Tag: crestere

  • Aeroportul Henri Coandă, pe locul patru în topul aeroporturilor europene cu creştere a traficului

    Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (AIHCB) a fost clasat de către Airports Council International Europe, pe locul al patrulea în topul european al aeroporturilor care au înregistrat cea mai mare creştere a traficului aerian în primul trimestru al anului 2016.

    Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (AIHCB) s-a calificat la categoria aeroporturilor cu 5 – 10 milioane de pasageri pe an.

    Pe primele patru locuri în această categorie se află aeroporturile Berlin Schoenefeld, Faro-Algarve (Portugalia), Larnaca (Cipru) şi Henri Coandă Bucureşti, urmat de aeroportul Porto.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată Kviabryggja, închisoarea ocupată de bancheri

    Camera de interogatoriu în care s-a scris istoria recentă a Islandei este austeră, mobilată doar cu o masă, câteva scaune şi un computer. O cameră de luat vederi este prinsă de un perete, iar ferestrele duble blochează complet vuietul furtunilor care lovesc Golful Faxafloi şi Reykjavikul. 

    În această cameră procurorul special Olaf Hauksson, un om înalt şi bine făcut, cât un urs, şi-a petrecut ultimii şase ani cercetând tranzacţiile care au adus economia islandeză în pragul falimentului în toamna anului 2008. Pe aici s-au perindat unii dintre cei mai puternici bancheri din Islanda, executivi şi investitori pentru a răspunde întrebărilor lui Hauksson. În toamna anului 2008 cele mai mari trei bănci islandeze s-au prăbuşit în doar trei zile, în parte din cauza aranjamentelor ilegale făcute de executivii lor pe burse.

    „Manipularea pieţei“, explică Hauksson pentru Süddeutsche Zeitung. Întrebat ce s-a întâmplat până la urmă cu şefii celor trei bănci, Hauksson, fost poliţist într‑un oraş mărunt, obişnuit cu beţivii şi scandalagiii, schiţează un zâmbet sfidător: „Toţi sunt la închisoare. Au stat chiar aici“. Prin acest lucru este surpinzătoare Islanda. A condamnat la închisoare 29 de bancheri şi alte personaje din lumea financiară pentru infracţiuni care au condus la severa criză din 2008. Nicio altă ţară din lume nu are un astfel de palmares, nici măcar SUA, unde a izbucnit criza financiară mondială. De aceea Kviabryggja, închisoarea bancherilor, a căpătat o atenţie specială. Jurnaliştii de la Bloomberg i-au făcut o vizită.

    Kviabryggja nu este o închisoare clasică. Nu are nevoie de ziduri, de garduri de sârmă ghimpată sau de turnuri de observaţie pentru a-i împiedica pe puşcăriaşi să fugă. Izolată într-un peisaj bătut de vânturi, vechea fermă este străjuită de îngheţatul Atlantic de Nord pe de o parte şi de câmpurile de lavă acoperite de zăpadă pe de cealaltă. La est orizontul este dominat de Snaefellsjokull, un vulcan adormit sub acoperământul unui gheţar. Spre civilizaţie duce doar un drum.

    Kviabryggja este acum casa lui Sigurdur Einarsson, fostul preşedinte al băncii Kaupthing, şi a lui Hreidar Mar Sigurdsson, fost director financiar. Kaupthing este cea mai mare bancă islandeză. Bancherii îşi petrec acum timpul spălând rufe, făcând exerciţii în sala de gimnastică a închisorii şi navigând pe internet. Ei şi alţi doi colegi de breaslă întemniţaţi aici – Magnus Gudmundsson, fostul CEO al subsidiarei din Luxemburg a Kaupthing, şi Olafur Olafsson, acţionar important al băncii când aceasta s-a prăbuşit – pot face şi excursii afară, aşa cum au voie şi ceilalţi 19 „oaspeţi“ ai închisorii. Toţi au fost condamnaţi pentru infracţiuni fără violenţă.

    Pentru un om de rând s-ar putea să nu fie o viaţă prea grea, însă este ceva cu totul diferit faţă de zilele de dezmăţ când bancherii găzduiau petreceri pentru clienţi pe iahturi în Monte Carlo şi angajau cântăreţi legendari precum Tom Jones pentru a-şi încânta invitaţii la galele londoneze.

    Einarsson, Sigurdsson, Gudmundsson şi Olafsson s-ar putea să aibă noi colegi. Procurorul Hauksson va avea grijă de asta. În martie biroul său a pus sub acuzare cinci persoane pentru fraudă şi manipularea pieţei. Unul dintre ei este Larus Welding, fostul CEO al băncii Glitnir. Hauksson mai are în lucru încă vreo şase cazuri care au legătură cu criza financiară.

    Tragerea la răspundere a bancherilor vinovaţi ar fi trebuit să fie un rezultat satisfăcător pentru cei 333.000 de locuitori ai Islandei. Însă un scandal privind vânzări secrete de acţiuni de către cea mai mare bancă a ţării trezeşte temeri că încă nu a fost eradicat capitalismul de cumetrie, cel care a adus economia la dezastru. Ascensiunea unei formaţiuni politice antisistem denumite Partidul Piraţilor arată că furia persistă sub suprafaţa revenirii economice.

    „Societatea încă nu are încredere. Nu are încredere în politicieni, nici în instituţii şi nici în partide“, explică Stefan Olafsson, profesor de sociologie la Universitatea Islandeză. 

    O fi Islanda o ţară la capăt de lume cu o populaţie cât un oraş de mărime medie, dar ea trece prin acelaşi tip de revoltă populistă care zdruncină guvernele din Occident.

    „Politicienii au dezamăgit. Au permis să se întâmple aceste lucruri, tot acest exces şi toată această lăcomie, şi ca datoriile să se adune“, adaugă Olafsson.

    În urmă cu doar un deceniu, statu-quo-ul Islandei era foarte diferit. Cele mai mari trei bănci, după ce s-au scuturat de zeci de ani de disciplină financiară într-un spasm de dereglementare în anii 2000, au asaltat piaţa internaţională a datoriilor aşa cum n-au mai facut-o niciodată. Binecuvântate cu ratinguri maxime şi cu acces la Zona Economică Europeană, trioul s-a îndatorat cu 14 miliarde de euro doar în 2005, dublu faţă de 2004. Au plătit cu doar 20 de puncte de bază peste ratele de dobândă de referinţă, potrivit comisiei speciale de investigaţie a parlamentului. Băncile au devenit astfel maşini de făcut bani. Banii împrumutaţi erau daţi mai departe ca împrumuturi cu dobânzi mari. Capitalul propriu a ajuns în 2007 la o rentabilitate de invidiat, de aproape 20%. Inundate cu credite, familiile islandeze au început să-şi cumpere apartamente în Londra, să meargă în vacanţe de cumpărături la Paris şi au împânzit străzile din Reykjavik cu Range Rover-uri. În 2008 activele băncilor islandeze deveniseră de 10 ori mai mari decât economia ţării.

    Apoi a venit criza şi odată cu ea paralizia pieţelor din întreaga lume. Băncile şi-au pierdut accesul la finanţarea pe termen scurt şi nu şi-au mai putut gestiona propriile datorii. Valoarea coroanei islandeze s-a prăbuşit, făcând creditele denominate în monedă străină mult prea scumpe.

    Kaupthing, Landsbanki şi Glitnir au intrat în incapacitate de plată a unor datorii echivalente cu 85 de miliarde de dolari în octombrie 2008, iar gospodăriile şi-au pierdut mai mult de o cincime din puterea de cumpărare.

    Cetăţenii au atacat clădirea istorică parlamentului cu ouă şi pietre. Birna Einarsdottir, director de marketing al Glitnir, a fost numită în acea lună CEO al Islandsbanki, o bancă nouă creată din activele islandeze ale Glitnir după ce creditorii au preluat controlul ei.

  • Emma Watson, implicată în cel mai mare scandal din ultimul deceniu

    Emma Watson este una dintre vedetele al căror nume a apărut în cel mai mare scandal al deceniului, care prezintă companii şi conturi offshore, scrie Time. 

    Tânăra actriţă  susţine că ar fi fost implicată fără niciun fel de beneficii economice, doar pentru a-şi proteja datele personale, în condiţiile în care companiile din Marea Britanie trebuie să facă publice datele acţionarilor. 

  • Dezastru la cea mai mare companie din România. ”Afară!” Vestea cruntă primită de sute de angajaţi

    Compania şi-a anunţat azi rezultatele pentru primul trimestru al anului. Vânzările şi profitul net au înregistrat scăderi de 17%. Astfel, compania a înregistrat după primele trei luni din an vânzări de 3,5 miliarde de lei şi un profit net de 288 de milioane de lei. Ceea ce este de remarcat este faptul că faţă de ultimul trimestru al anului trecut, când rezultatele companiei au fost afectate de deprecierea masivă a activelor din zona de explorare şi producţie, acum a revenit pe profit.

  • Alertă de proporţii în Pacific. Cinci insule de vis au dispărut sub apă

    Suntem conştienţi de faptul că schimbările climatice au loc în întreaga lume, dar rar putem să vedem clar consecinţele.

    Un astfel de exemplu al schimbărilor climatice s-a întâmplat în largul ​​Oceanului Pacific, cercetătorii australieni de la Universitatea din Queensland tocmai au anunţat că cinci insule celebre au dispărut.

    În ciuda rezultatelor obţinute în urma cercetărilor, oamenii de ştiinţă nu oferă soluţii posibile pentru rezolvarea problemei.

    Vezi aici cum au dispărut cele cinci mari insule!

  • Emma Watson, implicată în cel mai mare scandal din ultimul deceniu

     Emma Watson este una dintre vedetele al căror nume a apărut în Panama Papers, scandalul documentelor secrete făcute publice, care prezintă companii şi conturi offshore, scrie Time.

    Tânăra actriţă  susţine că şi-ar fi deschis o companie în Insulele Virgine Britanice pentru a-şi proteja datele personale, în condiţiile în care companiile din Marea Britanie trebuie să facă publice datele acţionarilor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O altă bancă mare măreşte avansul la creditele ipotecare în lei

    ING, sucursala grupului olandez cu acelaşi nume, a majorat avansul cerut pentru creditele imobiliare în lei de la 15% la 25%, la doare două zile de la intrarea în vigoarea a legii dării în plată. Numărul celor mai mari 10 bănci din sistem care au majorat astfel avansul la creditele imobiliare a crescut la şapte, potrivit datelor băncilor.

  • Cel mai mare parc urban natural din Europa se va deschide in Bucureşti

    După mai bine de 5 ani de lobby din partea asociaţiilor pentru protecţia mediului, printre care şi “Let`s Do It, Romania!”, Guvernul României, prin Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, a dat astăzi avizul de înfiinţare a Parcului Natural Văcăreşti.

    Această decizie istorică pentru Bucureşti şi România va însemna că zona care adăposteşte în acest moment peste 97 de specii protejate va avea instituit regimul de protectie si de conservare. Parcul Natural Văcăreşti va deveni, astfel, cel mai mare parc natural urban din Europa.

    Parcul Natural Văcăreşti include 190 de hectare de spaţiu verde şi este casa a 97 de specii de păsări (45 specii aflate în diferite faze de protecţie) şi mamifere ca: vidra (specie protejată), vulpe, nevăstuică, enot. De asemenea, aici se găsesc şi alte specii precum ţestoasa de uscat şi ţestoasa de apă.

    De-a lungul anilor, zona a reusit sa se conserve într-un mod extraordinar, în ciuda ameninţărilor ivite la tot pasul. Cele mai mari provocări au venit de la oameni, din cauza pescuitului ilegal în lacuri, inclusiv cu plasa electrică, a incendiilor devastatoare, sau din cauza cantităţilor uriaşe de deseuri, care dăunează atât păsărilor, care pot confunda deşeurile cu hrana, cât şi faunei.
     

  • Cât plătesc românii pentru un city-break

    Românii sunt tot mai interesaţi de city-break-uri, iar destinaţiile de top sunt Roma, Barcelona, Milano, Veneţia şi Londra, potrivit analizei de piaţă realizată în intevalul 1 ianuarie 2016 – 30 aprilie 2010 de Wizz Tours, parte a grupului Wizz Air. Cipru, Dubai, Malta, Costa del Sol şi Sardinia sunt destinaţiile preferate ale românilor, când vine vorba de vacanţele la plajă, potrivit aceleiaşi analize.
     
    De obicei, românii care aleg city-break-urile Wizz Tours călătoresc în cuplu, preferă hotelurile de 3 stele, iar valoarea medie a rezervării este de 530 de euro. Pe de altă parte, cei care aleg vacanţele la plajă optează pentru un hotel de categorie mai ridicată decât în cazul city-break-urilor, iar durata medie a şederii lor este de şase zile. În acest caz e vorba, de cele mai multe ori, de grupuri alcătuite din trei persoane, iar valoarea medie a pachetului de călătorie este de 760 de euro, spun reprezentanţii companiei.
     
    “Românii sunt călători inteligenţi, caută cel mai bun raport hotel/preţ. Pentru vacanţele de vară, la plajă, aleg de obicei un hotel cu un standard mai ridicat, însă pentru city-break-uri se îndreaptă către hoteluri de 3 stele. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte distanţa între data rezervării şi a călătoriei, românii tind să-şi rezerve vacanţele destul de aproape de data de plecare”, declară Jànos Barits, managing director al Wizz Tours.
     
    Şi călătoriile spre România sunt în creştere, numărul rezervărilor pe wizztours.com fiind în primele 4 luni cu 45% mai mare faţă de aceeaşi perioadă din 2015. Cei mai mulţi turişti provin din Germania, Israel, Italia, Suedia şi Marea Britanie. Traficul de călători dinspre Peninsula Scandinavă creşte, la rândul său, cu rapiditate, datorită dezvoltării recente a rutelor Wizz Air.
  • Este antreprenor LA DOAR 15 ANI: a reinventat un produs care l-ar putea transforma în milionar

    Unele dintre cele mai profitabile afaceri sunt fondate pe baza reinventării unor produse sau servicii existente deja. Hart Maine, un puşti de 15 ani din Marysville, Ohio face acest lucru şi are deja succes. ManCans, afacerea sa, are ca obiect de activitate producţia de lumânări cu arome speciale destinate bărbaţilor.

    Start-up-ul lui aduce, în medie, 300 de comenzi pe săptămână. La început, preţul pentru o lumânare era de cinci dolari, iar odată cu extinderea companiei, preţul a crescut până la 9,5 dolari.

    “A început ca o glumă”, povesteşte Main despre originile afacerii sale. În toamna anului trecut, sora sa în vârstă de 14 ani, vindea lumânări pentru a strânge bani pentru şcoală. Main nu era foarte încântat de parfumul răspândit de lumânările surorii sale şi i-a spus că ar trebui să existe lumânări speciale pentru bărbaţii care nu îşi doresc neapărat să miroasă a săpun de lavandă. A trezit astfel interesul mamei sale care l-a încurajat să încerce să facă lumânări cu arome masculine.

    Şi-a construit astfel businessul, iar odată ce povestea sa a fost preluată de presa locală, comenzile au crescut. Chiar dacă vârsta lui Main a stârnit curiozitatea presei, aromele unice ale lumânărilor sale atrag clienţii: pizza în stil New York, plăcinta bunicii, rumeguş, foc de tabără, mănuşă de baseball nouă şi suncă.

    Iniţial, Main plănuia să vândă şi alte sortimente de lumânări, cu miros de bani şi noroi, dar, la fel ca orice alt bun antreprenor, a realizat că se extindea prea rapid şi ar trebui să se concentreze pe aromele deja create. Chiar dacă este o afacere cu scopuri comerciale, ManCans are şi o ramură caritabilă: îşi face lumânările în conserve de supă, prin urmare cumpără supa şi o donează bucătăriilor locale. Foloseşte apoi conservele goale pentru a face lumânările în propria bucătărie împreună cu mama sa.

    “Căutăm acum un spaţiu de închiriat pentru a face lumânările, la nivelul la care a ajuns acum afacerea, este prea mult pentru bucătăria noastră”, spune Main. Antreprenorul împlineşte 14 ani în iulie şi spune că se vede lucrând la propria afacere  şi nu îşi imaginează o carieră de avocat: “Îmi place că am controlul asupra lucrurilor şi pot să văd mereu care este mersul acestora”, spune tânărul antreprenor.