BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Dragoş Dinu, noul şef al afacerilor lui Ţiriac: Copiii aceştia, născuţi cu tableta în mână, vor fi cu totul altfel

    “Este interesant să schimbi industriile şi să foloseşti modelele specifice uneia în cea în care tocmai ai intrat; diferenţele sunt doar aparente, substanţa este aceeaşi. Când ai businessuri care sunt la interfaţa cu clientul, totul se aseamănă“, spune Dragoş Dinu, numit de aproximativ o lună CEO al Ţiriac Holdings, cu afaceri anuale cumulate de circa 500 de milioane de euro. Anterior, poziţia a fost ocupată vreme de circa un an de Leonard Leca.

    „Clienţii sunt aceiaşi, doar ocaziile de cumpărare sunt diferite. Uneori sunt doar ocazii de prospectare, nu de cumpărare şi «jocul» este să-ţi aduci clientul din zona de prospectare la cumpărare.“ Dinu spune că vede în piaţă o uşoară creştere a apetitului de consum iar în presă apare tot mai rar cuvântul „criză“. Este de părere că în nicio piaţă nu poate exista creştere exponenţială la nesfârşit, dar nici scădere continuă, cum nu există nici perpetuum mobile. Pe de altă parte, completează el, încrederea consumatorilor nu se restabileşte peste noapte, probabil că e nevoie de ani buni. Însă mediul economic nu-l poate ignora pe cel politic, completează CEO-ul Ţiriac Holdings. „Deopotrivă la nivel local şi global vedem influenţe. Când se bucură industria de armament celelalte stau şi se uită.“

    Dincolo de asemănările dintre experienţele lui Dragoş Dinu (cele mai importante fiind 14 ani la conducerea A&D Pharma şi circa un an la Domo) şi grupul de firme pe care îl conduce acum, există şi diferenţe. Anterior a lucrat ani de zile să crească o marcă, „iar aici am venit pe un teren unde brandul există deja şi este foarte puternic“. Sentimentul este diferit, povesteşte el: „A te ridica la nivelul reputaţiei este o provocare şi acesta a fost primul sentiment, de la prima întâlnire“, referindu-se la prima întrevedere cu Ion Ţiriac, despre care spune că nu-l cunoscuse anterior. Iar despre recrutare nu are nicio poveste, „pentru că nici eu şi nici domnul Ţiriac nu suntem oameni care să întârzie în luarea deciziilor, suntem destul de direcţi. Ca întotdeauna, totul începe cu un telefon. N-a fost un proces lung, ci unul normal, cu o serie de discuţii“.

    Dinu spune că îşi doreşte ca grupul să crească mai repede decât piaţa. Îşi doreşte ca afacerile să fie proiectate pe termen lung, iar despre planuri şi „new business“ poate povesti mai multe după procesul de bugetare din această toamnă, care va începe în curând. „Pentru mine, un manager, când se trezeşte dimineaţa, trebuie să uite ziua de azi, să se gândească la cea de mâine şi la ce urmează. Ăsta e rolul şi ăsta e mersul lucrurilor. Trebuie să proiectezi mereu businessul peste un an, doi, şapte.“ Acelaşi manager trebuie să se gândească şi la ce vrea consumatorul, iar Dinu face referire la revoluţia Apple, companie care a ştiut înaintea altora ce aşteaptă consumatorul. „De la asta trebuie să plecăm şi aici: ce vrea consumatorul de la orice companie sau serviciu din Ţiriac Holdings, în 2016, 2017, 2020. Şi totul pleacă de la profilul consumatorilor, iar copiii aceştia născuţi cu tableta în mână vor fi cu totul altfel.“ Pentru că viitorii consumatori sunt mult mai informaţi, iar accesul la informaţie schimbă totul; a schimbat lumea arabă, tot nordul Africii, exemplifică Dinu, într-o jumătate de an.

    „Este un business foarte divers şi cele mai mari divizii sunt cele de auto şi de imobiliare. Scopul este să performăm mai bine decât piaţa. Nu mă aştept ca vreo linie de business să nu crească în 2015, fără să spun vorbe mari, dacă nu se întâmplă ceva în zona politică.“ Pentru anul în curs se aşteaptă la o creştere marginală, cel mai probabil single digit, faţă de rezultatele anului trecut, când volumul total al afacerilor s-a plasat la 500 de milioane de euro, conform informaţiilor anterioare. „Diversitatea de firme din grup înseamnă foarte mult timp alocat. I-am cunoscut pe cei din managementul companiilor şi sper să ajungem să ne înţelegem foarte repede, dacă se poate din priviri.“ În prima sa zi în birourile din Şoseaua Nordului, lângă parcul Herăstrău, a făcut un tur complet; „evident că nu i-am reţinut pe toţi şi i-am rugat apoi să-mi amintească cine sunt“.
    Dinu lucrează în mod direct cu circa 30 de oameni din cele peste 15 firme active din grup şi spune că mai are încă multe de asimilat despre organizaţie şi oameni. Anterior, Dinu a fost până spre sfârşitul anului trecut CEO al retailerului electro-IT Domo, cu afaceri de 132 de milioane de euro în 2013. În perioada 1994 – 2008 a lucrat în cadrul A&D Pharma, ultimii şase ani în poziţia de CEO.  Aproape întreaga sa carieră a fost construită în companii antreprenoriale. „Culmea este că eu mă simt cel mai bine într-un mediu antreprenorial şi de-a lungul vieţii cele mai multe propuneri au venit dinspre multinaţionale.“ Soţia sa este antreprenoare, iar despre încercările de afaceri ale familiei Dinu spune că unele au reuşit, altele nu. Nu s-a gândit niciodată să renunţe la carieră, „în primul rând pentru că soţia mea este cea care se ocupă şi am convenit că nu are sens să ne călcăm pe picioare; este bine să venim acasă cu subiecte de discuţie diferite“.

  • Piaţa laptelui procesat va creşte cu 3,2% în 2014

    Deşi laptele pasteurizat deţine volume considerabil mai mari în cadrul categoriei de lapte procesat, se aşteaptă o creştere mai mare în cazul laptelui UHT (ultrapasteurizat), cu un procentaj dublu faţa de creşterea înregistrată de laptele pasteurizat. Unul dintre principalii factori care contribuie la dezvoltarea segmentului de lapte UHT rămâne în continuare laptele distribuit în programul “Laptele şi cornul”, care reprezintă aproximativ 45% din volumele totale. În acelasi timp, laptele UHT sub marcă de producător este estimat să crească cu aproximativ 16%, de la 24% în categorie în 2013 la aproape 27% în 2014.

    Categoria de lapte pasteurizat este estimată de asemenea a creşte până la finele anului 2014 cu aproximativ 2% faţă de anul trecut. Volumele cele mai mari rămân în laptele la ambalaj de carton, cu o cotă de cca 74% din total lapte pasteurizat, în creştere volumică de 5% faţă de 2013.

    Consumul global va creşte cu 36% până în 2015, înregistrându-se o diferenţă tot mai mare între pieţele de lactate dezvoltate şi cele emergente

    Tetra Pak, lider mondial în furnizarea de soluţii pentru procesarea şi ambalarea produselor alimentare, lansează astăzi cel de-al 7-lea raport Indexul Lactatelor. Raportul subliniază oportunităţile şi provocările pe care le creează cererea tot mai mare la nivel global, care, conform estimărilor, va depăşi oferta disponibilă în următorul deceniu. Compania a declarat că atât producătorii de pe pieţele de lactate mature cât şi cei din pieţele emergente trebuie să stabilească un echilibru atent între cerere şi ofertă, pentru a-şi asigura un succes sustenabil în afaceri. 

    Raportul Indexul Lactatelor realizat de Tetra Pak arată că cererea globală de lapte va creşte cu 36% în următorii zece ani, în mare parte datorită creşterii populaţiei, prosperităţii şi urbanizării în Africa, Asia şi America Latină. Cu toate acestea, cererea şi oferta de lapte se află într-un dezechilibru la nivel mondial – cererea din ce în ce mai mare din pieţele emergente nu va putea fi susţinută din producţia internă, în vreme ce pieţele de lactate dezvoltate ce produc un surplus de lapte se confruntă cu provocări privind concurenţa pentru exporturi şi un consum intern în scădere.

    Dennis Jönsson, Preşedinte şi CEO al Grupului Tetra Pak, a comentat: „Creşterea semnificativă preconizată a cererii la nivel mondial reprezintă o mare oportunitate  pentru companiile de lactate din pieţele dezvoltate de a exporta lapte praf sau produse lactate lichide UHT pe pieţele în creştere. Cu toate acestea, pentru a asigura succesul pe termen lung, aceşti producători trebuie să găsească un echilibru între „câştigurile rapide” obţinute din exporturi şi necesitatea de a continua să crească pe pieţele interne.”

    Acesta a adăugat, „Între timp, companiile de lactate trebuie să facă faţă provocării de a garanta o aprovizionare sustenabilă cu lapte de bună calitate pe pieţele de import ţinând pasul cu cererea în creştere. Pieţe precum China şi Arabia Saudită realizează acest lucru prin mai multe metode: creşterea investiţiilor în fermele de lapte de la nivel intern, stabilirea de parteneriate cu producătorii străini consacraţi şi diversificarea ofertei cu produse cu valoare adăugată. În principiu, acestea sunt măsuri care contribuie la realizarea unui echilibru esenţial în vederea asigurării la un viitor sustenabil al industriei laptelui.”

    Ediţia din acest an a raportul include studii de caz despre trei pieţe – China, Statele Unite ale Americii şi Germania.

    Oportunităţi de export şi pentru România

    Cea de-a şaptea ediţie a Raportului Indexul Lactatelor oferă o perspectivă nouă companiilor producătoare de lactate din România, care se vor confrunta în curând cu eliminarea cotei de lapte şi creşterea concurenţei la nivel european.

    “Având în vedere noul context european, respectiv eliminarea cotei de lapte, una dintre opţiunile pe care Albalact le are în vedere este explorarea unor pieţe noi. Studii precum Tetra Pak – Indexul Lactatelor ne oferă informaţii valoroase despre tendinţele industriei laptelui la nivel global şi perspective de creştere pentru procesatori pentru anumite tipuri de produse şi în anumite ţări şi regiuni. Avem un potenţial de creştere, aşadar analizăm şi alte oportunităţi de a ne extinde operaţiunile în viitor.”, declară Irina Măndoiu, Director Comercial Albalact.

  • Transformarea Dacia. Una dinte cele mai nefiabile maşini din lume a ajuns la standardele internaţionale ale Renault

    Cea mai mare provocare a francezilor din momentul în care au preluat pachetul majoritar de acţiuni de la Automobile Dacia, în septembrie 1999, era acela de a transforma uzina din Mioveni într-una la standarde vest-europene, iar de la producţia unei maşini „naţionale“ să ajungă la una ce să poată fi exportată pe cele mai exigente pieţe auto din lume, cum ar fi Franţa, Germania sau Marea Britanie.

    „Din punctul de vedere al producţiei, Dacia aproape a închis acum decalajul faţă de restul uzinelor din cadrul Grupului Renault. Acum diferenţa în ceea ce priveşte performanţele sale, pornind de la calitate, productivitate la număr de angajaţi, dintre Mioveni şi cele mai performante uzine Renault este mai mică“, este de părere Nicolas Maure, directorul general şi preşedintele consiliului de administraţie al Automobile Dacia. Maure a preluat conducerea Automobile Dacia la începutul acestui an, dar în România a mai lucrat între anii 2006 şi 2008 ca director pentru uzina producătoare de motoare şi cutii de viteze a francezilor de la Mioveni.

    Între anul 2000, primul întreg de la preluarea Automobile Dacia de către Renault, şi anul record 2013, afacerile companiei au urcat de 18 ori, iar producţia de şapte ori, în timp ce numărul angajaţilor a rămas aproape acelaşi. În jurul Mioveniului a fost dezvoltată o adevărată industrie.

    Seria recordurilor stabilite de Automobile Dacia în 2013 continuă cu cifra de afaceri de 4,16 miliarde de euro, în creştere cu 45% comparativ cu 2012, în timp ce businessul total al Grupului Renault în România se apropie puternic de pragul de 5 miliarde de euro, faţă de 3,92 miliarde de euro în 2012. Cifra include toate diviziile grupului francez în România, de la Renault Commercial Roumanie, divizia de importuri şi vânzări pentru mărcile Dacia, Renault şi Nissan, la uzinele producătoare de motoare, cutii de viteze, centrul de design şi cel de inginerie Renault Technologie Roumanie.

    La începutul anului acesta, Dacia anunţa un alt record, cel legat de producţie. La Mioveni s-au asamblat anul trecut 342.610 de maşini, cel mai ridicat nivel atins vreodată în uzina românească, marcând un avans de 16% faţă de anul precedent.

    Un record reprezintă şi faptul că nu mai puţin de 17% din maşinile asamblate lângă Piteşti în 2013 reprezintă modele Renault, iar din total producţie modelul Renault Symbol reprezintă 16%, diferenţa de circa un pro-cent reprezentând alte modele cu siglă Renault precum Sandero, Logan sau Duster. Spre comparaţie, în 2012 brandul Renault reprezenta 7,6% din totalul pro-ducţiei Automobile Dacia, creşterea datorându-se în mare parte modelului Symbol,  producţia sa fiind mutată din Turcia în România odată cu lansarea unei noi generaţii.

    În 1999, fabrica nu respecta nici măcar standardele de bază ale Renault, pornind de la curăţenie, calitate, eficienţă economică: „Ce au făcut cei de la Dacia în 1999 a fost tot ce au putut mai bine cu resursele pe care le aveau la dispoziţie atunci. În primii ani de viaţă ai uzinei au fost instruiţi de Renault, baza a fost acolo, dar începând cu anii ’80 au pierdut teren în faţa industriei vest-europene după ce au rămas fără repere şi fără bani. În 1999 compania era într-o stare precară şi avea nevoie de o preluare“, explică Nicolas Maure, care este cel de-al cincilea director general al Dacia de la preluarea uzinei de către Renault. Primii cinci ani au fost cei de bază şi ultimii zece ani cei în care s-a realizat transformarea.

    „În cadrul Alianţei Renault-Nissan avem o gradare a tuturor celor peste 30 de uzine la nivel mondial. În trecut eram în a doua parte a clasamentului. Acum suntem în prima parte. În finalul primei părţi, dar în prima. Noi ne-am propus să fim în topul uzinelor Alianţei şi acolo vom ajunge în următorii trei ani“, a subliniat Maure.

  • În 2012 îl prezentam pe Călin Drăgan, de la Coca-Cola Japonia. Astăzi e cel mai puternic executiv român din lume.

    În 2014, Drăgan conduce o afacere de 4 miliarde de euro, cu 8.000 de angajaţi şi a fost desemnat managerul anului de către revista japoneză Toyo Keyzai. Au fost luate în calcul nu numai evoluţia profitului şi preţul acţiunilor, ci şi gradul de satisfacţie al clienţilor şi angajaţilor.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2013

    Sunt mai multe filiere prin care companii din întreaga lume au ajuns să fie conduse de manageri români. Familiile emigrate înainte de ’89 au dat Americilor câţiva CEO preţioşi. Multinaţionalele care au venit în România în anii ’90 au dezvoltat adevărate pepiniere de lideri care au ajuns la cârma filialelor din alte ţări. Nu în ultimul rând, a fost şi valul entuziast de antreprenori români care a trecut hotarele şi a dezvoltat afaceri pe tărâmuri mai mult sau mai puţin exotice.

    Cei mai vizibili executivi români aflaţi la cârma unor companii din alte ţări conduc afaceri mari, cu rulaje de miliarde de dolari, fiind foarte vizibili în organizaţii şi în comunitatea de business a ţărilor respective. În condiţiile în care imaginea românilor peste hotare a suferit mult în ultimii ani, rolul unor expaţi care au abilităţi de lider şi care au făcut dovada că pot conduce businessuri dificile este foarte important pentru România. Pot fi expaţii români vectori de imagine pentru România? Îşi doresc ca imaginea lor să fie legată de ţara natală? Dar, şi mai important, cât de mult conştientizează ei şi acest rol, pe lângă multiplele responsabilităţi pe care le au la cârma companiilor pe care le conduc?

    „Cred că orice român aflat peste hotare se simte «ambasadorul» ţării. În ceea ce mă priveşte, sunt foarte mândră că România e ţara mea natală şi spun acest lucru tuturor celor cu care fac cunoştinţă aici, în Ungaria. Mă bucură, mă onorează, dar mă şi responsabilizează faptul că pot fi un ambasador al României. Din acest motiv, sunt mereu preocupată ca rezultatele mele profesionale să fie remarcabile, astfel încât să se răsfrângă şi asupra imaginii României, respectiv a tinerilor cu potenţial, pentru ca ei să fie apreciaţi peste hotare”, spune Cornelia Coman, director general, ING Asigurări de Viaţă şi Pensii Ungaria.

    Tudor Marchiş, managing director, Thermo Control Services and Expertise, India, se consideră un ambasador mai eficient decât cei din corpurile diplomatice: „Am adus şi voi aduce oameni în ţara noastră care, până să mă fi cunoscut pe mine şi pe soţia mea, credeau că România e Dracula, orfelinat, ţiganiadă şi sărăcie”.

    Angela Creţu, group vice president Europa de Est şi general manager Rusia al Avon, spune că „mulţi colegi de-ai mei din toate colţurile lumii au venit să ne viziteze ţara datorită poveştilor mele despre locurile şi cultura noastră”. Reputaţia unei persoane sau a unei ţări este indivizibilă: orice percepţie negativă asupra unui detaliu poate induce o generalizare periculoasă asupra întregului, spune şi Andrei Hareţ, managing director al SABMiller Ungaria.

    „Percepţia oamenilor despre mine, despre ceea ce fac şi cum fac, se răsfrânge şi asupra României. Sper să transmit o imagine pozitivă”, spune Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Rusia. În ultimii 15 ani de management în afara ţării, Popovici a observat managerii români şi a încercat să traseze un portret al acestora: „Sunt foarte muncitori, se adaptează şi învaţă repede, produc rezultate, nu sunt pretenţioşi„. „Aceste calităţi explică de ce un număr din ce în ce mai mare de români ajung să ocupe poziţii foarte înalte în multe companii în străinătate„, mai spune Silviu Popovici. Conectat fiind la comunitatea de români, managerul spune că în Rusia companii ca Inditex, BAT, IKEA, Western Union, PepsiCo, Coca-Cola Hellenic, General Electric şi multe altele au români în funcţii de conducere.

    La o privire pe harta managementului românesc, vom vedea că cei mai mulţi expaţi români au ajuns în Rusia. Silviu Popovici crede că managerii români rezistă în Rusia pentru că sunt mai apropiaţi de cultura rusă, dar şi pentru că sunt mai maleabili, mai orientaţi către a demonstra ce  pot şi mai dispuşi să respecte tradiţiile locului.

    Din punct de vedere geografic, dar şi al domeniilor în care românii au crescut ca manageri, Rusia şi respectiv FMCG-ul conduc detaşat. Cele două afaceri din băuturi răcoritoare conduse de români, Coca-Cola East Japan şi PepsiCo Rusia, cumulează peste 15 mili-arde de euro.

    Vorbim despre volume de business pe care un manager le-ar fi atins cu greu în România, dat fiind că mai puţin de 30 de companii din numărul afacerilor locale au rulaj de peste un miliard de euro. Ieşirea peste hotare a fost aşadar o şansă ca mai mulţi manageri români să îşi poată demonstra potenţialul. În paginile următoare, vom face cunoştinţă cu 12 dintre cei mai cunoscuţi manageri români (sau de origine română) de peste hotare, cei care au dus limba română în mijlocul a mii de angajaţi din toate colţurile lumii.

  • Încălzirea globală: occidentalii demonstrează, chinezii poluează

    “MISIUNEA NOASTRĂ ESTE SĂ FACEM CA ACEST MOMENT SĂ DEVINĂ UNUL DECISIV„, A SPUS PRIMARUL NEW YORKULUI, BILL DE BLASIO.

    Uriaşul marş a coincis cu demonstraţiile împotriva poluării care au avut loc la nivel mondial, din Marea Britanie şi până în India şi Australia.

    Organizatorii din Manhattan au spus că peste 500 de autobuze au transportat demonstranţi din afara oraşului, iar poliţia a blocat traficul pentru a face loc sutelor de mii de studenţi, angajaţi, părinţi, oameni de ştiinţă, apicultorilor şi multor altora care s-au alăturat marşului. Între alte celebrităţi participante s-au mai numărat actorii Mark Ruffalo, Edward Norton şi Evangeline Lilly. Ruffalo a spus că s-a aflat acolo pentru copiii săi. ”Vreau să fac tot ce pot pentru a le asigura lumea pe care o merită„, a explicat starul din ”Avengers„.

    Demonstranţii au sunat alarma cu tobe, goarne şi peste 20 de fanfare, în timp ce bisericile din oraş au sunat clopotele. În acest timp, 40.000 de oameni au demonstrat la Londra pentru combaterea încălzirii globale, între ei aflându-se Emma Thompson şi muzicianul Peter Gabriel, în timp ce 10.000 de persoane au mărşăluit în Australia.
     
    IDERII MONDIALI PROMIT UN ACORD MONDIAL PENTRU COMBATEREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
    După proteste, discursuri şi angajamente din partea companiilor, liderii mondiali au încheiat un summit al Naţiunilor Unite pe tema schimbărilor climatice cu sarcina dificilă de a căuta un acord pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

    Preşedintele american Barack Obama şi peste 100 de lideri mondiali au promis să negocieze un acord care să atace problema schimbărilor climatice precum creşterea nivelului oceanelor, intensificarea cicloanelor, inundaţiile record şi valurile de caniculă provocate de poluare.

    ”Sună clopotele de alarmă. Cetăţenii noştri demonstrează. Nu putem să pretindem că nu îi auzim„, a spus Obama în faţa delegaţilor Naţiunilor Unite de la New York.

    Ce nu se ştie încă este cum vor rezolva statele vechile diferende pentru a asigura un acord de reducere a emisiilor poluante până la sfârşitul anului viitor, termenul stabilit. În centrul disputelor se află solicitarea Statelor Unite ca marile ţări în curs de dezvoltare, precum China, India şi Brazilia, să accepte reducerea emisiilor poluante, la fel ca statele dezvoltate. Obama a spus în mod clar că nu va da înapoi în privinţa acestei solicitări.

    Statele aflate în dezvoltare vor ca ţările bogate să plătească miliarde de dolari pentru a le ajuta să dezvolte energia regenerabilă şi să rezolve problemele încălzirii globale. Angajamentele lor au rămas însă în mare parte neîndeplinite, cu toate că preşedintele francez Francois Hollande a promis 1 miliard de dolari, sumă egală cu cea oferită de Germania. Statele Unite nu au făcut încă niciun angajament în acest sens.

    ”Statele Unite au făcut investiţii ambiţioase în energie curată şi reduceri ambiţioase ale emisiilor de carbon. Cer astăzi tuturor ţărilor să ni se alăture, nu anul viitor sau peste doi ani, ci chiar acum, pentru că nicio ţară nu poate răspunde singură acestui pericol global„, a spus Obama.

    Summitul pe tema încălzirii globale de la Adunarea Generală anuală a ONU a avut rolul să pună bazele unui nou tratat pentru combaterea acestui fenomen, care să fie încheiat în decembrie 2015, dar a scos la iveală şi diferenţele majore care divizează ţările în probleme ca despăduririle, poluarea cu carbon şi scurgerile de metan de la exploatările de petrol şi gaze. Astfel, Brazilia a anunţat că nu va semna un angajament de oprire a despăduririlor până în 2030, Statele Unite au decis să nu se alăture unui grup de 73 de state care susţin taxarea emitenţilor de carbon, în timp ce China insistă ca ţările în curs de dezvoltare să fie tratate diferit faţă de statele dezvoltate, chiar dacă Obama a spus că nimeni nu trebuie să fie tratat preferenţial.

    ”Trebuie să înscriem lumea pe o nouă direcţie. Schimbările climatice sunt problema definitorie a epocii noastre. Ne defineşte prezentul. Răspunsul nostru va defini viitorul„, a afirmat liderul ONU, Ban Ki-Moon, în remarcile sale de deschidere a summitului. În unele privinţe, acest summit a răspuns apelului.

  • Gefco vrea să depăşească pragul de 50 mil. euro cifră de afaceri

    “Sperăm să depăşim anul acesta pragul de 50 de milioane de euro ca cifră de afaceri. Deja calculăm să vedem dacă este sau nu posibil. Pentru 2015 nu avem îngrijorări, depindem de Dacia, Ford, Electrolux şi exporturile sale către Rusia“, a spus Christophe de Korver, care de patru ani este directorul general al Gefco România, divizie a Gefco, compania de transport şi logistică deţinută de ruşii de la RZD Russian Railways în proporţie de 75%, în timp ce restul este în proprietatea francezilor de la PSA Peugeot-Citroën.

    Gefco lucrează pe piaţa din România cu Automobile Dacia şi Ford, pentru care transportă atât com-po-nente, cât şi automobile finite, dar şi cu producători de componente precum Conti-nen-tal sau de electro-casnice precum Electrolux, care deţine o uzină la Satu Mare. Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 47 mil. euro, în creştere cu 11% comparativ cu valoarea din 2012.

    Din cifra de afaceri a companiei, transportul de maşini reprezintă 30%, iar cel de componente auto 20%, astfel încât jumătate din businessul companiei este reprezentat de contractele din auto. Pe de altă parte, dacă anul trecut creşterea producţiei Ford a ajuns la un nivel istoric de aproape 68.000 de maşini asamblate la Craiova, anul acesta uzina constructorului american va produce cel mult 50.000 de maşini, în timp ce şi uzina Dacia şi-a redus turaţia. „În a doua jumătate a anului am avut multe rezultate comerciale bune care vor avea un impact asupra activităţii de anul viitor. După rezultatele înregistrate cu Ford, am extins colaborarea cu Dacia, în special pe zona de importuri, iar din vara acestui an am început realizarea de importuri din Franţa, Polonia, Slovacia pentru uzină. Acestea au început acum, dar efectele le vom vedea anul viitor. În vară am realizat mai mult teste, iar din septembrie am început realizarea unor volume mai importante. De asemenea, mai avem şi alte proiecte. În ceea ce priveşte volumele, am fost afectaţi de activitatea de la Ford, mai ales în prima jumătate a anului, dar acum am reuşit să compensăm“, a spus Christophe de Korver.

    Producţia la Dacia a scăzut cu 3,5% în primele opt luni ale acestui an la 213.559 de autoturisme, pierzând aproape 7.800 de maşini, echivalentul a 31 de garnituri de tren de transport.

    „Situaţia de la Dacia este mai complicată. Totul depinde de zonele către care exportă. Avem exporturi prin Constanţa şi exporturi către Italia, unde am avut rezultate bune în trimestrul doi al acestui an. În prima parte a anului am avut un business foarte bun către Africa de Nord, în special către Algeria. Întotdeauna depinde de piaţa pe care se vinde Dacia cel mai bine. Da, au mutat Sandero, însă acest lucru nu se vede la Mioveni. Ei produc în continuare la capacitate maximă“, a declarat şeful Gefco România.

    În ceea ce priveşte portofoliul de clienţi, acesta s-a extins în 2014, atât pe zona de industrie, cât şi pe zona de agricultură: „În partea de vest a ţării lucrăm acum cu Hella, companie ce deţine o fabrică de corpuri de iluminat lângă Timişoara, dar şi cu cei de la Pioneer. Am început anul foarte bine deoarece am colaborat cu cei de la Pioneer, pentru care am transportat seminţe. Ei sunt o subsidiară a DuPont şi produc aici seminţe ce sunt exportate în Ucraina şi Rusia, în special înainte de criză“.

    Colaborarea cu Hella vine la mai puţin de un an de când Gefco a deschis, în toamna anului trecut, o nouă platformă logistică de 2.000 mp la Arad, în Parcul Industrial Cefin.

    Compania de logistică s-a extins pe domeniul agricol nu doar prin colaborarea cu Pioneer, ci şi prin colabrarea cu IPSO, importatorul utilajelor John Deere în România.

  • Produsele şi serviciile disponibile din faţa calculatorului atrag tot mai mulţi români

    CHIAR DACĂ PENTRU ROMÂNI CONCEPTUL DE RETAIL ONLINE ESTE UNUL RELATIV NOU COMPARATIV CU CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN MULTE ALTE ŢĂRI DE ANI BUNI, EXISTĂ DESCHIDERE ŞI APETIT PENTRU ACEST MOD MODERN ŞI FACIL DE A FACE CUMPĂTĂRURI. Iar retailerii se adaptează noilor preferinţe, având promoţii speciale în magazinele virtuale, chiar dacă s-au consacrat pe piaţă ca reţele de magazine de electro-IT, sau hiper şi supermarketuri. 59% dintre cei care cumpără în mediul online aleg electronicele, electrocasnicele şi softurile, categorie plasată în topul preferinţelor şi care a înregistrat o creştere de 20% în incidenţă faţă de 2011, arată un studiu realizat de compania de cercetare de piaţă 360insights.

    O creştere de 5% a înregistrat în acelaşi interval şi categoria de haine, pantofi şi accesorii vestimentare, care atrage 37% dintre cumpărătorii din mediul online. ”Alte categorii din topul celor mai cumpărate sunt cosmeticele şi parfumurile, cărţile şi revistele şi biletele de călătorie„, spune Manuela Dănilă, client service & new business development manager în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights. La coada clasamentului în ce priveşte cumpărăturile pe net se plasează produsele alimentare (5% dintre clienţi aleg produse online) şi bijuteriile (doar 4% dintre cumpărătorii din online).

    Piaţa de comerţ electronic din România a ajuns anul trecut la 1 miliard de euro, conform estimărilor, ritmul de creştere pentru viitorul apropiat fiind previzionat la 30-35% pe an, faţă de 5% în cazul altor ţări din regiune. Punctual, conform estimărilor, retailul online de fashion va creşte anul acesta în România cu 30-35%, ajungând la 140 de milioane de euro, în special graţie extinderii pe internet a companiilor care aveau doar magazine clasice.

    Diferenţele de consum faţă de alte pieţe, chiar învecinate, sunt însă clare. Conform informaţiilor integratorului de plăţi PayU România, un utilizator român cheltuie în mediul online doar 100 de euro. Spre comparaţie, în Cehia şi Polonia mediile sunt de 202 euro, respectiv 185 de euro pe utilizator, potrivit datelor EuroMonitor şi Center for Retail Research, citate de reprezentanţii PayU. În ciuda diferenţelor, de remarcat este creşterea înregistrată pe piaţa locală în ultimii ani: în 2010 coşul de cumpărături pe net avea o valoare medie de 58 de euro. Cu alte cuvinte, în patru ani, apetitul românilor de a cumpăra din magazine virtuale aproape s-a dublat.

    Fenomenul pare firesc, cel puţin din perspectiva faptului că tehnologia ne influenţează tot mai mult comportamentul de consum. Este vizibil că, pe măsură ce anii trec, românii devin din ce în ce mai dependenţi de utilizarea internetului. ”În comparaţie cu anul trecut, procentul celor care intră zilnic online a crescut semnificativ, ajungând la 74%, faţă de 66% în 2013„, spune Manuela Dănilă. Trei sferturi dintre persoanele din mediul urban accesează zilnic internetul şi petrec în medie între trei şi patru ore navigând. Conform studiului 360insights, cei mai dedicaţi sunt adolescenţii şi tinerii; iar odată cu creşterea vârstei numărul de ore petrecute online scade, observă Manuela Dănilă. Statutul este, de asemenea, proporţional cu devotamentul faţă de mediul online, utilizatori mai frecvenţi fiind cei cu venituri medii şi mari.

    Popularitatea cumpărăturilor online, arată studiul, a crescut semnificativ pe parcursul ultimilor ani: mai multe persoane caută produse vândute online (55%, cu 20% mai mult decât în 2011), fac achiziţii în magazine virtuale (32%, cu 13% mai mult decât în 2011), navighează pe site-uri de reduceri sau cupoane (30%, cu 10% mai mult decât în 2011) şi sunt interesaţi să vândă şi ei la rândul lor produse online (21%, cu 7% mai mult faţă de 2011).
    “Cei mai mulţi români preferă să plătească achiziţiile online cu numerar la livrare (81%), în timp ce plata online rămâne o opţiune secundară (47%)„, arată Manuela Dănilă. Aproximativ 70 de comenzi sunt plasate în fiecare minut în România, cu o valoare totală de aproape 11.000 de lei, în primele cinci luni ale anului valoarea medie a coşului de cumpărături achitate online înregistrând o creştere medie cu 20%, conform PayU. Mai mult chiar, dinamica ar urma să se păstreze şi în anii următori.

  • Companiile din Europa câştigă lupta pentru supremaţie în dezvoltarea de aplicaţii mobile

    Firme precum Supercell sau King nu se bazează pe un singur brand, dar reuşesc să adune sume impresionante folosind platformele AppStore sau Google Play.

    În 2013, vânzarile de pe AppStore au depăşit 10 miliarde de dolari, inclusiv o sumă record de peste 1 miliard de dolari în luna decembrie (peste trei miliarde de aplicaţii descărcate în ultima lună a anului precedent). În mai 2013, Apple a anunţat că a atins numărul de 50 de miliarde de aplicaţii descărcate la nivel mondial. “Vrem să le mulţumim clienţilor noştri pentru că au făcut din 2013 cel mai bun an al nostru de până acum”, a spus Eddy Cue, vicepreşedinte al Apple.

    Dintre cele mai de succes cinci aplicaţii din Appstore, adică jocurile care au generat cele mai mari venituri, patru au fost realizate de două companii: King din Marea Britanie şi Supercell din Finlanda. Supercell, “responsabilă” pentru Clash of Clans şi HayDay, a atras în octombrie 2013 cea mai mare investiţie de care a beneficiat vreodată o companie de aplicaţii mobile: compania japoneză SoftBank a plătit 1,5 miliarde dolari pentru 51% din companie.

    Supercell a început activitatea în mai 2010 într-un birou din Helsinki, iar în 2011 cifra de afaceri a fost de doar 203.000 dolari. Anul următor, însă, compania a înregistrat un profit de 40 de milioane de dolari la vânzări de 105 milioane de dolari. În primul trimestru din 2013, vânzările au atins 178 de milioane de dolari, sume provenite de la cele două jocuri de succes ale companiei. O singura companiei atinsese, în trecut, o valoare de piaţă mai mare decât Supercell: Rovio, tot din Finlanda, care dezvoltase seria Angry Birds. Vânzările Rovio au scăzut însă, şi odată cu ele şi evaluarea companiei.

    Clubul aplicaţiilor evaluate la peste un miliard de dolari este unul select, din care mai fac parte branduri precum Evernote, Tango, Spotify sau BuzzFeed. Privind lupta dintre giganţi precum Facebook, Google sau Microsoft, este de aşteptat ca în următorii ani să asistăm la noi tranzacţii de ordinul miliardelor de dolari.

  • O aplicaţie pentru mobil a devenit inamicul numărul unu al companiilor de taxi

    Uber este o aplicaţie permite utilizatorilor să fie în permanenţă conectaţi cu serviciile oferite de taximetrişti, iar succesul său începe să modeleze industria. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în regim de taxi în oricare din oraşele în care Uber operează. Şoferii nu sunt angajaţi Uber, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Un alt aspect extrem de important este că plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash.

    De la lansarea în San Francisco, în urmă cu patru ani, Uber s-a extins în 128 de oraşe din 37 de ţări. Cea mai recentă rundă de finanţare a adus 1,4 miliarde dolari în conturile Uber; astfel, evaluat la 17 miliarde de dolari, Uber este acum cel mai valoros startup finanţat de investitori, depăşind Airbnb (evaluat la 10 miliarde).

    Datorită numărului tot mai mare de clienţi, Uber devine un pericol pentru companiile de taximetrie, motiv pentru care în mai multe state din estul Europei şoferii de taxi au organizat proteste împotriva aplicaţiei.

  • Acţiunile GoPro au crescut cu 172% de la listarea pe bursă din luna iunie

    După listarea pe bursă de pe 26 iunie, acţiunile companiei au crescu cu 172%, notează Business Insider.

    În oferta publică iniţială acţiunile erau cotate la 28,65 dolari, pentru ca la jumătatea lunii septembrie să se tranzacţioneze cu peste 75 de dolari. În acest moment, compania este evaluată la 10 miliarde de dolari.

    Compania are peste 500 de angajaţi şi a generat vânzări de 986 milioane de dolari în 2013. Fondatorul GoPro Nicholas Woodman a crescut în Silicon Valley, tatăl său fiind un bancher de investiţii care a lucrat la achiziţia Taco Bell de către Pepsi. În liceu, el a vândut tricou pentru a câştiga bani, iar apoi a urmat cursurile Universităţii San Diego. Acolo, Nicholas Woodman a devenit membrul unei frăţii ce avea casa pe plajă. “Ne trezeam în fiecare dimineaţă şi mergeam la surf”, povesteşte bărbatul. “Apoi mergeam la cursuri, ne întorceam la casă şi mergeam iar la plajă.”

    În 2004, el a fondat o companie web pentru care a strâns finanţări de patru milioane de dolari, însă afacerea a murit odată cu criza dotcom. Woodman avea 26 de ani la acea vreme. Căutând inspiraţie pentru un nou business, el a plecat într-o călătorie de patru luni în Australia şi Indonezia. Pentru a documenta experienţa, Woodman avea nevoie de o cameră. El şi-a legat un aparat de mână cu nişte sfoară şi aşa a apărut GoPro.