BusinessMagazin

Tag: crestere

  • „Captain America: Civil War” a stabilit un nou record de box office în România

    În primul weekend de la lansare, „Captain America: Civil War” a înregistrat în România încasări record de aproape 500.000 de dolari americani şi peste 87.000 de spectatori, devenind astfel cel mai bun film Disney cu supereroi din 2016, cât şi filmul Disney cu supereroi care are cele mai mari încasări la lansare din toate timpurile.  

    Comparând cifele de deschidere ale filmului ”Captain America: Civil War” cu ale altor producţii cu supereroi, acesta conduce în top după cum urmează: a depăşit încasările cu 247% faţă de ”Captain America: Soldatul Iernii”, cu 188% faţţă de ”Iron Man 3”, cu 125% încasările ”Avengers: Sub semnul lui Ultron”, preum şi filmul ”Batman vs. Superman”, unde a înregistrat încasări mai mari cu 71%.

    Din distribuţia filmului fac parte: Chris Evans, Robert Downey Jr., Scarlett Johansson, Sebastian Stan, Anthony Mackie, Emily VanCamp, Don Cheadle, Jeremy Renner, Chadwick Boseman, Paul Bettany, Elizabeth Olsen, Paul Rudd şi Frank Grillo, cu William Hurt şi Daniel Brühl.

    Anthony & Joe Russo sunt regizori, iar Kevin Feige este producător. Louis D’Esposito, Alan Fine, Victoria Alonso, Patricia Whitcher, Nate Moore şi Stan Lee sunt producători executivi. Scenariul este scris de Christopher Markus & Stephen McFeely.

    Filmul „Captain America: Civil War / Captain America: Război Civil” este distribuit de Forum Film România şi a avut premiera pe 6 mai 2016, în format 3D, IMAX 3D, 4DX 3D şi Dolby Atmos.
     

  • Bancnota de un trilion de dolari şi povestea ei incredibilă

    O bancnotă de un trilion de dolari pare mai mult glumă decât realitate, dar ea a existat ani buni în statul african Zimbabwe. Inflaţia a atins un nivel aproape ireal, de 230.000.000%, astfel încât Banca Centrală a fost obligată, pentru scurt timp, să printeze chiar şi bancnota de 10 trilioane de dolari zimbabueni.

    Care era însă valoarea bancnotei de un trilion de dolari? În jur de 30 de eurocenţi.
     

    Se întâmpla la începutul anului 2009, atunci când Zimbabwe s-a confruntat cu cea mai mare criză financiară din istoria sa. Preţurile se schimbau de la minut la minut, iar oamenii intraseră într-o stare de neputinţă. “Trebuia să plăteşti cafeaua înainte de a o consuma, pentru că în doar 5 minute preţul putea să fie mai mare”, a declarat celor de la CNN omul de afaceri Shingi Minyeza.

    Soluţia aleasă în extremis a fost introducerea mai multor valute oficiale în circulaţie, precum dolarul american, yenul sau randul, moneda sud-africană. “Am trecut pe un sistem multivalutar pentru a stabiliza economia, iar inflaţa a scăzut aproape la zero”, povesteşte guvernatorul Băncii Centrale, John Mangudya. “A fost ceva magic.”

    Economia statului african şi-a revenit, dar vor mai trece probabil mulţi ani până ce se va putea reintroduce dolarul zimbabuean ca monedă unică.

  • Profi vrea să deschidă 100 de magazine într-un an

    „De la începutul anului am deschis 24 de magazine în toată ţara, în momentul de faţă totalizând 391 de unităţi în 188 de localităţi. Ne propunem să ajungem cât mai aproape de 500 de magazine la sfârşitul anului“, spune Gaetan Pacton, directorul de dezvoltare al lanţului de supermarketuri.

    Reţeaua de supermarketuri a încheiat anul trecut cu un total de 367 de unităţi sub mai multe formate şi branduri, numărul magazinelor fiind mai mare cu 92 comparativ cu cel de la finalul lui 2014.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profi vrea să deschidă 100 de magazine într-un an

    „De la începutul anului am deschis 24 de magazine în toată ţara, în momentul de faţă totalizând 391 de unităţi în 188 de localităţi. Ne propunem să ajungem cât mai aproape de 500 de magazine la sfârşitul anului“, spune Gaetan Pacton, directorul de dezvoltare al lanţului de supermarketuri.

    Reţeaua de supermarketuri a încheiat anul trecut cu un total de 367 de unităţi sub mai multe formate şi branduri, numărul magazinelor fiind mai mare cu 92 comparativ cu cel de la finalul lui 2014.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 18 economişti pentru rezolvarea crizei europene

    Volum cu 18 semnatari, coordonat de Daniel Dăianu, Giorgio Basevi, Carlo D’Adda şi Rajeesh Kumar, toţi autorii şi coordonatorii fiind specialişti în economie, „Criza zonei euro şi viitorul Europei“ îşi propune să identifice căile prin care Europa poate ieşi din criză şi din stagnare.

    Cartea, apărută iniţial în 2014 la editura Palgrave Macmillan, nu invocă doar risipa bugetară, ci identifică şi problemele de organizare instituţională şi aranjamentele de politici care au favorizat dezechilibrele tot mai mari dintre statele membre. Extrem de dens şi de documentat, volumul explică în prima parte dinamica dezechilibrelor economice care au stat la baza decalanşării crizei; Radu Vrânceanu, decan pentru cercetare şi profesor de economie la ESSEC Business School din Paris, crede că a luat sfârşit epoca creşterii bazată pe datorii şi că nicio ţară cu raport datorie – PIB mare nu poate fi ferită de riscul lipsei de lichidităţi.

    Partea a doua a cărţii analizează managementul crizei în zona euro şi relaţia dintre politică şi economie; este plină de opinii interesante, precum aceea că moneda euro este în primul rând o creaţie a diplomaţiei, iar criza a scos la iveală neajunsurile sale structurale. Jonathan Story, profesor emerit de economie politică internaţională şi Shell fellow în transformare economică, emerit, la INSEAD din Franţa, identifică chiar o „problemă germană“ în zona politicilor uniunii, dar şi care sunt relaţiile dintre politică şi economie în spaţiul european.

    A treia parte priveşte spre viitor, capitolul semnat de profesorii Francesco Nicoli şi Fabian Zuleeg prezentând trei scenarii de ieşire din criză şi implicaţiile acestora pentru politicieni şi societate. Ei vorbesc de un „impas permanent“, de o „tranziţie îndelungată“ sau de o „abordare comprehensivă“ – numele sunt grăitoare. Daniel Dăianu vine cu ideea redefinirii în întregime a aranjamentelor politice şi instituţionale din zona euro în vederea eliminării neajunsurilor, a remedierii rupturilor tot mai mari care se manifestă în uniune, dar şi îmblânzirea pieţelor financiare, în condiţiile în care autorul consideră că valurile de dereglementare din ultimele decenii sunt principala cauză a crizei. O carte care ar trebui citită de oricine face afaceri în Europa.

  • 18 economişti pentru rezolvarea crizei europene

    Volum cu 18 semnatari, coordonat de Daniel Dăianu, Giorgio Basevi, Carlo D’Adda şi Rajeesh Kumar, toţi autorii şi coordonatorii fiind specialişti în economie, „Criza zonei euro şi viitorul Europei“ îşi propune să identifice căile prin care Europa poate ieşi din criză şi din stagnare.

    Cartea, apărută iniţial în 2014 la editura Palgrave Macmillan, nu invocă doar risipa bugetară, ci identifică şi problemele de organizare instituţională şi aranjamentele de politici care au favorizat dezechilibrele tot mai mari dintre statele membre. Extrem de dens şi de documentat, volumul explică în prima parte dinamica dezechilibrelor economice care au stat la baza decalanşării crizei; Radu Vrânceanu, decan pentru cercetare şi profesor de economie la ESSEC Business School din Paris, crede că a luat sfârşit epoca creşterii bazată pe datorii şi că nicio ţară cu raport datorie – PIB mare nu poate fi ferită de riscul lipsei de lichidităţi.

    Partea a doua a cărţii analizează managementul crizei în zona euro şi relaţia dintre politică şi economie; este plină de opinii interesante, precum aceea că moneda euro este în primul rând o creaţie a diplomaţiei, iar criza a scos la iveală neajunsurile sale structurale. Jonathan Story, profesor emerit de economie politică internaţională şi Shell fellow în transformare economică, emerit, la INSEAD din Franţa, identifică chiar o „problemă germană“ în zona politicilor uniunii, dar şi care sunt relaţiile dintre politică şi economie în spaţiul european.

    A treia parte priveşte spre viitor, capitolul semnat de profesorii Francesco Nicoli şi Fabian Zuleeg prezentând trei scenarii de ieşire din criză şi implicaţiile acestora pentru politicieni şi societate. Ei vorbesc de un „impas permanent“, de o „tranziţie îndelungată“ sau de o „abordare comprehensivă“ – numele sunt grăitoare. Daniel Dăianu vine cu ideea redefinirii în întregime a aranjamentelor politice şi instituţionale din zona euro în vederea eliminării neajunsurilor, a remedierii rupturilor tot mai mari care se manifestă în uniune, dar şi îmblânzirea pieţelor financiare, în condiţiile în care autorul consideră că valurile de dereglementare din ultimele decenii sunt principala cauză a crizei. O carte care ar trebui citită de oricine face afaceri în Europa.

  • Adrian Codîrlaşu, preşedinte CFA: Principalul risc pentru anul viitor este ca deficitul bugetar să crească peste 3%

    ”Intrând în această procedură vor exista fie creşteri de taxe, fie scăderi de cheltuieli care îşi vor pune amprenta asupra creşterii PIB-ului. La noi s-a mers pe creştere de taxe în general“, a adăugat Codîrlaşu. În opinia lui, încetinirea economică a Chinei poate fi un risc pentru economia românească, chiar dacă nu are un impact direct, ci prin alte pieţe.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Pericolul din umbră care pândeşte Europa. Deja e prea târziu să mai facem ceva

    Ţările aflate în curs de dezvoltare se confruntă cu genul de dezechilibru la nivelul populaţiei înregistrat de Japonia, unde vânzările de scutece pentru adulţi le depăşesc pe cele de scutece pentru bebeluşi, avertizează agenţia de rating S&P. Costul scăderii ratei fertilităţii ameninţă să apese greu asupra economiilor cu cel mai alert ritm de creştere din lume, scrie Financial Times.
     
    Potrivit analizelor S&P, populaţiile în curs de îmbătrânire din ţările emergente obligă guvernele să crească accesul la servicii medicale în timp ce acestea se bazează pe o forţă de muncă în scădere pentru a plăti pentru programele sociale, ceea ce duce la deteriorarea finanţelor publice şi la creşterea îndatorării la nivel de guvern.
     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 9 mai 2016

    COVER STORY: În căutarea primului unicorn românesc

    Un unicorn este un animal fantastic care în lumea tehnologiei a devenit simbolul excepţionalităţii unor companii care au ajuns să valoreze mai multe de un miliard de dolari. Cine nu a auzit de Uber sau de Airbnb sau de Snapchat sau de Xiaomi? România se mândreşte cu un pachet de antreprenori şi de softişti care au creat companii de succes şi produse folosite de milioane de oameni din lumea întreagă. Când ar putea apărea primul unicorn românesc?

    ENERGIE: Drumul mătăsii începe cu Rompetrol
     
     

    INTERNAŢIONAL: Cum este viaţa în închisoarea bancherilor

    AUTO: Secretul creşterii cu doi digiţi la BMW
     

    INTERNAŢIONAL: Omul care nu vrea niciun ban, deşi a creat Bitcoin

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Au emigrat din Germania în SUA şi au creat una dintre cele mai importante companii de băuturi din lume

    Eberhard Anheuser şi Adolphus Busch au fost imigranţi de origine germană, care au fondat, în America, Anheuser-Busch InBev, şi  în momentul de faţă este cea mai mare companie de băuturi din lume, cu o cotă de piaţă de 46% în SUA şi venituri de 47 miliarde de dolari în 2015.

    Eberhard Anheuser (27 septembrie 1806 – 2 mai 1880) a emigrat în SUA în 1842 alături de cei doi fraţi ai săi. Era un creditor important al Bavarian Brewery Company, o fabrică fondată în 1853 care avea probleme financiare, astfel în 1860 a cumpărat restul acţiunilor şi a devenit CEO şi preşedinte al companiei redenumite Eberhard Anheuser and Company. Cele două fiice ale lui, Lilly şi Anna, s-au căsătorit cu Adolphus şi Ulrich Busch în 1861. În 1880 Eberhard Anheuser a murit, iar compania a fost redenumită Anheuser-Busch.

    Adolphus Busch s-a născut pe 10 iulie 1839 în oraşul german Kastel, fiind al 21-lea membru al familiei. Familia lui a fost înstărită, iar el şi fraţii săi au primit o educaţie aleasă. La vârsta de 18 ani Busch a emigrat în SUA alături de trei dintre fraţii lui. A lucrat ca recepţioner, apoi la o companie de vânzări şi a luptat în războiul civil american. Între timp tatăl lui a murit şi a primit o parte din avere. În 1865 Busch a achiziţionat fabrica de bere Anheuser Brewery şi a început să lucreze acolo. În anii 1870 el a călătorit de mai multe ori în Europa pentru a studia diferitele metode de fabricaţie ale berii. Astfel în 1876 Busch a introdus pentru prima dată berea Budweiser, care avea să devină una dintre cele mai bine vândute din Statele Unite.

    Mai departe s-a concentrat pe promovarea unui singur brand, şi astfel a transformat brandul Budweiser într-o bere naţională.

    De asemenea, Busch a implementat o reţea de „gheţării“ pentru a menţine berea rece, a lansat prima flotă de vagoane frigorifice din industrie şi a fost primul care implementat procesul de pasteurizare a berii pentru a menţine băutura proaspătă un timp mai îndelungat. În 1901 compania a depăşit pragul de 1 milion de butoaie de bere vândute. 

    De-a lungul anilor 1880-1900 Bush a apelat la diferite tactici de marketing şi advertising. A oferit deschizătoare de bere, calendare, cărţi poştale etc. La un moment dat, a oferit gratis şi un tablou intitulat „Custeris Last Fight“ realizat de Cassilly Adams. Peste 1 milion de copii au fost produse, devenind astfel „unul dintre cele mai populare opere de artă din istoria americană“.

    De-a lungul anilor a fost implicat în mai multe afaceri, dar s-a remarcat şi datorită mărinimiei dovedite. A donat 100.000 de dolari oraşului San Francisco, după cutremurul din 1906, şi a contribuit cu 350.000 de dolari la Universitatea Harvard pentru crearea unui muzeu germanic care a primit numele Adolphus Busch Hall.

    A murit în 1913 în timp ce era în vacanţă. Suferea de mai mulţi ani de edem. Compania Anheuser-Busch a rămas de-a lungul mai multor generaţii în familia Busch (în 1957 a devenit cel mai mare producător de bere din Statele Unite), până în 2008, când a fost achiziţionată de InBev pentru 52 de miliarde de dolari.