BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Compromisul cerut de Kremlin să oprească războiul

    „Aceasta este o variantă care este discutată în prezent şi care ar putea fi, într-adevăr, văzută ca un compromis”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă rusă de stat RIA.

    Termenii demilitarizării la care s-ar aştepta Rusia nu sunt clari încă, dar se pare că se sugerează că Ucraina ar trebui să îşi menţină statutul de neutralitate.

    Cu toate acestea, ţara ar avea în continuare propriile forţe armate.

    Austria, de exemplu. are propria armată, dar este obligată la neutralitate prin Tratatul din 1955 şi prin Constituţia sa, care interzic intrarea în alianţe militare şi înfiinţarea de baze militare străine pe teritoriul statului austriac, potrivit Sky News.

    Printr-un acord similar, este posibil ca Ucraina să nu poată adera la NATO.

    NATO ik-a promis, însă, Ucrainei, încă din 2008 că va deveni, cândva, membră a Alianţei.

    Rusia a declarat că nu poate permite ca acest lucru să se întâmple şi a spus că o posibilă aderare este parte a motivului invaziei sale.

    Declaraţia Kremlinului vine după ce un consilier de rang înalt al preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că discuţiile cu Rusia au fost „foarte dificile”, dar că există „cu siguranţă loc de compromis”.

  • Fost şef MI6: Doar China îl poate influenţa pe Vladimir Putin să oprească războiul din Ucraina

    Sir Alex Younger a declarat la BBC Radio 4, că singurul care îl poate opri pe Putin este Xi Jinping, liderul chinez.

    „Dintre toţi oamenii din lume care îşi pot afirma influenţa asupra lui Vladimir Putin, care se află în buncărul său şi care este obsedat de atingerea măreţiei prin restaurarea Imperiului Rus (…), dintre toţi oamenii care îi pot vorbi cu bun simţ, acesta este Xi (Jinping, liderul chinez – n.r.)”, a spus Sir Alex Younger.

    Acesta este de părere că liderul chinez este „profund deranjat” de războiul din Ucraina, deşi nu o spune conceret.

    „Vladimir Putin are nevoie de Xi şi, desigur, Xi, deşi simte că trebuie să se alinieze la nivel înalt cu ceea ce face Rusia din cauza noii lor alianţe, trebuie să fie profund deranjat de ceea ce se întâmplă”, a mai spus fostul şef MI6.

    Sir Alex Younger a fost şeful Serviciului Secret de Informaţii MI6 din 2014 până în 2020.

  • Surse ucrainene: cresc pierderile armatei ruse în războiul din Ucraina

    Potrivit oficialilor ucraineni, în jur de 13.800 de militari ruşi au murit în timpul conflictului. Este o cifră care nu a fost confirmată şi din alte surse.

    De asemenea, Forţele Armate ale Ucrainei indică o creştere importantă a pierderilor de echipament militar în tabăra rusă.

    Partea ucraineană susţine că pe lista cu pierderi ale ruşilor sunt 84 de avioane, 108 elicoptere, 430 de tancuri, 1.375 de maşini blindate, 190 de sisteme de artilerie, 60 de rezervoare de combustibil, 2 ambarcaţiuni şi 819 vehicule.

    Pierderile au fost înregistrate în perioada 24 februarie- 16 martie.

  • „Nu e uşor să o văd plângând în fiecare seară”- Monfils despre soţia sa, ucraineanca Elina Svitolina

    În ciuda startului bun de sezon, Monfils se confruntă cu o problemă personală serioasă în această perioadă, soţia sa fiind profund afectată de drama prin care trece ţara sa. Svitolina a fost vocală în legătură cu războiul din Ucraina, dar acest lucru i-a afectat evoluţia din teren. Vorbind despre această situaţie, după ce l-a învins pe Medvedev la Indian Wells, Monfils a spus, citat de tennisuptodate.com:

    “Da. Nu este uşor să văd prin ce trece familia soţiei mele. Da, adică, a doua mea familie, care se luptă. Nu este uşor să o văd pe soţia mea plângând în fiecare seară, în ultimele săptămâni. A fost greu. Ştii, a fost greu.”

    „Bineînţeles, am fost şi sunt alături de ea în fiecare zi, pentru ea, pentru familie. O mare parte a familiei ei este încă acolo. Este greu de descris, pentru că sunt cu ea. Sunt cu ea. E o adevărată nebunie, ştii, când te gândeşti la asta.”

    „Dar încercăm să ne descurcăm cum putem mai bine. Şi cu siguranţă eu, ştii, încerc să-i fiu sprijin, să fiu acel ceva pe care ea se poate sprijini, şi cu siguranţă şi pentru a doua mea familie, ştii, fac orice pentru ei, pentru a-i face fericiţi şi în siguranţă, e tot ceea ce pot face.”

     

  • Premierii Poloniei, Cehiei şi Sloveniei reafirmă, la Kiev, solidaritatea UE cu Ucraina

    “Nu vă vom lăsa niciodată singuri. Suntem alături de cetăţenii Ucrainei pentru că ştim că nu luptă doar pentru libertatea şi securitatea lor, ci şi pentru noi”, a declarat premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, conform cotidianului Le Monde, cerând Uniunii Europene să ofere Ucrainei statutul oficial de candidat în vederea integrării.

    “Ne afăm la Kiev pentru a afirma susţinerea fără echivoc a Uniunii Europene pentru Ucraina”, a subliniat Mateusz Morawiecki.

    Cu ocazia întâlnirii cu premierii Poloniei, Cehiei şi Sloveniei, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a denunţat încă o dată bombardamentele efectuate de armata rusă, iar premierul Denis Şmihal a salutat “curajul adevăraţilor prieteni ai Ucrainei”.

  • STRATEGII DE LUPTĂ De ce a înrolat Rusia luptători ceceni şi mercenari arabi pentru războiul din Ucraina

    Prezenţa cecenilor şi presupusa sosire a mercenarilor arabi în Ucraina răspunde tiparului sirian: Moscova are nevoie de elemente care să joace rolul de „gardieni”.

    Când Putin a trimis contingentul în salvarea lui Assad, acesta a implicat ulterior unităţile puse la dispoziţie de dictatorul Kadîrov. De fapt, unităţile respective au îndeplinit funcţia de „poliţie militară”, patrulând în satele şi în oraşele din ţara arabă. Sunt o versiune caucaziană a companiei de securitate Wagner, mobilizată în Siria, Libia şi în teatrul african, spune expertul Kamil Gallev, un bun cunoscător al realităţilor militare.

    În acelaşi timp, cele aproape 10.000 de elemente măresc forţele care pot fi folosite de Statul Major. Toţi experţii spun la unison: concentrarea masivă pusă în loc de Putin la începutul ofensivei nu a fost suficientă.

    Apoi, cecenii se pot transforma în „companie disciplinară”, gata să-i readucă în rândul armatei pe fragili şi pe dezertori. Sunt subliniate episoadele în care militarii şi-au abandonat vehiculele fără să tragă vreun foc.
     

  • Negocierile dintre Rusia şi Ucraina au fost reluate marţi

    O nouă sesiune de negocieri între delegaţiile Ucrainei şi Rusiei, în scopul unui eventual acord de încetare a confruntărilor militare, a început marţi după-amiază, în format online.

    “Negocierile sunt în curs. Au fost reluate consultările pe principala platformă de negociere”, a declarat, prin Twitter, consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, şeful delegaţiei ucrainene.

    “Temele de negociere sunt probleme generale în materie de reglementare, armistiţiu, retragerea trupelor (ruse – n.red.) de pe teritoriul ţării”, a precizat Mihailo Podoliak.

    Negocierile ruso-ucrainene, care se derulează prin videoconferinţă, au fost întrerupte luni, din motive “tehnice”. “A fost luată o pauză tehnică în negocieri până mâine. Pentru activităţi suplimentare în subgrupurile de lucru şi pentru clarificarea definiţiilor tehnice”, a transmis Mihailo Podoliak luni.

  • Polonia se simte vulnerabilă: Oficialii se tem că atacurile Rusiei ar putea lovi dincolo de graniţa cu Ucraina

    Polonia se simte ameninţată de agresivitatea în creştere a Rusiei, deoarece numărul refugiaţilor care vin în ţară urcă substanţial iar conflictul militar se apropie periculos de mult de graniţă.

    Ca prim răspuns la una dintre cele mai mari crize din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial, peste 1,7 milioane de ucraineni au ales să fugă în Polonia, potrivit ultimelor cifre ale ONU, relatează BCC News.

    Unii refugiaţi merg mai departe, spre Occident, dar majoritatea aleg să rămână în Polonia datorită legăturilor culturale, lingvistice sau de familie. Drept urmare, cifrele populaţiei au crescut cu 15% în capitala poloneză Varşovia în ultimele două săptămâni.

    În ceea ce priveşte securitatea statală, nivelul de îngrijorare a crescut semnificativ în ultima perioadă. În weekend, Rusia a bombardat o bază militară ucraineană din Yavoriv, ​​la doar 16 km (10 mile) de graniţa cu Polonia.

    Polonia a avertizat Occidentul ani de zile că Rusia plănuieşte să răstoarne echilibrul de putere din Europa în favoarea ei. Liderii polonezi de la acea vreme au fost catalogaţi drept „alarmişti”, însă prezentul a ajuns să le certifice temerile timpurii.

    Luni, prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a declarat că soldaţii ucraineni au nevoie şi merită sprijinul occidental. Lupta lor nu este numai în numele propriei lor libertăţi, a insistat el, ci şi în numele libertăţii vecinilor lor din Europa de Est.

    El a descris, de asemenea, atacul preşedintelui rus Vladimir Putin în Ucraina ca fiind o parte calculată dintr-un plan geopolitic bine stabilit.
     

    Legătura vitală a Poloniei cu Occidentul
     

    Polonia reprezintă în prezent un pivot esenţial în flancul estic al NATO, fiind cea mai puternică parte a lanţului care leagă acum Occidentul de Ucraina.

    Majoritatea convoaielor cu armament trimise de Occident pentru a ajuta armata ucraineană trebuie să călătorească prin Polonia. Sâmbătă, Moscova a declarat că aceste convoaie reprezintă „ţinte militare legitime” în interiorul Ucrainei.

    Dar este oare posibil ca Rusia să atace Polonia – membră a Uniunii Europene – şi, mai semnificativ în acest caz, a Alianţei Nord Atlantice?

    Tratatul Nord Atlantic spune că un atac împotriva unui aliant va fi privit ca un atac împotriva tuturor.

    Conform tratatului, asta ar însemna începutul unei confruntări între două puteri nucleare globale – Rusia şi SUA – ceva ce atât Occidentul, cât şi Moscova încearcă să evite.

    Primarul Varşoviei, Rafal Trzaskowski, a declarat că Polonia nu intră în panică dar, într-un mod firesc, oamenii au început să pună întrebări – mai ales după atacurile Rusiei de la graniţă şi speculaţiile NATO despre un posibil atac cu arme chimice în Ucraina.

    Trzaskowski a declarat că unul dintre obiectivele lui Putin este slăbirea progresivă a Occidentului.

    „Putin este bucuros să folosească ştiri false, campanii de dezinformare sau criza refugiaţilor pentru destabilizarea Occidentului”, a argumentat Trzaskowski, avertizând că, „dacă numărul de refugiaţi continuă să crească, sistemul din Polonia se va prăbuşi”.

    El a cerut mai multă asistenţă internaţională – din partea Uniunii Europene şi a Naţiunilor Unite – în ceea ce priveşte ajutorul financiar şi adăpostirea refugiaţilor în alte ţări.

    Bruxelles-ul spune că ucrainenii sunt bineveniţi în întregul bloc şi promite ajutor financiar Poloniei, chiar dacă oficialii se tem să menţioneze cifre exacte.

  • Reuniunea NATO se va concentra pe consolidarea apărării statelor est-europene

    Reuniunea miniştrilor Apărării din ţările membre NATO, programată miercuri, se va concentra pe acţiuni suplimentare de consolidare a apărării statelor est-europene, în contextul invaziei militare ruse în Ucraina, afirmă oficiali de la Washington şi Bruxelles.

    Vor fi analizate măsuri de continuare a reacţiilor Alianţei Nord-Atlantice, a declarat un oficial de la Washington, sub protecţia anonimatului, potrivit CNN.

    Printre acţiunile care vor fi analizate de miniştrii Apărării se numără suplimentarea efectivelor Forţei NATO de Reacţie, precum şi consolidarea capabilităţilor militare, în special antiaeriene, pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice.

    NATO a activat Forţa de Reacţie pe 4 martie. De asemenea, au fost suplimentate efectivele militare în ţările est-europene membre NATO şi au fost poziţionate 130 de avioane de vânătoare şi 200 de nave militare în nordul Mării Mediterane, în scopul consolidării apărării, în contextul invaziei militare ruse în Ucraina.

    Consiliul Nord-Atlantic se va reuni miercuri, la sediul NATO din Bruxelles, la nivel de miniştri ai Apărării, în contextul tensiunilor dintre Rusia şi Occident. Tot miercuri, vor avea loc consultări între NATO şi reprezentanţi ai Uniunii Europene, Finlandei, Suediei, Georgiei şi Ucrainei, potrivit programului disponibil pe site-ul Alianţei Nord-Atlantice.

  • Războiul ruso-ucrainean perturbă dramatic sistemul alimentar global

    Sistemul alimentar mondial este în pericol în condiţiile în care invazia Ucrainei de către Rusia pune în pericol unul dintre marii grânari ai lumii, scrie Bloomberg.

    Războiul din Ucraina ameninţă culturi de bază din marile regiuni cultivatoare de cereale din Europa, însemnând că creşterea preţurilor alimentelor cu care consumatorii din întreaga lume se confruntă deja s-ar putea accelera, creând pericolul unei crize a foametei în toată regula.

    Preţurile alimentelor la nivel mondial se situează la maxime istorice, insecuritatea alimentară dublându-se în ultimii doi ani. Pieţele agricole sunt de asemenea în creştere dramatică.

    Guvernele iau măsuri pentru a-şi asigura stocurile locale de alimente, o mişcare care va prelungi probabil inflaţia alimentară.

    Acest protecţionism alimentar ar putea amplifica şi mai mult creşterea preţurilor la nivel internaţional, avertizează Steve Mathews, de la Gro Intelligence.

    Alţi furnizori s-ar putea strădui să acopere deficitele de stocuri, însă multe ţări care ar putea face acest lucru în mod tipic se confruntă la rândul lor cu probleme de producţie. Tot ce este folosit în producţia de alimente se scumpeşte.

    Rusia, un furnizor major de nutrienţi pentru culturi, şi-a îndemnat producătorii locali de îngrăşăminte să-şi reducă exporturile, stârnind temeni legate de posibile penurii de inputuri vitale pentru cultivatori.

    Decizia Rusiei sporeşte nesiguranţa de pe piaţa mondială exact într-un moment în care fermierii din Brazilia, cel mai mare importator de îngrăşăminte din lume, întâmpină deja probleme în a obţine nutrienţi pentru culturi.

    „În mediul actual cu preţuri ridicate, fermierii vor avea dificultăţi în a plăti sau a obţine finanţare pentru plata inputurilor necesare. Orice deficit riscă să diminueze yieldurile şi calitatea cerealelor, sporind presiunea pe preţuri“, arată Alexis Maxwell, analist la Bloomberg.

    Navele care transportă cereale par să se mişte din nou din Marea Azov, după ce atacul Rusiei aruncase iniţial în aer transporturile de grâu şi ulei vegetal, traficul din regiune fiind oprit.

    Totuşi, temerile privind siguranţa echipajelor şi primele de asigurare îi descurajează pe proprietarii de nave de la a trimite transporturi către Ucraina sau Rusia.

    Ucraina şi Rusia reprezintă împreună peste un sfert din comerţul mondial cu grâu şi o cincime din cel cu porumb. A face faţă raliului ameţitor de pe pieţele agricole nu este o sarcină foarte uşoară, în special pentru ţările dependente de importuri. Undele de şoc se propagă la nivelul rafturilor magazinelor.

    Temerile privind procurarea de alimente sunt în creştere şi în cele mai populate ţări, China şi India.

    Dacă transportul de cereale din Marea Neagră va rămâne blocat, va fi necesată o redirecţionare şi mai semnificativă a comerţului agricol global, avertizează Matthews de la Gro Intelligence.

    „Relinierea va fi dureroasă, iar durerea va depinde de dimensiunea bugetului pentru alimente raportată la venitul sau avuţia totală“.