuri ale investitorilor străini, capital care ulterior se regăseşte în preţurile acţiunilor şi în economia românească. În septembrie 2018 FTSE Russell anunţă că menţine România pe lista de monitorizare şi îmbunătăţeşte două criterii, printre care şi cel de lichiditate, cea mai dureroasă rană a bursei româneşti. Analiştii consideră că în 2020 bursa de la Bucureşti va trece într-o nouă ligă, ceea ce va aduce şi marfă nouă, dar şi un aflux de capital al investitorilor.

    1948
    În 1948, anul în care bursa de la Bucureşti
    a fost închisă de comunişti, erau înscrise acţiuni emise de 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (obligaţiuni).

    2018
    În prezent pe piaţa principală sunt listate circa 90 de acţiuni şi 76 de emisiuni de obligaţiuni, asemănător statisticilor de acum o jumătate de secol. 

    # Bursa de la Bucureşti are 169 miliarde de lei capitalizare (38 mld. euro) şi 87 de emitenţi listaţi. Spre comparaţie, bursa de la Varşovia adună 870 emitenţi cu 290 mld. euro capitalizare.

    # Indicele BET-TR de la Bucureşti, care urmăreşte şi dividendele livrate de prima ligă bursieră, a adus în 2017 un randament de 19%, printre cele mai ridicate la nivel european. Deutsche Boerse din Germania a livrat 16%, iar Euronext din Bruxelles circa 4,9%.

    # 2 miliarde de lei (430 mil. euro) este cea mai mare listare la Bucureşti, cea a Electrica din 2014. 944 milioane de lei (205 mil. euro) reprezintă cea mai mare listare anteprenorială, cea a Digi în mai 2017.

    # 4,5 mld. euro este capitalizarea Petrom (SNP), cea mai valoroasă companie de la Bucureşti. Spre comparaţie, cea mai valoroasă companie de la Varşovia, PKO Bank, are
    13 mld. euro capitalizare.

  • Acţionarii SIF Oltenia au aprobat astăzi vânzarea participaţiei deţinute la BCR, pentru 140 mil.euro

    Contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat pe 16 august, iar implementarea lui era condiţionată de obţinerea aprobărilor societare si de reglementare de la Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor in cazul SIF Oltenia, respectiv Banca Central Europeana în cazul Erste Group Bank.

    Anterior, Consiliul de Administraţie al SIF Oltenia aprobase tranzacţia în şedinţa din 25 iunie.

    În urma acestei tranzacţii, austriecii de la Erste Bank vor ajunge la 99,88% din capitalul social al BCR, ceea ce înseamnă că 0,12% din banca locală se află în prezent în principal în mâinile angajaţilor şi ale foştilor angajaţi.

    În ceea ce priveşte destinaţia fondurilor, în luna iunie, Tudor Ciurezu, preşe­dintele SIF Oltenia, spunea că decizia finală a modalităţii de alocare investiţională a celor 140 mil. euro va rămâne la alegerea investi­torilor, însă admi­nistratorii societăţii vor propune şi un program de răscum­părare, în afara celui aprobat în luna aprilie.  De asemnea, pe lista posibilităţilor se află şi alocare unei părţi din bani către investiţii în companii listate.
    Totodată, preşedintele SIF Oltenia afirma la acel moment că restructurarea portofoliului se va baza în continuare pe vânzarea companiilor de tip închis, ce reprezintă, cu tot cu participaţia BCR, 34,10% din portofoliul estimat la finalul lui decembrie 2017. Participaţia BCR era estimată atunci ca reprezentând 77,38% din portofoliul companiilor de tip închis.

    SIF Oltenia are o capitalzare de 1,2 miliarde lei, iar acţiunile erau tranzacţionate joi la preţul de 2,11 lei/titlu, în creştere cu 0,72%,. De la începutul anului, acţiunile societăţii s-au depreciat cu 3,9%. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investitorii nu mai au răbdare: John Flannery a fost demis de la conducerea General Electric pentru că nu aduce schimbări rapide. Pe fondul deciziei acţiunile GE au crescut cu 15%

    CEO-ul General Electric, John Flannery, va părăsi astăzi conducerea companiei, la doar un an după ce a fost numit, potrivit Reuters.

    Plecarea lui Flannery pune sub semnul întrebării procesul de reorganizarea demarat de acesta pentru una dintre cele mai cunoscute corporaţii americane. Acesta a promis că va reforma GE într-o companie profitabilă prin reduceri de personal şi închiderea unor segmente de business.

    Acţiunile companiei au crescut cu 15% înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare. Până acum, valoarea acţiunilor a scăzut cu aproape 50% de când Flannery a preluat conducerea în luna august a anului trecut.

    Plecarea lui Flannery a fost determinată de „un ritm lent al schimbării” sub conducerea acestuia, potrivit surselor interne citate de CNBC.

    Acesta va fi înlocuit de H. Lawrence Culp. Jr., care a primit susţinerea unanimă a board-ului, potrivit anunţului companiei.

    Culp, cunoscut pentru că a readus pe profit Danaher, a intrat în board-ul GE în luna februarie a acestui an.

    Businessul de energie al General Electric, lovit de probleme în legătura cu ultima generaţie de turbine pe gaz, a înregistrat pierderi de 10 miliarde de dolari anul trecut.

     

     

  • Acţiunile companiei Aryzta, care produce chiflele pentru McDonald`s au primit un vot de încredere din partea investitorilor şi au înregistrat o creştere de 30%

    Acţiunile companiei Aryzta AG au înregistrat o creştere record astăzi după ce producătorul elveţian de chifle a prezentat estimări de creştere pentru prima data în ultimii patru ani, predicţiile fiind alimtentate de reducerile de costurile şi de emisiunile de obligaţiuni demarate pentru a reduce datoria, potrivit Bloomberg.

    Astfel, acţiunile Aryzta AG erau în creştere luni la ora 14.00 cu 30%, la circa 12,7 dolari per acţiune la o capitalizare de piaţă de circa 1,4 miliarde de dolari.

    Încrederea investitorilor a fost susţinută de acţiunile preşedintelui companiei, Gary McGann, care a setat anul trecut o ţintă de reducere a costurilor cu 1,2 miliarde de dolari.

    Creşterea este cea mai mare înregistrată vreodată de la formarea companiei Aryzta în urmă cu un deceniu. În ultimii zece ani datoriile companiei, care produce chifle pentru lanţul de restaurante McDonald`s, au crescut constant, alimentate de apetitul pentru achiziţii al fostului CEO, Owen Killian, care încheiat peste 10 tranzacţii de achiziţie în încercarea de a se extinde.

    Compania a anunţat luni că se aşteaptă la creşteri mari, de o singură cifră, la nivelul EBITDA. Această perspectivă vine după ce EBITDA companiei a scăzut cu 28% din iulie 2017 până în iulie 2018, apropiindu-se de predicţia de scădere, de 30%.

    Aryzta estimează reduceri de costuri cu până la 40 de milioane de euro pentru anul acesta, în urma procesului de automatizare prin care trece în prezent.

     

  • Caruselul Tesla: Acţiunile companiei explodează din nou cu 16% după ce autorităţile americane au acceptat să îi permită lui Elon Musk să rămână CEO-ul companiei

    Acţiunile Tesla au înregistrat un boom înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare de luni, după ce fondatorul companiei, Elon Musk, a primit aprobarea organelor de reglementare de a rămâne în poziţia de executiv al companiei şi a reasigurat investitorii că el va conduce în continuare proiectele companiei, potrivit Bloomberg.

    În urma acordului încheiat cu SEC-ul, atât Musk, cât şi compania vor plăti fiecare câte o penalizare de 20 de milioane de dolari, iar Musk va fi înlăturat din poziţia de preşedinte al board-ului, cel puţin pentru următorii trei ani.

    SEC-ul a încercat iniţial să îl elimine pe Musk atât din poziţia de preşedinte cât şi din cea de executiv pe fondul degringoladei generate pe piaţă de declaraţiile sale cu privire la o potenţială delistare a Tesla de pe Nasdaq.

    Astfel, luni la ora 13.20, înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare, acţiunile Tesla erau în creştere cu 16%, la 307,2 dolari per acţiune, după ce au închis şedinţa de vineri cu o scădere de 13,9%, la preţul de 264,7 dolari per acţiune.

    Momentan, investitorii aşteaptă ca Elon Musk să livreze pe ţintele de producţie până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru, care se termină duminică la miezul nopţii.

     

  • Cum arată bursa de la Bucureşti la zece ani după criză?

    Indicele principal BET s-a apreciat cu 82% în ultimii zece ani, evoluţie care nu reflectă pe deplin randamentul livrat investitorilor întrucât nu ţine cont şi de dividendele plătite de emitenţii din prima ligă bursieră. Iar în ultimii ani bursa de la Bucureşti a fost catalogată ca fiind piaţa de capital cu cel mai ridicat randament al dividendelor din lume, potrivit băncii germane de investiţii Berenberg. Spre comparaţie, indicele Dow Jones al bursei din SUA, cea mai mare economie la nivel mondial, a urcat în zece ani de 2,4 ori.
    În septembrie 2008, din indicele principal BET făceau parte, pe lângă cele cinci acţiuni menţionate mai sus, şi cele ale Biofarm, BRK Financial Group, Antibiotice Iaşi şi Rompetrol Rafinare, care între timp au fost eliminate din prima ligă bursieră de operatorul pieţei de capital din România, cel mai probabil din cauza lichidităţii scăzute. În septembrie 2018, indicele principal BET numără 15 acţiuni, două – Sphera Group (administratorul KFC, Pizza Hut, Taco Bell) şi vinăriile Purcari – fiind introduse chiar în această lună.
    În toamna anului 2008, capitalizarea companiilor din prima ligă bursieră era de 36 mld. lei, pentru ca în prezent aceasta să fie de circa 77 mld. lei, inclusiv cele două companii proaspăt intrate.
    În ultimii zece ani la bursa de la Bucureşti a venit „marfă nouă”, adică emitenţi care au deschis noi sectoare de activitate, precum MedLife, Digi Communications, Sphera Group, companii care sunt urmărite şi de investitori instituţionali, precum fonduri mutuale şi fonduri de pensii. Marfa este diversificată, însă bursa încă nu şi-a câştigat rolul de finanţator al economiei.

  • Teodorovici: La ANAF se va stabili o procedură prin care statul va transforma creanţele în acţiuni

    Pentru reconversia creanţelor în acţiuni, „statul român prin ANAF, va trebuie să fie foarte clar, nu cum a fost până în prezent”, a declarat Teodorovici, la finalul şedinţei de Guvern, într-o întâlnire cu presa.

    În şedinţa de Guvern de joi au fost adoptate noile prevederi privind insolvenţa, anunţate de la începutul lunii septembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fox îşi vinde acţiunile la Sky companiei Comcast, pentru 15 miliarde de dolari

    Pe 22 septembrie, compania americană Comcast a învins, cu o ofertă de 30,6 miliarde de lire sterline (40 de miliarde de dolari), 21st Century Fox în licitaţia pentru preluarea Sky Plc, tranzacţia urmând să fie supusă aprobării acţionarilor grupului pay-TV britanic.

    Tranzacţia va permite Comcast să preia controlul 100% asupra Sky, în condiţiile în care Fox deţinea 39% din acţiuni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se întâmplă cu hainele ieftine: Acţiunile retailerului H&M cresc cu aproape 10% pe fondul speculaţiilor din piaţă

    Investitorii îşi îndreaptă iarăşi atenţia către retailerul suedez H&M, pe fondul unor speculaţii pozitive cu privire la marja de profit a companiei şi la reducerea stocului de haine nevândute, în valoare totală de 4 miliarde de dolari.

    Sentimentul pozitiv din jurul acţiunilor Hennes & Mauritz i-au determinat pe investitori să se întoarcă, iar joi la ora 15.00 acţiunile H&M se tranzacţionau la 18,36 dolari per acţiune, în creştere cu 9% de la începutul şedinţei.

    În timp ce profiturile înregistrate în al treilea trimestru au fost sub aşteptări, analiştii au subliniat perspectivele pozitive pe care le prezintă retailerul pentru al patrulea trimestru.

    Deşi stocul de haine nevândute este încă ridicat, calitatea şi echilibrul sunt mai importante, transmite companiei.

     

     

  • Se vinde Pandora: Mai multe fonduri de investiţii vor să cumpere businessul danez. Acţiunile companiei au crescut cu 9% după aflarea veştii

    Acţiunile reţelei de bijuterii Pandora au crescut cu circa 10% marţi după relatările media cu privire la o serie de fonduri mutuale care negociază o potenţială preluare a businessului danez, potrivit Reuters.

    Pandora, brand cunoscut pentru brăţările de argint pe care le comercializează, şi-a concediat anul trecut executivul într-o încercare de a recâştiga încrederea investitorilor, după ce şeful companiei avertizase cu privire la potenţiale pierderi şi la viitoare concedieri.

    Acţiunile companiei au scăzut din mai anul trecut până în prezent cu circa 50%, iar acest rezultat a generat un interes din partea unor fonduri precum KKR & Co, Bain Capital şi Carlyle, potrivit ziarului financiar Il Sole 24 Ore.

    Astfel, acţiunile în Pandora erau în creştere miercuri la ora 12.25 cu 8,4% la 405 dolari per acţiune, ajungând până la finalul şedinţei la 403 dolari per acţiune şi o capitalizare bursieră de circa 42 miliarde dolari.

    Pandora vinde bijuterii personalizate, precum lănţişoare, brăţări, inele şi pandantive, la preţuri mai reduse decât competitori precum Swarovski.

    Avertizarea cu privire la scăderea profitului companiei în viitor, lansată luna trecută, a venit la doar şapte luni după ce fostul CEO Anders Colding Friis şi-a anunţat planurile pentru a implementa strategia Pandora 2022. Investitorii l-au criticat dur pe Friis în timpul mandatului său de trei ani, din cauza comunicării deficitare.

    Compania l-a numit pe Jeremy Schwartz, fost CEO al The Body Shop, pentru a conduce compania, împreună cu un nou CFO interimar – Anders Boyer.