Hotelul se numeşte San Alfonso Del Mar Resort şi se află în Algarrobo, Chile. Piscina are 1 kilometru lungime, 35 de metri adâncime, se întinde pe 8 hectare şi este nevoie 250.000.000 de litri de apa pentru a se umple.
Piscina a fost inaugurată în 2006 şi se estimeaza că numai construcţia ar fi costat 1,5-2 miliarde de dolari, iar întreţinerea ei ar ajunge la 4 milioane de dolari pe an.
Piscina este acesibilă doar oaspeţilor hotelului.
Creşterea salariului minim de la 1.050 la 1.250 de lei brut începând din această lună va majora veniturile disponibile ale peste 1,6 milioane de salariaţi cu circa 600 de milioane de euro pe an, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Ministerul Muncii.
Românii cheltuiesc anual câte 12 miliarde de euro pe alimente, 12 miliarde de euro pe produse nealimentare şi 10 mld. euro pe carburanţi.
Astfel, creşterea venitului net cu câte 140 de lei pe lună pentru fiecare dintre cei 1,6 milioane de salariaţi (cărora le creşte suma primită „în mână“ de la 785 de lei la 925 de lei) ar putea stimula consumul de produse necesare pentru traiul zilnic.
Deşi teoretic salariul minim brut lunar este de 1.050 de lei, datele de la Ministerul Muncii arată că 338.000 de salariaţi câştigă între 1 şi 1.049 lei lunar salariu brut, cu o medie de 596 de lei brut (450 de lei net), iar o creştere preconizată de 20% a salariului le va aduce un salariu net de 540 de lei lunar.
Ministerul Muncii nu a explicat până ieri la ora închiderii ediţiei de ce raportează în statisticile sale 338.000 de salariaţi care câştigă mai puţin de 1.050 de lei salariul brut.
186 de mari contribuabili, cu restanţe mai mari de 100.000 lei, înregistrează obligaţii fiscale totale de 2,60 miliarde de lei, din care 1,92 miliarde de lei obligaţii de plată principale şi 684 milioane de lei obligaţii accesorii. Din total, 417 milioane de lei reprezintă obligaţii de plată contestate, se arată în comunicatul ANAF.
European Food, Societatea Română de Televiziune şi Complexul Energetic Hunedoara sunt primii trei cei mai mari datornici la bugetul de stat. European Food figurează cu o sumă de 400,8 milioane lei (unde 400,1 milioane lei reprezintă obligaţii fiscale contestate), deţinând prima poziţie în topul datornicilor.
Pe locul doi se află Complexul Energetic Hunedoara, cu 174,7 milioane lei, iar pe trei Societatea Română de Televiziune, cu 170,3 milioane lei.
Poziţia a patra este deţinută de firma Doly-Com cu obligaţii fiscale de 101,7 milioane lei, din care suma 96,4 milioane lei este contestată. Public Games se află pe locul al cincilea cu datorii de 89,4 milioane lei.
La categoria contribuabili mijloci, compania Oana Management SRL, ce oferă consultanţă, este cea mai datornică şi are de plată peste 363 milioane de lei. Birda Group Internaţional (comerţ cu amănuntul) şi Fresh Plaza SRL (organizare de târguri şi expoziţii) cu peste 90, respectiv 84 milioane de lei datorie.
2.486 de contribuabili mijlocii, cu restanţe mai mari de 50.000 lei, au obligaţii fiscale restante în cuantum total de 3,80 miliarde de lei, din care obligaţii de plată principale în sumă de 2,85 miliarde de lei şi obligaţii fiscale accesorii în sumă de 950 milioane de lei. Din total, suma de 316 milioane de lei reprezintă obligaţii de plată contestate.
Deoarece în săptămâna 25-29.04.2016 a crescut foarte mult numărul contribuabililor care au decis să îşi stingă datoriile, sau să îşi clarifice situaţia fiscală, şi pentru a asigura publicarea unor informaţii cât mai corecte, în zilele imediat următoare va fi publicată lista debitorilor mici contribuabili, instituţii publice, persoane fizice cu obligaţii fiscale restante rezultate şi din activităţi economice independente sau profesii libere, cu restanţe mai mari de 10.000 lei şi persoane fizice cu restanţe mai mari de 1.500 lei.
Sunt exceptate de la publicare obligaţiile fiscale pentru care s-au acordat şi sunt în derulare înlesniri la plată, cele a căror executare este suspendată şi cele care au termene de plată stabilite în planul de reorganizare judiciară.
în aplicarea iniţiativei europene Open Data, şi pentru a facilita accesul publicului larg, lista este publicată pe date.gov.ro în format accesibil, reutilizabil şi redistribuibil, fără restricţii de tipul drepturi de autor (copyright), patente sau alte mecanisme de control (open data).
Utilizarea datelor deschise (open data), permite cetăţenilor să identifice, să descarce şi să utilizeze seturi de date publice generate sau deţinute de către administraţia publică. Fondat pe principiile transparenţei, participării şi colaborării, portalul urmăreşte modelele similare întreprinse în Statele Unite ale Americii şi în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.
Lista debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante se publică în baza art. 162 din Codul de procedură fiscală, aprobat prin Legea nr. 207/2015. Cuantumurile de la care obligaţiile fiscale restante fac obiectul publicării pe pagina de internet a ANAF şi Procedura de publicare a listelor debitorilor şi cuantumul obligaţii fiscale restante înregistrate au fost aprobate prin OPANAF nr. 558/2016. Contribuabilii cu restanţe fiscale înregistrate au primit notificări prealabile şi li s-a oferit astfel posibilitatea stingerii datoriilor sau clarificării situaţiei fiscale.
Vacanţele de tip city break în Europa au intrat, începând cu luna mai, în ceea ce se poate numi “extrasezon”, care va dura până la sfârşitul lui august, interval în care tarifele serviciilor de cazare vor scădea cu până la 15 – 20%, potrivit unui studiu al agenţiei de turism online Paravion.
Pe măsură ce se apropie sezonul estival, începând din luna mai şi continuând cu iunie, iulie şi august, se observă o micşorare a tarifelor pentru city break-uri în oraşele europene. “Este un efect normal al pieţei. Vara este perioada concediilor prelungite în destinaţii calde, majoritatea cu mare, plaje şi atracţii la îndemână, şi mai puţin a sejururilor active, în destinaţii urbane”, explică Remus Vişan, Directorul General al Paravion.
Micşorarea preţurilor este generată în special de scăderea cererii, interesul turiştilor mutându-se către pachete tip charter, în destinaţii cu mare şi plajă, unde se pot bucura de relaxare, valuri şi vizite opţionale. Majoritatea turiştilor care cumpără vacanţe online au ales deja, pentru vara aceasta, pachete în locaţii însorite, precum insulele greceşti – Chania, Creta, Lefkada sau Santorini, dar şi Mallorca şi Tenerife (Spania), Cipru, Croaţia sau Portugalia.
Marile oraşe europene tind să fie lăsate pe plan secund de turişti pe timpul verii, care preferă să le viziteze primăvara sau toamna, când nici căldura nu este sufocantă în marile aglomeraţii urbane. Potrivit datelor analizate de Paravion, tarifele cele mai ridicate pentru sejururi în capitalele europene se înregistrează în lunile considerate high season pentru acest tip de vacanţe, respectiv, aprilie – mai şi septembrie – octombrie. Primăvara, city break-urile generează circa 45% din totalul vânzărilor de vacanţe Paravion, în timp ce pe timp de vară, respectiv în lunile iunie, iulie şi august, ajung să genereze aproximativ 30%, restul fiind înlocuit de sejururile charter.
Cele mai mari scăderi ale tarifelor pentru pachetele de tip city break începând cu 1 mai ajung la 20% în oraşe din Italia, Cehia sau Olanda. Astfel, dacă în martie un sejur de 2 zile în Roma, cu cazare la hotel de trei stele, mic dejun şi bilete de avion incluse, costa, în medie, 315 euro de persoană, în iunie, acelaşi pachet poate fi achiziţionat cu 275 de euro. De asemenea, costul unui city break de 2 nopţi în Amsterdam, cu cazare tot la hotel de 3 stele, cu mic dejun şi zbor dus-întors inclus, se ridică la peste 450 euro în plin sezon, dar scade la circa 410 euro/persoană în iunie. Cei care vor să vadă Praga pe timp de vară o pot face într-un buget mediu de 240 euro/persoană, faţă de 300 de euro/persoană, costul unui pachet cu 2 nopţi de cazare la trei stele şi biletele de avion în luna martie.
În ciuda atentatelor care au lovit Europa în ultimele şase luni, cererea pentru city break-uri nu a scăzut deloc, ba dimpotrivă. Vânzările Paravion pentru acest tip de pachete au crescut cu circa 40% faţă de perioada similară a lui 2015.
Paravion a anunţat recent că va intră în acest an pe pieţele din Statele Unite ale Americii, Orientul Mijlociu şi sud-estul Asiei, extindere care va genera, în 2017, circa 25% din cifra de afaceri consolidată, pe grup, a celei mai mari agenţii de turism online din România. Portalul Paravion este prezent pe piaţa europeană de turism în ţări ca Marea Britanie, Spania, Ungaria, Bulgaria sau Cipru, şi are agenţi de turism vorbitori de engleză, italiană, maghiară, bulgară, turcă, greacă şi spaniolă. Agenţia activează, din 2015, şi în Turcia, sub brandul Bavul.com, achiziţionat de la gigantul Turkcell, liderul pieţei telecom din această ţară. Anul trecut, veniturile companiei s-au ridicat la 46 milioane euro în România, respectiv 21 milioane euro în Turcia, cifra de afaceri consolidată depăşind 65 milioane euro.
Paravion este cea mai mare agenţie de turism online din România, care operează pe mai multe pieţe din Europa de Est şi în Turcia, oferind servicii precum rezervări de bilete de avion, vacanţe, închirieri auto şi hotel. Website-ul beneficiază de un call center disponibil 24 de ore din 24, precum şi de soluţii de securitate dezvoltate de Zitec si PayU.
Minunea s-a produs în Anglia, Leicester o echipă pe care majoritatea o vedea zbătându-se la retrogradare, a reuşit să câştige titlul în Premier League, una dintre cele mai dure competiţii fotabilistice din lume. Este cea mai mare surpriză din istoria de peste 100 de ani a acestui campionat.
Vichai Srivaddhanaprabha este miliardarul thailandez din spatele miracolului din Marea Britanie, scrie cotidianul american Wall Street Journal.
Cu o avere estimată la 2,9 miliarde dolari, thailandezul este o figură discretă, iar în ciuda faptului că echipa lui a câştigat campionatul, Vichai nu a dorit să apară public sau să ofere un interviu.
King Power, compania înfiinţată de thailandez în 1989 şi care figurează pe tricourile lui Leicester, administrează un lanţ de duty-free-uri în toată Thailanda, obţinând monopolul pe două mari aeroporturi din una dintre cele mai vizitate ţări din lume.
După rezultatul extraordinar obţinut de către echipa pe care o finanţează, un eveniment interesant pare să se producă în Asia, dar mai ales în Thailanda.
Donald Trump a obţinut victoria în statul american Indiana, având şanse din ce în ce mai mari de a obţine nominalizarea din partea partidului republican, după ce contracandidatul său republican Ted Cruz şi-a anunţat retragerea din cursa pentru alegerile prezidenţiale, scrie Reuters.
Cu victoria din Indiana şi cu retragerea lui Cruz din cursa prezidenţială, Trump ar putea deveni candidatul nominalizat de partidul republican pentru alegerile generale de pe 8 noiembrie, candidând cel mai probabil împotriva lui Hillary Clinton, aflată în fruntea clasamentului democrat.
Deşi Trump pare a avea un drum drept spre nominalizare, Sanders este încă un contracandidat puternic pentru Clinton, mai ales după victoria obţinută în Indiana.
Republicanii urmează să-şi aleagă reprezentantul pentru alegerile prezidenţiale de pe 8 noiembrie la convenţia de la Cleveland care se va desfăşura în perioada 18-21 iulie.
După înfrângerea din Indiana, Cruz şi-a anunţat retragerea din cursă, motivând nu mai este un candidat viabil.
Capitala poate eclipsa de multe ori celelalte oraşe ale României când vine vorba de evenimente culturale, festivaluri de muzică sau de film şi expoziţii. Însă treptat şi alte evenimente de anvergură (cum ar fi festivalurile Electric Castle sau Untold) au început să apară în provincie. În 2007 Sibiu s-a bucurat de o atenţie specială când a împărţit titlul de capitală culturală europeană cu Luxemburg.
În 2021 va fi rândul unei alte urbe din România să se bucure de această distincţie. Nu mai puţin de 14 oraşe (Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu- Mureş) şi-au lansat candidatura. Acestea au fost evaluate de către un juriu de experţi independenţi (zece experţi europeni şi doi experţi naţionali), pe baza dosarelor de candidatură şi a audierilor, iar în urma evaluărilor pe lista scurtă a oraşelor preselectate se regăsesc Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Dacă Bucureşti, Cluj sau Timişoara sunt candidate cumva previzibile, surpriza vine de la Baia Mare.
Programul Capitală culturală europeană a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 50 de oraşe au deţinut acest titlu.
Bucureştiul este a unsprezecea aglomerare urbană din Europa şi a şasea capitală din UE, una dintre capitalele europene cu cea mai mare densitate a populaţiei.
Capitala României este destinaţia principală a artiştilor străini internaţionali. În anii trecuţi bucureştenii au fost vizitaţi de către cântăreţi precum Roger Waters, Robbie Williams sau Madonna. Şi anul acesta capitala va fi vizitată de nume mari din industria muzicală: Rihanna, Muse sau Chemical Brothers. De asemenea, în Bucureşti au loc festivaluri importante de film: Bucharest International Film Festival, Les Films de Cannes a Bucarest, NexT Film Festival, însă au loc şi alte festivaluri mai mici, tematice (festivalul filmului francez), plus alte expoziţii sau târguri. Alte evenimente culturale importante sunt Zilele Bucureştiului sau seria de Nopţi Albe precum Noaptea Galeriilor, a Caselor etc. Un alt punct cultural al Bucureştiul îl reprezintă renovarea Teatrului Naţional.
În total, în 2014 au avut loc 5.320 de spectacole la instituţiile de spectacole şi concert care au atras peste 1,1 milioane de spectatori, peste 3.200 de spectacole de teatru, 305 reprezentaţii la Operă sau 120 de spectacole la Circ, potrivit dosarului depus de către oraş pentru candidatura la Capitala Europeană a Culturii din 2021.
Bugetul pentru cultură al oraşului este format din bugete de la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), care are responsabilitatea generală pentru artă şi cultură, şi bugete suplimentare ale primăriilor de sector, pentru aceleaşi activităţi la nivel local. În 2015, bugetul total este de aproximativ 250 de milioane de euro (artă şi cultură, plus sport, patrimoniu, servicii religioase, monumente, administrare, investiţii, adică 12% din bugetul PMB), dar bugetul net pentru artă şi cultură este de numai aproximativ 80 de milioane de euro (3% din bugetul PMB). Procentul alocat scade din 2011 în prezent (de la 15% la 12%). Totuşi, suma pentru artă şi cultură a crescut de la 48 la 80 de milioane de euro.
Clujul devine un oraş din ce în ce mai vizibil în pentru români, dar şi pentru străini. Asta datorită dezvoltării industriei ITC&C din oraş, dar şi datorită festivalurilor de muzică importante ca Electric Castle şi Untold Festival, cel din urmă obţinând distincţia de a fi cel mai bun festival din Europa în 2015.
Cluj-Napoca s-a ridicat pe straturi succesive de civilizaţie. A fost fondat ca aşezare romană, apoi refăcut ca fortăreaţă sub influenţa coloniştilor germani. Oraşul este al doilea centru universitar din România, cu 11 universităţi la care sunt înscrişi peste 80.000 de studenţi. Are şi o tradiţie teatrală care datează din 1792, cu instituţii de anvergură: Teatrul Naţional, Opera Română, Teatrul Maghiar de Stat şi Opera Maghiară. Alte instituţii artistice esenţiale pentru viaţa culturală a oraşului sunt şi Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuşi „Puck“, Muzeul de Artă, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei – care deţine o colecţie de case tradiţionale expuse în aer liber. Pe de altă parte, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a fost închis în ultimii 6 ani din cauza unor litigii juridice, iar Muzeul de Artă se confruntă cu o gravă problemă de spaţiu, deoarece clădirea a fost retrocedată. În 2014 s-au desfăşurat peste 1.500 de evenimente. Peste 100 de festivaluri propun în fiecare an spectacole de teatru, literatură, dans, muzică, arte vizuale – atât tradiţionale, cât şi contemporane, potrivit raportului întocmit pentru candidatura la competiţia Capitală Culturală Europeană. Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), ajuns la a 14-a ediţie, este unul dintre cele mai importante festivaluri de film din estul Europei.
Electric Castle, un festival de muzică electronică organizat în comuna Bonţida (la circa 40 de kilometri de Cluj-Napoca), a devenit în numai trei ani unul dintre cele mai mari festivaluri din România, cu o audienţă de 97.000 oameni. Lansat în 2015 ca evenimentul major al Capitalei Europene a Tineretului, Festivalul Untold a înregistrat în 4 zile o audienţă de 240.000 de persoane, dintre care 15% au fost vizitatori străini.
Chiar dacă festivalurile şi evenimentele în aer liber au explodat la Cluj-Napoca, nu toate au reuşit să ajungă la a doua ediţie.
În ultimii cinci ani, bugetul municipal pentru cultură a crescut de la 368.937 de euro (2011) la 2.834.545 de euro (2015). Potrivit aceluiaşi raport, primăria a investit aproape 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităţii culturale şi turistice, printre care: construirea Sălii Polivalente şi a CREIC-ului, renovarea centrului istoric (o parte din acesta) sau redeschiderea cinematografelor Dacia şi Mărăşti.
Unul dintre cele mai importante festivale ce se desfăşoară în oraşul de pe Bega este Festivalul Plai, un eveniment internaţional de arte şi muzică care a ajuns la a 10-a ediţie. De asemenea, în locul unde a murit comunismul în România a apărut anul trecut Muzeul Consumatorului Comunist, ce cuprinde „tot ce aveau românii acasă“: obiecte de uz casnic şi decorativ de producţie românească, mobilier, jucării, casete audio, discuri vinil etc. În total, între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale şi artistice au avut loc anul trecut. Şi în cazul Timişoare bugetul pentru cultură al primăriei aproape s-a dublat în ultimii ani.
În 2011, către cultură au fost direcţionaţi 4 milioane de euro în 2011 (1,4% din bugetul anual), iar acum s-a ajuns la aproape 7,4 mil. euro în 2015 (2,6%). Un eveniment de anvergură ce se desfăşoară anul acesta este „Timişoara – 300 de ani de lumină“. Un eveniment cu tradiţie este şi Festivalul Jazz TM, care se va desfăşura între 1 şi 3 iulie. Aceasta va fi cea de-a patra ediţie a festivalului care în anii trecuţi a adus pe scena artişti cunoscuţi ai genului precum The Cat Empire, Kurt Elling sau Macy Gray.
Iaşiul este al doilea oraş din ţară ca număr de monumente clasate patrimoniu cultural naţional, cu zece mănăstiri şi peste o sută de biserici şi o sărbătoare care atrage sute de mii de pelerini (800.000 potrivit dosarului depus pentru candidatura la Capitala Culturală Europeană).
În Iaşi se află instituţii culturale importante la nivel naţional, printre care Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi, cu cinci secţii distincte (Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii, Muzeul Viei şi Vinului) sau Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“, considerat unul dintre cele mai frumoase teatre din lume, conform BBC, dar şi edituri cu tradiţie ca Junimea şi Polirom.
Tot la Iaşi este organizat FILIT (Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi), festival de anvergură – care a adus la Iaşi nu numai scriitori străini şi români, ci şi traducători şi editori.
Un lucru care diferenţiază Iaşiul de celelalte oraşe din acest articol este organizarea, de-a lungul a douăsprezece ediţii, a Săptămânei Modei Româneşti/Romanian Fashion Week (din iniţialul Festival al Modei, cu o primă ediţie în 1996). În plus, în oraş a fost înfiinţată Asociaţia Future in Textiles (FIT), care uneşte actorii principali din domeniul modei şi ai industriei textile, oferind îndrumare tinerilor designeri care vor să-şi dezvolte afacerile. Totuşi, contrastul este strident şi aici în oraşul unde anul trecut a fost înfiinţat Parcul Ştiinţific şi Tehnologic Tehnopolis Iaşi pentru activitatea de cercetare, „pelerinajul creştin la moaştele Sfintei Parascheva este cel mai important moment al anului, în care Iaşul devine destinaţie turistică şi care aduce cele mai mari venituri atât pentru administraţie, cât şi pentru meşteşugari şi mici antreprenori creativi“.
Bugetul alocat culturii în anul 2015 este cu 54,59% mai mare decât bugetul alocat în anul 2011. Media pe cei cinci ani a bugetului alocat pentru cultură este de 2,02% din bugetul total al oraşului.
În 2011 primăria a bugetat peste 4,7 milioane de euro pentru cultură, iar pentru 2015 a alocat 8,7 milioane de euro, adică 1,92% din bugetul total.
Baia Mare a fost un oraş minier, care în trecut era un oraş cosmopolit al artelor, însă regimul comunist a industrializat oraşul. În prezent, Baia Mare are o economie în curs de dezvoltare bazată pe prelucrarea lemnului şi pe comerţ, fiind al treilea ca importanţă centru urban din regiune.
Ca un punct de reper în 2015, Sărbătoarea Castanelor s-a transformat într-un festival de o săptămână, aducând împreună pentru un public de peste 150.000 de oameni DJ-i şi meşteşugari, pictori locali şi trupe internaţionale, expoziţii de artă şi premiere cinematografice.
Practicile maramureşene de sculptură şi arhitectură în lemn au fost clasificate de organizaţia UNESCO drept valori ale patrimoniului universal. În prezent, 10.000 de persoane lucrează în economia creativă, dintr-un număr total de 58.000 de angajaţi activi în Baia Mare. Industriile creative reprezintă 17,5% din produsul local brut, ceea ce înseamnă aproximativ 265 de milioane de euro pe an, din care 80% sunt făcuţi din prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier.
Bugetul acordat de primărie în 2011 pentru cultură a fost de 840.000 de euro (1,85% din bugetul anual), iar anul trecut acesta a cresccut la peste 2 milioane de euro (2,67%).
CE avertizează că această lege ar putea avea un impact negativ substanţial asupra încrederii investitorilor, precum şi asupra perspectivelor de creditare pe termen nedefinit şi îmbracă România în incertitudine. Controversata lege a dării în plată a fost promulgată şi publicată în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că pe 13 mai primul debitor se poate prezenta la bancă pentru a-şi ceda cheile la imobile şi pentru a-şi stinge datoria.
Comisia Europeană estimează pentru România păstrarea trendului ascendent al creşterii economice, propulsată de cererea domestică. Inflaţia este aşteptată să intre în teritoriu pozitiv de la jumătatea anului, în timp ce piaţa muncii rămâne în general stabilă. CE estimează că deficitul guvernamental va creşte substanţial în 2016 şi 2017, pe fondul tăierilor de taxe şi creşterilor cheltuielilor bugetare, potrivit unui raport al Comisiei Europene.
În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.
În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.
În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.
Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.
Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.
O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.
Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.