BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Fiica fostului şef al ANAF conduce operaţiunile Uber în România

    La 29 de ani, Nicoleta Schroeder conduce operaţiunile locale ale platformei de tehnologie Uber, care conectează în timp real pasagerii – utilizatorii aplicaţiei cu acelaşi nume – cu şoferii care utilizează platforma. Compania, evaluată la peste 40 de miliarde de dolari la nivel global, a ajuns după un an de prezenţă pe piaţa locală la 70.000 de utilizatori şi la un timp mediu de aşteptare de 4,5 minute, faţă de 12 minute, durata iniţială de la lansare.

    Schroeder a studiat Management şi Studii Economice la Universitatea Clark din Worcester, Massachusetts şi a
    urmat şi are un MBA la Carnegie Mellon – Tepper School of Business. Şi-a început cariera în consultanţă şi fi nanţe, lucrând în Statele Unite ale Americii pentru Accenture şi John Hancock Financial Service. Imediat după absolvirea MBA-ului, a revenit în ţară, deşi primise oferte de muncă în SUA şi Londra. A pus aici bazele şi a condus timp de patru ani primul lanţ de magazine care vând iaurt îngheţat din România, ce a crescut de la o echipă de patru angajaţi, la una formată din 30 de oameni şi magazine în toate marile oraşe din România. Ea este fiica fostului şef al ANAF, Gelu Ştefan Diaconu.

    Una dintre cele mai mari provocări din cariera sa a fost totuşi experienţa MBA-ului. „Am muncit zi şi noapte, timp de doi ani, pentru a ţine pasul cu cei din jur şi pentru a excela“, îşi aminteşte Schroeder, căreia expunerea acestui program i-a adus inclusiv întâlniri cu Hillary Clinton, Bill Gates, Jeff Bezos şi alte nume importante. În ce priveşte discriminarea de gen, aceasta este, potrivit directorului general al Uber, o temă actuală peste tot în lume, nu doar în România, şi nu doar în ce priveşte conducerea unei afaceri, cât şi a unei maşini. În acest sens, dacă în prezent şoferii Uber sunt mai ales bărbaţi, compania şi-a asumat ca la nivel global să ofere o oportunitate economică pentru 1 milion de femei până în 2020.

  • Cine mai munceşte în România?

    Peste 4,1 milioane dintre cei peste 18,5 milioane de locuitori ai României lucrează cu acte în regulă în economie, plătind asigurări medicale, taxe şi impozite. Numărul salariaţilor a crescut, în 2014, cu peste 100.000 faţă de anii 2012 şi 2013, însă concentrarea business-ului în jurul marilor oraşe riscă să declanşeze o adevărată bombă socială, arată o analiză KeysFin.

    4.149.029. Acesta era numărul total al muncitorilor din România, în 2014, potrivit datelor oficiale. Cei mai mulţi dintre salariaţi lucrau în industria prelucrătoare (932.721), urmată de comerţ (744.945), învăţământ (369.741) şi construcţii (344.552). În sănătate şi asistenţă socială lucrau 322.761 angajaţi, iar în servicii 252.322 de persoane. Acestea sunt, şi în prezent, domeniile care angajează cei mai mulţi români.

    Statistica arată pe de altă parte că, pe fondul crizei, economia s-a reorientat în ultimii ani, din punct de vedere al business-urilor. Zonele industriale de tradiţie, cu mari combinate siderurgice şi de exploatare a resurselor, precum Galaţiul şi Hunedoara, şi-au pierdut rolul important, iar exodul angajaţilor s-a concentrat, în primul rând spre Occident, iar apoi spre zonele cu potenţial, precum Bucureşti-Ilfov.

    În topul regiunilor cu cei mai mulţi angajaţi, zona Capitalei raporta 1.186.726 de salariaţi, urmată de judeţele Timiş (186.918 angajaţi), Cluj (161.292), Braşov (148.722), Constanţa (147.080), Prahova (133.432), Argeş (124.058), Bihor (121.048), Sibiu (111.830).

    La polul opus se aflau Mehedinţi, cu numai 19.507 salariaţi, Giurgiu, cu 21.617 angajaţi, Covasna (28.656), Sălaj (26.628), Caraş-Severin (29.265) şi Botoşani ( 29.995).

    Potrivit statisticii KeysFin, cei mai mari angajatori în economie erau, în 2014, Automobile Dacia, OMV Petrom, Rompetrol, Kaufland, British American Tabacco, Petrotel-Lukoil, E-on Energie, Carrefour, GDF Suez (actualul Engie), Romgaz, Metro, Mol, Orange, Ford, Electrica şi Auchan.

    Statistica nu ia în calcul angajaţii la negru, adică fără forme legale, al căror număr ar fi, potrivit Consiliului Fiscal, de 1,5 milioane de persoane. Evaziunea fiscală din acest sector ar fi de peste 2 miliarde de euro anual.

    Totodată, numărul şomerilor continuă să se menţină la un nivel ridicat, chiar dacă, în aparenţă, numărul lor a scăzut puternic. Statisticile arată că numărul de şomeri a ajuns la 592.094 în martie 2016, iar rata şomajului a coborât la 6,4%, nivel minim de la jumătatea anului 2009 încoace. Un nivel al ratei şomajului de 6,4%, calculată după metodologia Biroului Internaţional al Muncii (BIM), nu s-a mai înregistrat din perioadă mai-iunie 2009, arată seriile statistice ale INS. Experţii atrag însă atenţia că este vorba doar de cei care mai primesc indemnizaţii de la stat, nu şi de cei ieşiţi din plată.

    „România se dezvoltă cu viteze complet diferite. Avem poli de creştere economică, precum Bucureşti-Ilfov, Timiş-Arad şi Constanţa acolo unde business-ul este pe un trend ascendent, avem apoi zone cu potenţial şi o dezvoltare ceva mai temperată, precum Braşov, Cluj, Argeş şi Galaţi, şi un al treilea contingent de judeţe, din păcate majoritar la nivelul României, acolo unde business-ul stagnează sau chiar regresează, cu consecinţe directe asupra nivelului de trai”, afirmă analiştii KeysFin.

    “Sunt judeţe precum Vaslui, Botoşani, Olt, Mehedinţi, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Harghita, Covasna, Sălaj unde economia locală este la pământ. Zone monoindustriale în care producţia industrială este o himeră, comerţul este afectat de veniturile mici ale populaţiei, iar perspectivele atragerii investitorilor sunt blocate de inexistenţa unor măsuri administrative menite să ofere facilităţi celor care vor să deschidă unităţi de producţie, indiferent de domeniu”, potrivit economiştilor de la KeysFin.

    Potrivit datelor Eurostat, România se situează pe locul doi în UE din punctul de vedere al riscului de sărăcie sau excluziune socială, 41,7% din populaţie fiind afectată.

     

  • Teamnet: peste 10 ani, piaţa europeană de aeronave fără pilot va atinge o valoare estimată la 38 miliarde de dolari

    Teamnet, unul dintre principalii integratori de sisteme din regiune şi prima companie din România care proiectează şi integrează în ţară sisteme de aeronave fără pilot (UAV) de tip enterprise va furniza tehnologii de profil avansate organizaţiilor din mediul public şi privat din Italia, integrate cu soluţiile GIS dezvoltate de Geocart Italia, companie specializată în livrarea de soluţii, senzori şi servicii inovatoare pentru domenii de activitate precum infrastructură, energie, ICT.

    Soluţiile UAV furnizate de către cele două companii vor facilita derularea unor acţiuni complexe de monitorizare şi colectare a datelor în timp real de la sol, cu beneficii semnificative atât în mediul enterprise, cât şi în domenii precum situaţiile de urgenţă, agricultură, protecţia mediului, transport sau energie.

    Aeronavele fără pilot vor permite colectarea de date în timp real în situaţii de urgenţă, precum incendii, inundaţii sau alunecări de teren, vor facilita supravegherea şi monitorizarea mediului, a traseelor de transport rutier, feroviar sau maritim, precum şi a infrastructurii critice. Totodată, tehnologiile UAV furnizate de Teamnet şi Geocart Italia vor permite companiilor să monitorizeze obiective de interes şi să colecteze informaţii de înaltă calitate, în timp real, de la sol.

    În următorii 10 ani piaţa europeană de UAV, care în prezent reprezintă doar 4% din piaţa globală de profil, va creşte, atingând o valoare estimată de 38 miliarde de dolari, dintre care cel puţin 20 de miliarde voi fi destinate investiţiilor în cercetare.

    Parteneriatul dintre Teamnet şi Geocart va cuprinde şi iniţiative de cercetare, precum şi dezvoltarea de proiecte pentru Horizon2020 şi Agenţia Aerospaţială Europeană.

  • Expansiune şi creşteri de doi digiţi

    La numai cinci luni de când a fost inaugurat centrul Auto Cobălcescu al BMW de pe Splaiul Unirii din Capitală, brandul german a deschis, prin dealerul Grup West din Oradea, un altul la Satu Mare. Şi Automobile Bavaria, cel mai mare dealer BMW de pe piaţa locală, are în plan să reia puternic expansiunea şi a deschis un nou centru la Târgu – Mureş şi unul pentru vehicule rulate BMW la Bacău. Ce stă în spatele expansiunii? Vânzările BMW pe piaţa locală au urcat în primele trei luni ale acestui an la 578 de maşini, cu 64% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor companiei, volum care depăşeşte şi cifrele din primul trimestru din anul de vârf 2008.

    „Mai mulţi factori au contribuit la aceste vânzări ale BMW Group în primul trimestru al acestui an. În primul rând, avem o linie de modele matură şi performanţe bune de vânzări în fiecare segment. O menţiune specială pentru BMW Seria 7, care are rezultate excelente şi are o contribuţie puternică la imaginea mărcii. În al doilea rând, istoric, decembrie era luna cu vânzări semnificativ mai mari comparativ cu restul anului. În al treilea rând, avem o creştere importantă în zona de corporate sales. Apare un nou tip de client BMW, ceea ce duce la noi oportunităţi de piaţă“, spune Wolfgang Schulz, director general al BMW Group România. El adaugă că în trecut clienţii opteau pentru o achiziţie la sfârşit de an pentru a beneficia de oportunităţile de deductibilitate de TVA, dar modificările fiscale cu deductibilitate limitată au schimbat asta. „Acesta se reflectă într-un prim trimestru mult mai puternic, dar nu ne aşteptăm ca nivelul de creştere record să se menţină şi restul anului.“

    Vânzările de autoturisme au atins în primul trimestru un volum de aproape 20.000 de unităţi, în creştere cu 11,4% faţă de perioada similară a anului trecut, fiind cel mai mare volum din ultimii şapte ani, depăşind inclusiv piaţa din 2010, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Volume mai mari în primul trimestru s-au realizat ultima oară în 2009, primul an de criză al pieţei locale, când vânzările se prăbuşeau cu 50% faţă de anul anterior.

    „Creştem spre volumele din 2008 şi vedem în continuare potenţial de creştere şi dezvoltare“, a spus directorul BMW Group.

    În total BMW are pe piaţa locală 13 centre complete vânzări şi service, alături de cinci service-uri, 2 centre complete MINI, 4 service-uri MINI şi trei centre complete de vânzări şi service pentru motocicletele BMW Motorrad.

    Grupul de firme Grup West, care deţine dealerul BMW din Oradea şi cei ai Opel din Satu Mare şi Oradea, a investit 1,5 milioane de euro în construcţia unui nou centru BMW în Satu Mare. Construcţia centrală are peste 1.500 de metri pătraţi de spaţiu util şi include un showroom unde poz fi prezentate patru automobile la interior şi unul la exterior, dar şi un centru de automobile rulate BMW Premium Selection. Zona de service are o suprafaţă totală de 1.000 metri pătraţi şi permite lucrări simultane la 12 automobile.

    „Este o creştere naturală care valorifică oportunităţile din piaţă. Investiţiile sunt influenţate de mai mulţi factori: greenfield vs. adaptarea unui centru deja existent, dimensiunea dealershipului şi locaţia şi costurile locale de dezvoltare“, a spus Wolfgang Schulz. El spune că BMW oferă un program de susţinere pentru fiecare dealer nou, care include consultanţă, training şi susţinere în comunicare. „Investiţiile se fac de către partenerii noştri, ceea ce este o dovadă ca au încredere în potenţialul şi forţa mărcilor noastre. Există în continuare loc pentru investiţii, mereu bazat pe potenţialul pieţei local şi fără a dăuna dealerilor existenţi.“

    Când vine vorba de „semnat“, BMW Group spune că doreşte în echipa de  dealeri „eroi locali“, investitori cu experienţă de business şi o bună înţelegere a pieţei locale. Majoritatea acestora se orientează către BMW ca o oportunitate de upgrade pentru portofoliul existent de clienţi şi se folosesc de sinergiile din propriile companii. Aceasta înseamnă că fiecare investiţie poate avea un start puternic. Spre exemplu, în Capitală BMW s-a orientat către dealerul Dacia – Renault – Nissan Cobălcescu, companie care a investit 18 mil. euro într-unul dintre cele mai scumpe centre auto din România.

    „În ultimii ani vorbim mereu despre o piaţă tot mai matură. Am observat că acum clienţii sunt mai atenţi la costuri şi iau decizii mai informate. Există însă loc pentru emoţii, mai ales pentru mărci precum BMW şi MINI“, au spus oficialii de la BMW. Ei spun că în vânzări, noile produse de finanţare vor juca un rol tot mai important pentru piaţă, cu soluţii precum BMW Select, care oferă avantajul unei valori reziduale garantate mai mari şi rate lunare reduse cu până la 50%.“ În plus, mai ales pe segmentul premium, se vede o dezvoltare a pieţei de clienţi corporate, acolo unde calitatea serviciilor şi imaginea joacă un rol tot mai important.

    Anunţarea programului de susţinere a vânzării de maşini electrice în 2016 de către Ministerul Mediului, dar amânarea la nesfârşit a acestuia şi în final anularea sa pentru 2015 au dus la un blocaj al acestei pieţe, pe măsură ce majoritatea potenţialilor clienţi au amânat decizia de achiziţie a unui astfel de automobil, în aşteptarea sumei de 4.500 de euro ce a fost promisă de guvern pentru un total de 100 de maşini. Acum Ministerul Mediului a anunţat un nou program de susţinere, Rabla Plus, prin care preţul maşinilor electrice poate fi redus cu peste 6.000 de euro, dar într‑un număr limitat.

    „Vedem un interes tot mai mare pentru BMW i. Sunt clienţi cu mare potenţial dornici să investească în maşini electrice de la noi. Obiectivul nostru este să ajungem la 1,5% – 2% din vânzările totale de BMW“, au spus oficialii de la BMW.

    Sub numele BMWi sunt comercializate la nivel mondial modelele i3 şi i8, primul un automobil electric de oraş, destinat marilor aglomerări urbane, iar cel de-al doilea, un automobil sport, care anul trecut a fost totodată şi cel mai bine vândut pe segmentul său la nivel global.

    „Luăm în considerare mai multe direcţii de dezvoltare în acest moment în ceea ce priveşte infrastructura de încăcare. În ultima vreme au apărut multe proiecte noi de infrastructură. Sperăm că aceasta va crea oportunitea de dezvoltare a serviciului BMW ChargeNow şi în România. Acesta este un program care oferă acces clienţilor complet la infrastructura publică de încărcare, în mai multe proiecte independente, totul cu un singur card şi cu o singură factură unificată la final de lună“, au subliniat reprezentanţii BMW.

    În primul trimestru al acestui an BMW Seria 7 s-a apropiat la 11 maşini distanţă de S-Klasse, cu un volum de 21 de unităţi. În continuare limuzina de la Mercedes-Benz deţine peste jumătate din segment, însă Seria 7 a crescut cu 250% faţă de perioada similară a anului trecut, când se vindea generaţia anterioară.

    „Noul BMW Seria 7 este cel mai avansat tehnologic automobil din lume şi este poziţionat clar în segmentul de lux. Este foarte apreciat de clienţii noştri, lucru reflectat de performanţa de vânzări, cu o creştere de 3,5 ori în primul trimestru. Cu noul M760iL vom ridica încă o dată etalonul. Şi pentru acest model avem deja mai mulţi clienţi interesaţi“, a spus directorul general al BMW Group România.

    Atunci când vine vorba despre „portretul-robot“ al clientului de BMW de pe piaţa locală, Wolfgang Schulz spune că portofoliul companiei este unul complex şi implicit la fel sunt şi clienţii; în măsura în care pot merge pe toate tipurile de tracţiune, pot alege un model sport sau unul confortabil, de familie sau un automobil electric.

  • Drumul Mătăsii începe cu Rompetrol

    „CEFC va plăti 680 de milioane de dolari pentru achiziţia a 51% din acţiunile KMGI şi reprezentanţii companiei din China spun că minimum 3 miliarde de dolari vor fi investite în următorii cinci ani“, a fost informaţia principală din comunicatul de presă transmis în cursul săptămânii trecute de KazMunayGas şi China Energy Company Limited, ce avea să confirme zvonurile legate de achiziţia chinezilor, ce au început să fie vehiculate în presa internaţională încă de la finalul lui 2015. Companiile anunţau faptul că vor face investiţii strategice în sectorul energetic prin intermediul KMGI (acţionarul principal al Rompetrol) şi vor pune bazele unui fond de investiţii şi dezvoltare în energie, vor achiziţiona mai multe benzinării la nivel global, iar în următorii cinci ani cel puţin 3 miliarde de dolari vor fi investite în proiecte în linie cu ţintele strategice ale companiei.

    Anunţul vine în contextul în care, la finalul anului trecut, cele două companii au semnat un memorandum de înţelegere, parte din acorduri comerciale mai ample semnate de liderii politici din Kazahstan şi China în energie şi telecomunicaţii în valoare de peste patru miliarde de dolari. Sub denumirea Silk Way (Drumul Mătăsii), proiectul comun al companiei naţionale din Kazahstan şi al companiei din China – CEFC – in cadrul KMGI se va dezvolta având ca bază KMGI şi subsidiarele sale, iar, potrivit înţelegerii, compania din China îşi asumă o serie de obligaţii, precum realizarea de investiţii pentru dezvoltarea de noi proiecte în Uniunea Europeană şi în ţările aflate pe traseul Drumului Mătăsii, o iniţiativă care presupune dezvoltarea unui lanţ valoric integrat din China până în centrul şi vestul Europei. Proiectele ce urmează a fi dezvoltate se vor baza pe activele şi operaţiunile coordonate în Europa de KMG International (KMGI), fostul Rompetrol Group.

    Profesorul universitar doctor Mircea Coşea este de părere că, în acest context, Rompetrol devine un cap de pod pentru mult vehiculatul Drum al Mătăsii, în contextul unor politici europene ce se opun unor schimburi comerciale cu chinezii. „Politica chineză după anul 2007 a trecut la pătrunderea în Europa pe căi ocolite. Relaţiile economice dintre România şi China nu au trecut până acum peste stadiul de declaraţii, au fost foarte multe intenţii de legături, dar ele nu s-au concretizat decât parţial şi foarte târziu – Cernavodă, căile ferate, toate investiţiile chineze în România au fost făcute de România cu o foarte mare teamă fiindcă ţara noastră este una dintre ţările cele mai temătoare referitoare la politicile Uniunii Europene – Ungaria şi celelalte ţări baltice au mult mai multe investiţii chineze“, explică profesorul referindu‑se la numeroasele discuţii legate de potenţiala intrare a chinezilor pe piaţa locală, mai ales în perioada guvernării Ponta.

    Mircea Coşea observă cum în România există o politică chinezească încă de acum 25 de ani – axată pe echilibrarea balanţei energetice. „China este o ţară cu resurse energetice puţine şi mai ales bazate pe cărbune. A făcut progrese din acest punct de vedere cu Rusia – prin conductele ruseşti ce aprovizinează China, cu rezultate mediocre însă, iar acum intrarea ei în Europa se realizează ocolit prin intermediari.“ Exemplul României este unul foarte clar în acest sens, potrivit profesorului. El observă că acum trebuie să apreciem cu destul de multă modestie intrarea Chinei cu 51% în compania kazahă, aceasta nefiind o chestiune foarte importantă din punct de vedere economic şi, din punct de vedere al relaţiilor cu România nu reprezintă un mare pas înainte. „Este totuşi un început care ar putea să ne atragă atenţia – următorul pas după părerea mea ar fi Cernavodă – China ar pune astfel un picior important în industria petrochimică şi energetică a Europei – în condiţiile în care Europa este sub teroarea presiunilor Rusiei.“

    Analistul subliniază importanţa afluxului de capital din China, în condiţiile războiului energetic dintre Rusia şi Europa, ce arată că strategia chineză este globală. „Este vorba despre o luptă globală, un război energetic care după părerea mea se va declanşa prin anul 2025 – pentru că mai există un lucru pe care ar trebui să îl luăm în calcul  – anume că Rusia lucrează foarte intens pentru fixarea preţului petrolului pe piaţa rusească“. Mircea Coşea nu vede deocamdată o implicare sau alte consecinţe în legătură cu economia României, însă observă că realist vorbind, capitalul din China este binevenit. „Banii care vin din afară sunt interesanţi, indiferent de canalul pe care vin, deocamdată suntem într-un moment extrem de dificil al economiei, nu am reuşit să atragem fonduri europene, nu am reuşit să facem investiţii, nu putem face investiţii din propriul buget şi avem neapărat nevoie de aceşti bani.“

    Profesorul Micea Coşea consideră că „dacă lucrurile vor merge bine probabil vom asista şi la alte investiţii indirecte – însă chinezii vor întâmpina întotdeauna o barieră din partea Uniunii Europene, pentru că, dacă pentru alte ţări aceste investiţii au mers mult mai uşor, investiţiile chineze în Polonia, în Ungaria, în ţările baltice sunt mult mai importante, dar noi mereu ne cramponăm de ce ni s-a spus de la Bruxelles cu un catolicism mai mare decât al Papei“. Profesorul exemplifică poziţionarea UE referitoare la investiţiile chineze în cadrul comunităţii europene prin valul de reacţii stârnit la vizita premierului Ponta în China, reacţii ce sugerau că astfel de colaborări comerciale încalcă anumite reguli. Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, vede mai ales avantaje în această tranzacţie. „Din punct de vedere avantaje, vorbim despre un jucător financiar foarte mare, mult peste potenţialul financiar al lui KMG şi vorbim iarăşi despre o companie care din punct de vedere strategic provine dintr-o ţară foarte mare – care de-a lungul istoriei nu a fost o ţară ostilă României, ci dimpotrivă.“ Totuşi, el consideră că statul român ar putea fi un negociator mai bun în discuţiile referitoare la aceste tranzacţii. „Regret faptul că statul român a ales să fie un spectator mai mult decât un jucător în aceste discuţii“, explică Nicolescu.

  • Schimbare radicală de la cea mai mare bancă din România. Ce trebuie să ştie toţi românii care vor o casă

    În prezent, un număr de nouă bănci din sistem, dintre care şase în top zece cele mai mari instituţii de credit după active (BCR, BRD, Raiffeisen, CEC Bank, Alpha Bank, Bancpost) au majorat avansul la creditele imobiliare în lei, în cazul celor în euro chiar şi de la 25% la 40%.

    Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, declara recent pentru ZF că are o analiză în lucru pe sistemul bancar. Iar asta în condiţiile în care unele bănci care au decis majorare avansului fac parte din Asociaţia Română a Băncilor şi este posibil să se fi înţeles între ele pentru acelaşi avans.

  • Bancnota de un trilion de dolari şi povestea ei incredibilă

    O bancnotă de un trilion de dolari pare mai mult glumă decât realitate, dar ea a existat ani buni în statul african Zimbabwe. Inflaţia a atins un nivel aproape ireal, de 230.000.000%, astfel încât Banca Centrală a fost obligată, pentru scurt timp, să printeze chiar şi bancnota de 10 trilioane de dolari zimbabueni.

    Care era însă valoarea bancnotei de un trilion de dolari? În jur de 30 de eurocenţi.
     

    Se întâmpla la începutul anului 2009, atunci când Zimbabwe s-a confruntat cu cea mai mare criză financiară din istoria sa. Preţurile se schimbau de la minut la minut, iar oamenii intraseră într-o stare de neputinţă. “Trebuia să plăteşti cafeaua înainte de a o consuma, pentru că în doar 5 minute preţul putea să fie mai mare”, a declarat celor de la CNN omul de afaceri Shingi Minyeza.

    Soluţia aleasă în extremis a fost introducerea mai multor valute oficiale în circulaţie, precum dolarul american, yenul sau randul, moneda sud-africană. “Am trecut pe un sistem multivalutar pentru a stabiliza economia, iar inflaţa a scăzut aproape la zero”, povesteşte guvernatorul Băncii Centrale, John Mangudya. “A fost ceva magic.”

    Economia statului african şi-a revenit, dar vor mai trece probabil mulţi ani până ce se va putea reintroduce dolarul zimbabuean ca monedă unică.

  • Cea mai mare bancă din România măreşte avansul la creditele ipotecare în lei de la 15% la 35% şi reduce durata maximă a creditului cu 5 ani. Poziţia BCR

     BCR, cel mai mare jucător din sistem, a decis să majoreze avansul la creditele ipotecare de la 15% la 35%. Banca nu vinde credite în euro.

    Decizia vine ca o reacţie la promulgarea dării în plată şi publicarea acesteia în Monitorul Oficial. Legea ar urma să intre în vigoare pe 13 mai.

    Astfel, pe podiumul băncilor în funcţie de active care nu au majorat avansul pentru creditele imobiliare rămâne doar Banca Transilvania.

    În prezent, un număr de nouă bănci din sistem, dintre care şase în top zece cele mai mari instituţii de credit după active (BCR, BRD, Raiffeisen, CEC Bank, Alpha Bank, Bancpost) au majorat avansul la creditele imobiliare în lei, în cazul celor în euro chiar şi de la 25% la 40%.

    Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, declara recent pentru ZF că are o analiză în lucru pe sistemul bancar. Iar asta în condiţiile în care unele bănci care au decis majorare avansului fac parte din Asociaţia Română a Băncilor şi este posibil să se fi înţeles între ele pentru acelaşi avans.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Aurora Chindriş, Wim Bosman: „Mi s-a deschis o perspectivă complet diferită asupra rolului pe care financiarul îl are într-o companie”

    Responsabilă de managementul financiar al companiei, Aurora Chindriş face parte din echipa de top management a Wim Bosman, firmă cu afaceri anuale de peste 10 milioane de euro.

    Anul trecut, compania a marcat plusuri pe linie: afaceri mai mari (10%), profitabilitate mai bună (cu 5%) şi creştere a portofoliului de clienţi cu 10%. Povesteşte că şi-a început cariera din timpul facultăţii, iar două momente esenţiale i-au marcat parcursul profesional. Unul a fost cel în care a decis să candideze pentru o poziţie în departamentul financiar al unei bănci.

    „Mi s-a deschis o perspectivă complet diferită asupra rolului pe care financiarul îl are într-o companie, a rigurozităţii şi a profesionalismului de care ai nevoie într-un astfel de rol. Asta mi-a folosit mult în anii următori.“ Al doilea moment a fost când a decis să urmeze cursurile EMBA la Asebuss, pentru că, spune ea, cei doi ani care au urmat au modelat-o ca profesionist şi ca om.

    Tot ea spune că orice drum profesional e presărat cu succese, dar şi cu momente dificile şi că fiecare poziţie pe care a ocupat-o a avut momentele ei de cumpănă sau tensiune, însă de fiecare dată calmul şi aprofundarea acestora au ajutat-o să treacă peste ele.

  • Dacia revine la un profit net de peste 100 milioane de euro

    Automobile Dacia, cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, a înregistrat anul trecut un business de 4,3 miliarde de euro, în creştere cu 2% faţă de anul anterior, în condiţiile în care producţia efectivă de maşini a urcat cu 0,2%, la 339.204 maşini.

    Profitul net al companiei s-a apreciat cu 20% anul trecut, la 101 milioane de euro, fiind pentru prima dată după anul 2008 când a fost depăşit pragul de 100 mil. euro. Marja de profit a fost anul trecut de 2,33% din cifra de afaceri, cea mai mare din ultimii cinci ani.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro