BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Ce profit a avut proprietarul Zara anul trecut cu cele 98 de magazine din România

     Inditex a obţinut anul trecut pe piaţa locală o cifră de afaceri cumulată de 776,5 milioane lei (175,7 milioane euro), cu circa 16% mai mare comparativ cu 2012, când s-a situat la 671 milioane lei (150,6 milioane euro), şi un profit net în creştere cu 12%, de la 97,2 milioane lei (21,8 milioane euro) la 109 milioane lei (24,7 milioane euro).

    Astfel, atât rata de creştere a cifrei de afaceri, cât şi cea a profitului s-au înjumătăţit în 2013 faţă de 2012, când afacerile au urcat cu 30%, iar câştigul cu 20%.

    Anul trecut, toate cele şapte branduri au înregistrat creşteri ale vânzărilor şi au fost profitabile. Cea mai mare creştere a profitului net a fost înregistrată de cele 19 magazine Bershka, de aproape 64%, iar cel mai mare avans al cifrei de afaceri a fost obţinut de Oysho, de 27,4%. La polul opus s-a situat brandul Stradivarius, al cărui profit a scăzut cu 34%, iar afacerile au urcat cu 6,9%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gheţea: Nu suntem entuziasmaţi să facem provizioane pentru a curăţa bilanţurile, dar e un rău necesar

     “Noi, bancherii, am solicitat Băncii Naţionale curăţarea portofoliilor de neperformante de foarte mult timp. Discuţia că ar trebui scoase din bilanţ creditele provizionate în totalitate a plecat de la ARB în urmă cu un an jumate. În ultima perioadă BNR a adoptat o normă prin care putem să scoatem din bilanţuri creditele neperformate provizionate în totalitate şi adiţional a venit cu două recomandări: prima privind provizionarea creditelor care au un serviciu al datoriei mai mare de 360 de zile şi pentru care n-au început procedurile judiciare de executare silită şi a doua de a proviziona 90% din creditele care au fost acordate clienţilor care au intrat în insolvenţă”, a declarat marţi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea, la conferinţa ZF Bankers Summit’14.

    El a arătat că, în condiţiile celor două recomandări, provizioanele înseamnă cheltuieli mari şi o reducere a profitabilităţii sau chiar intrarea pe pierdere în cazul unor bănci, lucru pentru care bancherii nu sunt “încântaţi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: 70% dintre angajatori nu intenţionează să facă noi angajări în următoarele 3 luni

     La studiu au participat 625 de angajatori.

    Previziunea Netă de Angajare calculată după eliminarea variaţiilor sezoniere este de +9%, valoare similară cu cea a a trimestrului II, dar cu 3 puncte procentuale mai mare decât în trimestrul al treilea din 2013.

    “Acesta este cel de-al optulea trimestru de optimism ponderat, dar constant. Încetul cu încetul, angajatorii au reînceput să-şi crească volumul de angajări, dar încrederea lor continuă să fie mai redusă decât în anii de dinainte de criza economică. Chiar dacă angajatorii vor continua să prefere organizaţii agile, au apărut totuşi semnale că aceştia îşi depăşesc treptat reticenţa de a face angajări şi au din nou în vedere nevoile pe termen lung”, a declarat directorul general al ManpowerGroup România, Valentin Petrof.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook face investiţii imobiliare: Compania a cumpărat un teren de 24 de hectare din Silicon Valley

     Compania îşi extinde în prezent sediul prin construirea unui nou ansamblu de clădiri pe un lot alăturat de 9,3 hectare, lângă care se află terenul nou cumpărat, potrivit Bloomberg.

    Facebook se aşteaptă să termine lucrările de extindere a sediului anul următor.

    Un purtător de cuvânt al Facebook a refuzat să dezvăluie valoarea terenului, achiziţionat de la producătorul eleveţian de cabluri USB TE Connectivity. Compania elveţiană va închiria înapoi de la Facebook 10 clădiri aflate pe terenul vândut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ICEEfest 2014, în cifre: 54 de companii majore, 72 de speakeri şi peste 30 de ore de know-how

    În total vor fi 22 de sesiuni, care acoperă teme precum tendinţele globale şi regionale, prezentate de mari playeri precum Yahoo, Facebook, Google, Twitter, Microsoft şi specializari concrete precum e-commerce şi performance marketing; conţinut online, content de brand şi storytelling (cu Der Spiegel, BBC, Forbes, UpComing şi alţi jucători importanţi); programmatic trading şi automatizarea vânzării şi cumpărării de publicitate online (AppNexus, Xaxis, Nugg.ad, DataXu etc), la care se adaugă mobile marketing (Windows Phone, Shazam etc), start-ups şi alte subiecte la zi.

    Peste 30 de ore vor totaliza sesiunile de pe scenele ICEEfest, fiind asteptaţi peste 1.500 de participanţi din 9 ţări.

    Mari agenţii de publicitate, jucători importanţi din industria digitală şi sute de specialişti vor veni pentru ICEEfest, care are şi o parte distractivă constând în premiile IAB MIXX Awards, petreceri, spectacole de stand-up comedy, precum şi seara filmului viral “Viral Movie Night”.

    ICEEfest este organizat deThinkDigital, în parteneriat cu Orange. Festivalul a ajuns anul acesta la cea de-a 3-a ediţie şi se va desfăşura din nou la Grand Cinema&More din cadrul Băneasa Shopping City, joi 12 şi vineri 13 iunie, săptămâna aceasta.

    Ultimele bilete disponibile se găsesc pe site-ul oficial al evenimentului: www.ICEEfest.com

  • România de dincolo de Carpaţi arată altfel. Ce a făcut diferenţa între estul şi vestul ţării

    De la începutul anilor ’90, un prim val de investiţii străine în producţia industrială a avut drept ţintă judeţele din vestul ţării, apropiate de graniţă si deci uşor accesibile logistic: Timiş, Arad, Bihor. Pornind de aici, în anii ce au urmat, în partea de vest a ţării au ajuns să se dezvolte platforme industriale puternice, provenind în mare măsură din investiţii ale companiilor internaţionale sau multinaţionale, pe fondul proximităţii faţă de piaţa Europei Centrale şi de Est şi a Europei Occidentale.

    Proximitatea a fost completată de forţa de muncă bine pregătită, de noile tronsoane de autostradă inaugurate şi de promisiunea că în 2016 se va putea circula pe A1 de la Sibiu la Nădlac. Toate acestea au făcut ca Transilvania să crească economic, în timp ce Muntenia, Oltenia şi Moldova încă trebuie să se mulţumească cu o infrastructură mult sub standardele europene, dar şi cu investitori ce plătesc salariul minim pe economie pentru a compensa costurile.

    „Pe măsura maturizării economiei şi implicit a dezvoltării infrastructurii de transport, concomitent cu deschiderea din punct de vedere politic a unor regiuni închise în anii ’90 investitorilor străini, aşa cum a fost Clujul, producătorii industriali au început să se stabilească şi în judeţele din centrul şi sudul Transilvaniei“, explică Horaţiu Cocheci, senior manager şi liderul echipei de consultanţă în resurse umane în cadrul PwC România.

    După 1999 şi privatizarea uzinei Dacia de la Mioveni (unde în prezent Renault derulează afaceri de 4,4 miliarde de euro), zona a devenit un magnet pentru producătorii de componente. La 150 km sud-est, la Craiova, Ford produce modelul B-Max, dar cu un impact regional mult mai mic comparativ cu Dacia.

    „În ultimii 10 ani, din punctul de vedere al angajatului în căutare de salariu mai bun, situaţia s-a complicat suplimentar, diferenţele salariale ajungând să nu mai fie date de o anumită locaţie geografică, ci de tipul producţiei derulate. În momentul actual, constatăm că judeţele care au reuşit să atragă producţie industrială avansată şi centre de cercetare in inginerie sunt cele care raportează un nivel salarial mediu mai ridicat faţă de cele care s-au menţinut la producţia la bandă“, continuă Horaţiu Cocheci.

    Potrivit datelor studiului PwC de salarizare şi beneficii PayWell, Clujul se distinge printre celelalte judeţe din Transilvania având un salariu mediu în sectorul producţiei industriale chiar mai ridicat decât cel din Bucureşti, cu 10% mai ridicat decât cele din judeţele limitrofe (de exemplu Bihor), cât şi cu aproape 40% mai mare decât cele din Arad şi Timiş.

    „O altă tendinţă remarcată la producătorii industriali este ca, în cadrul aceleaşi locaţii geografice, să existe diferenţe sensibile între companiile furnizoare de produse componente şi cele care pun la dispoziţia consumatorului produsul final. Astfel, chiar dacă este vorba de acelaşi tip de munca „la bandă“, angajaţii aflaţi la capătul lanţului de producţie vor fi în măsură să ceară, dar şi să primească un salariu mediu mai ridicat în comparaţie cu concitadinii implicaţi in producţia de componente“, a subliniat specialistul PwC România.

    Acesta este contextul prin care România a atras investiţia de 300 de milioane de euro de la Sebeş, unde Daimler produce prin divizia sa Star Transmission cutii de viteze de ultimă generaţie pentru cele mai scumpe limuzine Mercedes-Benz. Dar tot România a ratat în 2008 o investiţie a companiei germane într-o uzină auto, câştigată de Ungaria. În timp ce o uzină de cutii de viteze poate atrage o producţie în valoare de circa 1-2 miliarde de euro, una de maşini poate urca spre 4-5 miliarde de euro.

    Potrivit expertului de la PwC, angajaţii consideră că pot surmonta diferenţele salariale prin mobilitate crescută, atât geografic, cât şi ca (re)specializare. Angajatorii însă consideră că îmbunătăţirea infrastructurii de transport (cum ar fi o autostradă care să traverseze Carpaţii), îmbunătăţirea climatului de afaceri general inclusiv prin reducerea birocraţiei, încurajarea investiţiilor în zone considerate defavorizate economic, dar şi simplificarea procesului de plată a taxelor sau reducerea costurilor fiscale cu forţa de muncă prin reducerea contribuţiilor sociale ar permite mutarea costurilor companiei în plata unor angajaţi mai calificaţi şi implicit mai performanţi, capabili de a derula proiecte de cercetare şi dezvoltare.

  • Deficitul comercial a crescut în aprilie cu 33,6 milioane euro, la 634,6 milioane euro

     Astfel, în februarie 2014, conform estimărilor preliminare ale INS, exporturile FOB au însumat 18,7 miliarde lei (4,17 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 21,5 miliarde lei (4,8 miliarde euro).

    Comparativ cu aceeaşi lună din 2013, exporturile au crescut cu 4,1% la valori exprimate în lei şi cu 2,2% în euro, iar importurile au urcat cu 4,6% în lei şi cu 2,6% în euro.

    Faţă martie 2014, exporturile din luna aprilie au scăzut cu 7,2% la valori exprimate în lei şi cu 6,8% în euro, iar importurile s-au redus cu 4,8% în lei şi cu 4,3% în euro.

    În primele patru luni ale acestui an, deficitul comercial FOB-CIF a fost de 7,84 miliarde lei (1,75 miliarde euro), mai mare cu 493,7 milioane lei (71,4 milioane euro) decât cel înregistrat în perioada ianuarie-aprilie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Nikolai Beckers, Romtelecom & Cosmote România

    România are nevoie de investiţii în infrastructură, iar taxele adiţionale pe acest segment ar fi de-a dreptul contraproductive. În cazul Romtelecom şi Cosmote România, cea mai mare parte a investiţiilor planificate pentru acest an, care totalizează 170 de milioane de euro, sunt direcţionate către tehnologia 3G şi 4G, pentru segmentul de comunicaţii mobile, respectiv FTTH, pentru cel de comunicaţii fixe.

    Din nefericire, din cauza cadrului legislativ actual, am putea fi nevoiţi să amânăm o parte din aceste planuri, companiile noastre fiind considerabil afectate de taxa pe infrastructură. În opinia noastră, aceasta ar trebui să se calculeze la valoarea contabilă netă a construcţiei, nu la cea nominală brută.

    Decizia pentru această taxă a fost luată fără nicio consultare prealabilă a mediului de afaceri; apare un nou semn de întrebare cu privire la predictibilitatea mediului fiscal din România.

    Credem că taxa ar trebui abolită pentru sectorul telecomunicaţiilor cât mai repede posibil. Totuşi, una dintre soluţiile de mijloc promovate de către mediul de afaceri este modificarea bazei de calcul la valoarea amortizată a activelor (valoarea contabilă netă).

    Pentru o creştere economică, este crucial ca România să atragă investiţii, iar aceasta se poate întâmpla doar dacă statul creează mediul propice în acest sens. România excelează în IT&C, atât din punct de vedere al potenţialului şi entuziasmului utilizatorilor, cât şi din punct de vedere al realizărilor de până acum. De aceea, avem nevoie de predictibilitate fiscală, în special în industria în care activăm.
     

  • Veştile bune din economie duc moneda naţională la un curs de sub 4,4

    Moneda naţională a ignorat până acum tensiunile geopolitice din regiune şi a intrat pe un trend de apreciere, ajungând la nivelul maxim al ultimelor zece luni în raport cu euro. Leul stă mai bine decât la începutul anului, când cursul sărise peste 4,50 lei/euro pe fondul tensiunilor de pe pieţele externe. Acum, cotaţiile oscilează în jurul a 4,40 lei/euro.

    Deocamdată, analiştii nu şi-au schimbat foarte mult estimările pentru nivelul cursului de schimb de la sfârşitul acestui an. La începutul lui 2014, bancherii spuneau că văd evoluţia cursului în acest an mai volatilă comparativ cu 2013. Ei susţineau că am putea să vedem oscilaţii ale cursului într-o bandă destul de largă, între 4,35 şi 4,65 lei/euro, iar pentru sfârşitul anului majoritatea prognozelor indicau un curs cuprins în intervalul 4,35-4,55 lei/euro.

    Acum, analiştii se aşteaptă ca pe termen scurt aprecierea leului să continue, chiar dacă ţinută sub control de BNR, în condiţiile veştilor foarte bune din economie şi ale îmbunătăţirii ratingului României. Aprecierea leului reduce povara clienţilor cu credite în valută şi ar putea domoli creşterea aşteptată a ratei inflaţiei, după introducerea accizei suplimentare la carburanţi în luna aprilie. Însă, pe de altă parte, aprecierea monedei naţionale are un impact negativ asupra exporturilor, care au fost principalul motor al avansului economiei cu 3,5% anul trecut, dar şi al creşterii PIB de 3,8% din primul trimestru din 2014. Potenţialul de apreciere pentru leu este însă limitat pe fondul unor posibile intervenţii valutare oficiale.

    „Considerăm că pe termen scurt presiunile în direcţia aprecierii leului se vor menţine în condiţiile îmbunătăţirii ratingului României şi ale deficitelor externe scăzute. Este de aşteptat ca BNR să prevină o apreciere excesivă a leului care ar putea afecta competitivitatea exporturilor“, spune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR. El anticipează pentru sfârşitul anului un curs în intervalul 4,40-4,50 lei/euro, mişcarea în interiorul intervalului depinzând şi de cât de tensionate vor fi evoluţiile politice în contextul alegerilor prezidenţiale şi al evenimentelor ce le vor succede. Din fericire, contextul regional din Ucraina pare să se îndrepte spre o soluţie negociată, ceea ce face ca riscul geopolitic să reprezinte un element de stres în scădere pentru cursul de schimb leu/euro, susţine Crăciun.

    „Având în vedere situaţia generală a economiei şi revenirea recentă în investment grade, considerăm că leul se află într-o poziţie favorabilă. Dezechilibrele externe ale economiei rămân reduse, iar intrările de fonduri europene şi investiţii străine directe sunt suficiente pentru a compensa dezintermedierea financiară, precum şi ieşiri moderate ale investiţiilor de portofoliu“, spune Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank. El a arătat că, până în prezent, impactul turbulenţelor din Ucraina asupra României a fost modest, legăturile comerciale şi financiare dintre cele două ţări fiind reduse.

    Cu toate acestea, există riscuri de contagiune în eventualitatea în care aceste turbulenţe se vor acutiza. „Anticipăm o evoluţie relativ stabilă a leului în perioada următoare, urmată de o revenire a cursului spre 4,4500 lei/euro până la finalul anului“, susţine Pătrulescu. Până acum, criza din Ucraina nu s-a resimţit negativ la Bucureşti. Dimpotrivă chiar, România pare să fi beneficiat de intrări de fonduri mai mari. De altfel, bancherii au arătat că aprecierea monedei naţionale ar putea fi motivată şi de ieşirile de capital din Rusia, bani atraşi şi de România.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea în luna mai că aprecierea leului este legată de intrări de capital pe o cerere mai mare de titluri româneşti, ca urmare a includerii României într-un indice al JPMorgan, dar şi de capitaluri „care rătăcesc temporar“ prin piaţa locală după ce s-au retras din Rusia sau Ucraina. Guvernatorul a atenţionat că aprecierea monedei naţionale nu este justificată economic, ci este influenţată de mişcări de capitaluri, în contextul tensiunilor geopolitice din regiune. „Să nu credeţi că vrea BNR să aprecieze cursul sau cel puţin eu. Pe mine nu mă bucură. Nu sunt convins că avem fundamente economice atât de solide şi că exporturile o duc atât de bine. Cursul este determinat de piaţă, nu de ce vrea sau nu guvernatorul sau BNR. El se apreciază chiar acum şi dincolo se trage cu mitraliera. Vor fi capitaluri rătăcite“, a spus Isărescu în luna mai la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

  • Averea netă a populaţiei din SUA a atins nivelul record de 81.800 miliarde de dolari în primul trimestru

     Indicele S&P 500 al bursei americane a urcat cu 1,4% în primul trimestru, în timp ce Fed a continuat politica monetară de sprijinire a economiei prin dobânzi foarte scăzute, aproape de zero, şi achiziţii de obligaţiuni.

    Datoriile gospodăriilor americane au crescut, de asemenea, cu 2% în primele trei luni, excluzând cheltuielile cu plata creditelor ipotecare.

    Valoarea creditelor contractate de sectorul nefinanciar a scăzut cu 10% în perioada ianuarie-martie, la 2.320 miliarde de dolari, în timp ce creditarea ipotecară a rămas slabă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro