Vodafone, al doilea jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă, a lansat servicii de date prin tehnologia 4G+ în peste 370 de localităţi din întreaga ţară. Pentru câteva sute de mii de abonaţi, adică utilizatorii de telefoane de ultimă generaţie, „viteza medie pe care o va percepe un client va fi dublă“ şi, în general, toţi utilizatorii de smartphone-uri vor avea o experienţă îmbunătăţită.
O cortină roşie a ascuns în primă fază ceea ce avea să fie o demonstraţie live legată de viteza de download pe care o poate susţine reţeaua Vodafone, al doilea operator de telefonie mobilă de pe piaţă în funcţie de cifra de afaceri. Pentru a ajunge la o viteză de download de 1,35 Gbps, inginerii operatorului au folosit echipamente live din reţea dar şi unele instalate special pentru acest test, furnizate de firma chineză Huawei, care au permis companiei să agrege cinci benzi de frecvenţă pentru a folosi servicii de date, a explicat Cătălin Buliga, directorul de tehnologie al Vodafone.
Creşterea vitezei este un rezultat al investiţiilor realizate în ultimii doi ani de companie pentru extinderea reţelei fixe de fibră optică, dar şi înlocuirea unor echipamente mobile. „Multe dintre echipamente nu mai făceau faţă la noile viteze şi au fost schimbate. De exemplu, erau linii radio cu o capacitate de 100 Mbps, care făceau legătură între câteva localităţi, pe care le-am schimbat. Sunt investiţii realizate în ani de zile ale căror rezultate nu se văd decât acum, când dăm drumul la staţiile radio pe două frecvenţe“, a spus Buliga, completând că arhitectura reţelei a fost schimbată graţie investiţiilor din ultimii ani. Conform informaţiilor disponibile, pe parcursul ultimilor doi ani numărul de relee a crescut cu 50%.
Vodafone România a avut unul dintre cele mai mari bugete de investiţii în reţea, comparativ cu alte filiale ale grupului, ca parte a programului Spring; în 2013, compania a anunţat că suplimentează bugetul de investiţii pentru România cu 45 de milioane de lire sterline, în cadrul acestui proiect. „Anul trecut am crescut bugetul de investiţii pentru reţea şi am cheltuit şi mai mult. Şi în 2016 vom mări din nou investiţia în reţea faţă de anul trecut – este o sumă pe care sigur nu am mai investit-o în reţea de mulţi, mulţi ani, din perioada Connex,“ declara anterior CEO-ul Vodafone România, Ravinder Takkar.
Compania pe care o conduce a raportat la finalul trimestrului încheiat la 30 iunie venituri din servicii de 173,9 milioane de euro, în creştere cu 4,2% faţă de perioada similară a anului trecut, pe bază organică. În acelaşi interval, consumul de date mobile a crescut cu 105,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar Vodafone a raportat un număr total de 9,159 milioane de clienţi ai serviciilor mobile, de voce şi machine-to-machine.
Creşterea vitezei prin noua tehnologie 4G+ a fost obţinută prin utilizarea a două benzi de frecvenţă, de 800 MHz şi .1800 MHz. Utilizarea benzii de frecvenţă de 800 MHz va duce la îmbunătăţirea puterii semnalului în interiorul clădirilor.
Chiar dacă doar câteva sute de mii de telefoane din cele pe care le au abonaţii Vodafone din România sunt compatibile cu tehnologia 4G+, experienţa de pe toate device-urile va fi îmbunătăţită, afirmă Andrea Rossini, director comercial pe segmentul consumer.
El a evitat însă să ofere orice fel de reper concret în ce priveşte viteza maximă care ar putea fi experimentată de clienţi, explicând că oricât de avansată este reţeaua, contează şi cât de performante sunt telefoanele clienţilor. „Viteza maximă nu mai este atât de relevantă, deja vitezele sunt foarte mari, iar dacă am spune care este viteza maximă am produce confuzie între clienţi“, a adăugat Andrea Rossini. Printre smartphone-urile compatibile cu tehnologia 4G+ se numără HTC 9, dar şi Apple iPhone începând cu modelul iPhone 6 şi Samsung Galaxy începând cu modelul Galaxy S5. În acest moment sunt 139 de terminale compatibile 4G+.
Cu toate acestea, pe plan local rata de adopţie a telefoanelor inteligente este foarte rapidă şi este de aşteptat ca numărul de abonaţi cu terminale compatibile cu 4G+ să crească rapid. Conform celui mai recent studiu TEMAX realizat de compania de cercetare de piaţă GfK, vânzările de smartphone-uri au continuat tendinţa ascendentă, cu o creştere de două cifre în al doilea trimestru al acestui an. Piaţa telecom a ajuns în prima jumătate a acestui an la 357 de milioane de euro, fiind cel mai mare segment din vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată (spre comparaţie, următoarele în clasament sunt electrocasnicele mari, cu o valoare de 227 milioane de euro în primele două trimestre din 2016); valoarea pieţei telecom este în creştere cu 25,7% faţă de perioada similară din 2015.
David Rowan, editor încă de la înfiinţarea, în anul 2009, a ediţiei britanice a revistei de tehnologie Wired, va participa în calitate de speaker la cea de-a patra ediţie a evenimentului Microsoft Summit, care va avea loc la începutul lunii noiembrie, conform unui anunţ al companiei.
“Primul vorbitor pe care Microsoft România îl anunţă ca invitat pentru Microsoft Summit 2016 este David Rowan, editor încă de la înfiinţare al ediţiei britanice a WIRED Magazine, probabil cea mai importantă publicaţie de tehnologie la nivel mondial. Rowan a stat faţă în faţă cu reprezentanţi ai celor mai importante companii din industria digitală, precum Eric Schmidt, Michael Dell sau Reid Hoffmann, cât şi cu antreprenori şi dezvoltatori de start-up-uri inovative din Tel Aviv până în Shenzen, în încercarea de a de a investiga modul în care inovaţia tehnologică va transforma lumea”, conform anunţului Microsoft. Evenimentul va avea loc în clădirea Teatrului Naţional Bucureşti, pe data de 8 Noiembrie 2016.
„Tehnologia, internetul şi noile modele de business contestă în timp real ordinea existentă, astfel că înainte de a ne da seama, regulile vechi nu mai au nicio importanţă. Însă apar oportunităţi noi extraordinare, dacă înţelegi noile reguli. Brusc, fiecare tip de business, de la hardware la servicii, realizează că trebuie să devină un business digital pentru a supravieţui. Ceea ce înseamnă schimbarea mentalităţii corporative şi pregătirea pentru o căutare continuă de noi metode de a crea valoare. Astfel, dacă nu eşti pregătit să inovezi, rişti să rămâi în urmă”, a declarat David Rowan.
Microsoft Summit 2016 e construit în jurul a două secţiuni de conţinut. Prima este o serie de sesiuni plenare, în cadrul cărora vorbitorii vor sublinia cele mai importante trenduri în era digitală precum şi principalele zone de impact al tehnologiei asupra mediului de business. A doua secţiune cuprinde sesiuni ce aduc în discuţie zone sau subiecte specifice (soluţii destinate industriilor, managementului si analizei datelor, de mobilitate, productivitate etc).
„Pentru noi, Microsoft Summit este ocazia de a aduce în discuţie cele mai noi evoluţii din aria tehnologiei si modul cum aceasta, într-o tendinţă fără precedent, iese mult din zona de IT, transformând practic toate domeniile de business. Suntem mândri că an de an reuşim să oferim un cadru de networking în care tehnologia şi oamenii din jurul ei – atât cei care o creează cât şi cei care se servesc de ea – se pot întâlni pentru a schimba informaţii şi a se pune la curent cu evoluţiile epocii digitale la nivel global” a declarat Gabriela Matei, General Manager al Microsoft România.
Tema ediţiei 2016 – „Transformarea digitală” – adresează schimbările aduse mediului de afaceri de către prezentul digital. Viteza cu care astăzi datele sunt transferate si organizate, valoarea pe care o aduce procesarea lor inteligentă şi extrem de rapidă, se traduce în schimbări şi oportunităţi semnificative pentru modul în care o afacere, indiferent de dimensiunea ei, operează – de la procesele care constituie nucleul activităţii până la interacţiunea cu piaţa şi clienţii.
Un grup de tineri pasionaţi de tehnologie au investit 80.000 de euro într-o aplicaţie care, spun ei, ar revoluţiona procedura de comandă în diverse localuri. Menuo este varianta digitalizată a meniului clasic răsfoit de clienţi, o afacere ce promite, cred fondatorii, 300.000-400.000 de euro la finele lui 2017.
„Ideea de a a dezvolta un meniu digital aş putea spune că a pornit dintr-o frustrare: nu înţelegeam de ce atunci când eşti într-un restaurant nu poţi avea un meniu actualizat, de ce trebuie să-i faci semn ospătarului şi, uneori, atunci când te-ai hotărât asupra unui preparat să afli că nu mai este în meniu“, spune Alexandru Cocindău, unul dintre fondatorii proiectului. Aşadar, Menuo s-a născut din nevoia de flexibitate pentru proprietarii de locaţii HoReCa, spune tânărul pasionat de tehnologie. La baza aplicaţiei stă „un business la care am muncit ultimii zece ani“, spune Concindău, care a făcut primii paşi în antreprenoriat dezvoltând Active Design, firmă ce oferă servicii de web şi mobile development. „Practic, tot ce am făcut a fost să-mi canalizez atenţia pe un nou start-up, care are aceleaşi rădăcini ca Active Design“, explică el.
Clientul primeşte în locul unui meniu printat o tabletă pe care este instalată aplicaţia Menuo şi aşa are acces la meniul restaurantului, actualizat în timp real. Poate face şi căutari personalizate, cum ar fi preparate pentru care se foloseşte un anume ingredient. Aplicaţia este independentă de internet, iar de la semnarea contractului, în maximum cinci zile, o copie a meniului, digitalizată şi tradusă în două-trei limbi străine, intră în posesia proprietarului locaţiei. Aceasta vine la pachet cu tabletele necesare, spune fondatorul, care le asigură clienţilor posibilitatea achiziţionării device-urilor cu discount faţă de preţul iniţial, prin intermediul unui parteneriat cu un distribuitor. Costul aplicaţiei este gândit sub forma unui abonament lunar şi pleacă de la minimum 3,9 euro/tabletă/lună.
Totul a început cu o analiză atentă a competiţiei, „pentru că trebuie să recunoaştem, nu suntem prima soluţie de meniuri digitale din lume“, însă au reuşit, spune tânărul, să identifice minusurile celor care au dezvoltat un business similar şi să le transforme în plusuri. Iar de la idee la afacere au trecut opt luni, adaugă el, pentru că o afacere de succes nu are o reţetă directă şi consideră că Menuo se află deocamdată în „faza de dezvoltare“, acolo unde îşi construieşte fundaţia. „Aştept cu nerăbdare târgurile la care vom participa în viitorul apropiat, târguri ce sper să aducă Menuo la stadiul de afacere propriu-zisă“, continuă Concindău.
Investiţia a reprezentat 80.000 de euro, bani obţinuţi din suportul Active Design, compania cu care a lucrat la dezvoltarea proiectului, dar şi economiile proprii ale lui Alexandru Concindău. La dezvoltarea aplicaţiei şi-au adus contribuţia alţi doi tineri – Mihai Petrea şi Ştefan Pavel – însă pentru implementarea acesteia au mai cooptat în echipă alte cinci persoane: doi programatori de iOS, doi programatori de Android şi un grafician. În prezent, echipa numără în total peste 15 dezvoltatori şi parteneri.
„Un start-up este ca un nou-născut, nu poţi să-i dedici doar câteva ore; fie alegi să depui şi ultima clipă pe care o ai disponibilă, fie din start e un eşec total“, crede antreprenorul. Spune că a lucrat împreună cu echipa şi câte 12 ore pe zi pentru a pune pe picioare acest proiect, „iar personal mă trezesc şi noaptea dacă îmi vine vreo idee, o pun pe foaie şi dimineţa încerc să o implementez“, spune fondatorul Menuo. „Iar partea frumoasă abia începe“, crede Cocindău, pentru că de la 1 octombrie aplicaţia va fi disponibilă şi pe smartphone-uri, iar cel care va descărca aplicaţia va putea obţine puncte prin diferite metode, „care se vor traduce în premii pentru utilizatori“.
Până acum, aplicaţia a fost deja achiziţionată de peste 25 de localuri, iar „surprinzător este faptul că nu am avut niciun agent pe teren care să promoveze şi să le explice proprietarilor soluţia noastră“, spune tânărul antreprenor, care estimează că Menuo va genera profit în aprilie 2017.
Potenţialul este foarte mare, consideră el, însă acum mizează pe extinderea în sistem de franciză, atât în ţară, cât şi în străinătate, acesta fiind şi motivul pentru care nu a dezvoltat încă o reţea directă de reprezentanţi de vânzări. „Abia după ce francizăm Menuo îi vom ghida pe colaboratorii noştri cum să atace piaţa cât mai bine“, declară Concindău. De numărul de francizori se leagă strâns şi extinderea Menuo, dar fondatorul se arată foarte optimist: „Sunt sigur că nu există limite. Acolo unde se află un restaurant, o cafenea, un bar şi – de ce nu? – chiar o cofetărie, există piaţă pentru Menuo“.
Iar printr-un calcul simplu, Alexandru Cocindău arată şi de ce crede el că Menuo poate reprezenta o „mică afacere de familie“ pentru francizori: „Un francizor Menuo primeşte exclusivitate într-o zonă cu aproximativ 2.000 de locaţii. Acesta are un target de 10 locaţii noi pe lună. Într-un an ajunge la un portofoliu de minimum 120 de locaţii cu un număr minimum de 15 licenţe pe locaţie. Asta înseamnă că un francizor Menuo poate ajunge în 12 luni să genereze un profit lunar pasiv de peste 3.500 de euro“. Iar după părerea sa, francizorii pot genera profit încă după primele şase luni de la intrarea în franciză.
De asemenea, proiectul este gândit să monetizeze şi prin publicitate; fondatorii au creat un sistem prin care să furnizeze publicitate în interiorul meniurilor, „astfel încât să nu afecteze nici imaginea, nici interesele restaurantelor“, spune Cocindău. Mai mult, proiectul integrează şi un sistem de contorizare a numărului de afişări, astfel încât proprietarii locaţiilor cu Menuo vor avea un procent din beneficiul general al reclamelor care rulează pe tabletele lor.
Deşi se caracterizează drept un pesimist, aşteptările fondatorului sunt optimiste: „Dacă mă bazez strict pe puterea de investiţie pe care o avem şi reacţia pieţei, undeva la finele lui 2017 vom depăşi o cifră de afaceri de 300.000 – 400.000 de euro“. În aceeaşi notă plină de încredere, Alexandru Cocindău consideră că în câţiva ani Menuo se va afla pe mesele fiecărui restaurant ce respectă natura, care înţelege necesitatea esteticii în acest context şi care mai aduce un venit în plus din publicitate. Logica sa este simplă: „Unii oameni adoră tehnologia, îmbrăţişează ideea şi implementează imediat realizând beneficiile, iar alţii sunt luaţi de valul tehnologiei pentru că nu au încotro, iar împinşi de trend şi cerinţe vor implementa în cele din urmă un meniu digital“.
Cu preţuri care pornesc de la 10.000 de dolari şi ajung la 17.000 de dolari, ceasurile golden Apple au stârnit diverse discuţii. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, iată 23 de feluri în care pot fi cheltuiţi aceiaşi bani.
Travis Kalanick este imaginea Uber, dar el nu a construit compania de unul singur. Precum oricare manager bun, Kalanick se bazează foarte mult pe echipa lui pentru a trece peste toate provocările care vin cu expansiunea globală şi legislaţia din diferitele ţări unde activează. Business Insider a alcătuit o listă cu cei mai importanţi oameni din cadrul companiei, iar noi am adăugat la această listă şi pe Nicoleta Schroeder, cea care conduce operaţiunile locale ale platformei de tehnologie Uber. În prezent compania este evaluată la 69 de miliarde de dolari.
Jeff Jones este noul preşedinte la Uber. Acesta a fost “furat” de la Target de către Kalanick pentru a deveni preşedintele Uber, cu responsabilităţi asupra operaţiunilor, marketing şi customer support. Când Travis l-a întrebat pe Jeff Jones cum s-a descurcat în timpul unui discurs TED Talk, Jones i-a dat nota -B spunând că mai are de lucrat la anumite aspecte. Probabil asta l-a impresionat pe Kalanick care l-a angajat mai târziu.
Ryan Graves a fost primul angajat al Uber şi primul CEO. Graves a ocupat poziţia de CEO din februarie 2010 până în decembrie 2010. Acesta a condus expansiunea internaţională şi creşterea companiei. Acum este antreprenor şi constructor în cadrul Uber şi se ocupă de proiectele speciale ale companiei de ridesharing.
Austin Geidt se ocupă de extinderea Uber pe glob
Ea plănuieşte în ce oraşe compania şi cum trebuie tratată extinderea. A fost al patrulea angajat al companiei şi l-a vremea respectivă se lupta cu dependenţa de droguri. “Sunt foarte mândră de ceea ce am făcut la Uber şi de echipa mea, dar sunt mai mândră de faptul că am reuşit să renunţ la droguri”
Thuan Pham se asigură că aplicaţia funţionează fără cusur
Pham este CTO (chief technology office) al Uber şi se ocupă de platforma tehnologică a companiei. A început cu o echipă de 40 de oameni, acum are în subordine peste 1200 de ingineri IT.
Ed Baker este o vedetă în devenire în cadrul echipei şi are un singur obiectiv: creşterea
Dacă Uber vrea să devină o companie cu adevărat global va trebui să crească foarte mult şi să o facă bine. Baker s-a ocupat de extinderea Facebook înainte de a veni la Uber în 2013.
Joe Sullivan este un fost angajat la Facebook şi se ocupă de securitatea şoferilor şi a pasagerilor
Joe Sullivan este chief security officer şi toate eforturile lui se îndreaptă către menţinerea şoferilor, a coletelor şi a pasagerilor Uber în siguranţă. Şi-a început cariera ca avocat ce se ocupa de cazuri legate de cybersecurity, apoi a început să lucreze cu companii de tehnologie. A început cu eBay apoi a petrecut 8 ani la Facebook şi din aprilie lucrează la Uber
Emil Michael vrea ca partea de business să funcţioneze
Michael se ocupă de creşterea business-ului şi cel mai recent eforturile lui s-au îndreptat către creşterea business-ului în China şi încheierea parteneriatului cu Baidu, echivalentul Uber în China.
Anthony Levandowski este responsabil pentru construirea automobilelor autonome
Levandowski era interesat de construirea automobilelor fără şofer de dinainte de a veni la Uber. A început cu un Ghostrider, un startup care cerceta construirea unor motociclete fără şofer, apoi a trecut la Google de unde a plecat pentru a fonda Otto, un start-up ce se ocupa de construirea unui software care transformă camioanele obişnuite în unele autonome. Recent, Otto a fost achiziţionat de către Uber pentru a-şi mări eforturile în departamentul maşinilor fără şofer. Mai mult, Uber s-ar putea folosi de cunoştiinţele lui Levandowski pentru a intra şi în domeniul camioanelor autonome.
Jason Droege se ocupă de extinderea business-ului la mai mult decât maşini precum UberEATS, UberRush (servicii de livrare), care au plecat de la statut de experiment şi au ajuns la componente importante ale companiei.
Salle Yoo este responsabilă de partea legislativă a companiei.
Uber este implicată în multe scadaluri din cauza faptului că nu există un cadru legislativ bine definit pentru funcţionarea serviciului de ridesharing. Yoo a intrat în echipă în urmă cu trei ani şi a crescut echipa de legal a companiei cu până la 120 de angajaţi.
Rachel Whetstone este responsabilă pentru mesajele şi comunicarea companiei
Relaţiile cu publicul sunt o componentă foarte importantă pentru orice companie, mai ales pentru una care se adresează consumatorilor, iar în cazul Uber şi mai important, având în vedere obstacolele legislative de care s-a lovit în mai multe ţări de pe glob.
Uber a devenit una dintre cele mai valoaroase companii de tehnologie din lume, iar Gautam Gupta este responsabil pentru finanţele Uber
Uber nu a avut un CFO de vreun an şi jumătate, după ce a plecat Brent Callinnicos, dar de finanţe s-a ocupat mâna dreaptă a lui Callinicos, Gautam
Brian McClendon, fost angajat Google, este responsabil de dezvoltarea navigaţiei şi hărţilor pentru maşinile autonome.
McClendon a fost implicat în creaţia Google Maps şi Google Earth, iar după 10 ani petrecuţi în cadrul companiei din Mountain View, acesta a decis să meargă la Uber şi să ajute la dezvoltarea sistemului pentru automobilele fără şofer.
Nicoleta Schroeder se ocupă de operaţiunile Uber în România
Schroeder a studiat Management şi Studii Economice la Universitatea Clark din Worcester, Massachusetts şi a
urmat şi are un MBA la Carnegie Mellon – Tepper School of Business. Şi-a început cariera în consultanţă şi fi nanţe, lucrând în Statele Unite ale Americii pentru Accenture şi John Hancock Financial Service. Imediat după absolvirea MBA-ului, a revenit în ţară, deşi primise oferte de muncă în SUA şi Londra. A pus aici bazele şi a condus timp de patru ani primul lanţ de magazine care vând iaurt îngheţat din România, ce a crescut de la o echipă de patru angajaţi, la una formată din 30 de oameni şi magazine în toate marile oraşe din România.
Travis Kalanick este imaginea Uber, dar el nu a construit compania de unul singur. Precum oricare manager bun, Kalanick se bazează foarte mult pe echipa lui pentru a trece peste toate provocările care vin cu expansiunea globală şi legislaţia din diferitele ţări unde activează. Business Insider a alcătuit o listă cu cei mai importanţi oameni din cadrul companiei, iar noi am adăugat la această listă şi pe Nicoleta Schroeder, cea care conduce operaţiunile locale ale platformei de tehnologie Uber. În prezent compania este evaluată la 69 de miliarde de dolari.
Jeff Jones este noul preşedinte la Uber. Acesta a fost “furat” de la Target de către Kalanick pentru a deveni preşedintele Uber, cu responsabilităţi asupra operaţiunilor, marketing şi customer support. Când Travis l-a întrebat pe Jeff Jones cum s-a descurcat în timpul unui discurs TED Talk, Jones i-a dat nota -B spunând că mai are de lucrat la anumite aspecte. Probabil asta l-a impresionat pe Kalanick care l-a angajat mai târziu.
Ryan Graves a fost primul angajat al Uber şi primul CEO. Graves a ocupat poziţia de CEO din februarie 2010 până în decembrie 2010. Acesta a condus expansiunea internaţională şi creşterea companiei. Acum este antreprenor şi constructor în cadrul Uber şi se ocupă de proiectele speciale ale companiei de ridesharing.
Austin Geidt se ocupă de extinderea Uber pe glob
Ea plănuieşte în ce oraşe compania şi cum trebuie tratată extinderea. A fost al patrulea angajat al companiei şi l-a vremea respectivă se lupta cu dependenţa de droguri. “Sunt foarte mândră de ceea ce am făcut la Uber şi de echipa mea, dar sunt mai mândră de faptul că am reuşit să renunţ la droguri”
Thuan Pham se asigură că aplicaţia funţionează fără cusur
Pham este CTO (chief technology office) al Uber şi se ocupă de platforma tehnologică a companiei. A început cu o echipă de 40 de oameni, acum are în subordine peste 1200 de ingineri IT.
Ed Baker este o vedetă în devenire în cadrul echipei şi are un singur obiectiv: creşterea
Dacă Uber vrea să devină o companie cu adevărat global va trebui să crească foarte mult şi să o facă bine. Baker s-a ocupat de extinderea Facebook înainte de a veni la Uber în 2013.
Joe Sullivan este un fost angajat la Facebook şi se ocupă de securitatea şoferilor şi a pasagerilor
Joe Sullivan este chief security officer şi toate eforturile lui se îndreaptă către menţinerea şoferilor, a coletelor şi a pasagerilor Uber în siguranţă. Şi-a început cariera ca avocat ce se ocupa de cazuri legate de cybersecurity, apoi a început să lucreze cu companii de tehnologie. A început cu eBay apoi a petrecut 8 ani la Facebook şi din aprilie lucrează la Uber
Emil Michael vrea ca partea de business să funcţioneze
Michael se ocupă de creşterea business-ului şi cel mai recent eforturile lui s-au îndreptat către creşterea business-ului în China şi încheierea parteneriatului cu Baidu, echivalentul Uber în China.
Anthony Levandowski este responsabil pentru construirea automobilelor autonome
Levandowski era interesat de construirea automobilelor fără şofer de dinainte de a veni la Uber. A început cu un Ghostrider, un startup care cerceta construirea unor motociclete fără şofer, apoi a trecut la Google de unde a plecat pentru a fonda Otto, un start-up ce se ocupa de construirea unui software care transformă camioanele obişnuite în unele autonome. Recent, Otto a fost achiziţionat de către Uber pentru a-şi mări eforturile în departamentul maşinilor fără şofer. Mai mult, Uber s-ar putea folosi de cunoştiinţele lui Levandowski pentru a intra şi în domeniul camioanelor autonome.
Jason Droege se ocupă de extinderea business-ului la mai mult decât maşini precum UberEATS, UberRush (servicii de livrare), care au plecat de la statut de experiment şi au ajuns la componente importante ale companiei.
Salle Yoo este responsabilă de partea legislativă a companiei.
Uber este implicată în multe scadaluri din cauza faptului că nu există un cadru legislativ bine definit pentru funcţionarea serviciului de ridesharing. Yoo a intrat în echipă în urmă cu trei ani şi a crescut echipa de legal a companiei cu până la 120 de angajaţi.
Rachel Whetstone este responsabilă pentru mesajele şi comunicarea companiei
Relaţiile cu publicul sunt o componentă foarte importantă pentru orice companie, mai ales pentru una care se adresează consumatorilor, iar în cazul Uber şi mai important, având în vedere obstacolele legislative de care s-a lovit în mai multe ţări de pe glob.
Uber a devenit una dintre cele mai valoaroase companii de tehnologie din lume, iar Gautam Gupta este responsabil pentru finanţele Uber
Uber nu a avut un CFO de vreun an şi jumătate, după ce a plecat Brent Callinnicos, dar de finanţe s-a ocupat mâna dreaptă a lui Callinicos, Gautam
Brian McClendon, fost angajat Google, este responsabil de dezvoltarea navigaţiei şi hărţilor pentru maşinile autonome.
McClendon a fost implicat în creaţia Google Maps şi Google Earth, iar după 10 ani petrecuţi în cadrul companiei din Mountain View, acesta a decis să meargă la Uber şi să ajute la dezvoltarea sistemului pentru automobilele fără şofer.
Nicoleta Schroeder se ocupă de operaţiunile Uber în România
Schroeder a studiat Management şi Studii Economice la Universitatea Clark din Worcester, Massachusetts şi a
urmat şi are un MBA la Carnegie Mellon – Tepper School of Business. Şi-a început cariera în consultanţă şi fi nanţe, lucrând în Statele Unite ale Americii pentru Accenture şi John Hancock Financial Service. Imediat după absolvirea MBA-ului, a revenit în ţară, deşi primise oferte de muncă în SUA şi Londra. A pus aici bazele şi a condus timp de patru ani primul lanţ de magazine care vând iaurt îngheţat din România, ce a crescut de la o echipă de patru angajaţi, la una formată din 30 de oameni şi magazine în toate marile oraşe din România.
Liviu Osman este IT manager în cadrul McDonald’s în România (companie cu afaceri de aproximativ 512 milioane de lei, potrivit datelor companiei) şi spune că în funcţia sa principalele activităţi se leagă de anticiparea modului în care tehnologia şi ştiinţa pot ajuta compania în care lucrează, cât şi transformarea rapidă a necesităţilor tuturor departamentelor în proiecte solide şi viabile.
În cadrul McDonald’s, departamentul IT (helpdesk şi suport) este externalizat, astfel că scopul departamentului intern este axat pe dezvoltarea, eficientizarea întregului sistem informaţional şi integrarea tuturor departamentelor într-o politică IT unitară. Bugetul mediu anual alocat de companie anual proiectelor de IT a fost de peste 3 milioane de lei în ultimii trei ani, dar, potrivit lui Osman, acesta depinde foarte mult de tipul de proiect implementat şi de modificările şi îmbunătăţirile pe care le aduce întregului sistem. Liviu Osman îşi descrie evoluţia în carieră drept liniară, în baza unui grafic construit punct cu punct. Spune că dacă s-ar întoarce cu douăzeci de ani în urmă ar face exact acelaşi lucru: „Aş îmbrăţişa aceeaşi carieră, dar m-aş dedica mai mult activităţilor de training şi instruire a colegilor mei şi, cu siguranţă, aş scrie o carte care să cuprindă toată istoria IT din România“.
IT Managerul de la McDonald’s a fost atras de domeniu încă din copilărie: „Devoram cărţile care aveau ca personaje principale calculatoarele, roboţii sau inteligenţa artificială. Firesc, am intrat la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, iar aici toate poveştile SF pe care le citeam au prins viaţă. Tehnologia a dus la transformarea viselor unui adolescent într-un mod de viaţă, într-o pasiune ce mă menţine curios şi acum. Informaţia a ajuns între timp la îndemâna tuturor, dar cred că în laboratoarele din cele mai avansate universităţi din lume se construieşte încă viitorul“, povesteşte pasionat Osman despre atracţia sa în ce priveşte domeniul. Primii cinci ani ai carierei sale s-au desfăşurat ca angajat la stat, în perioada ce a urmat Revoluţiei. „Au apărut PC‑urile, ţin minte că primul calculator pe care l-am folosit a fost marca Twinhead şi avea un hard disk de doar 120 MB“, îşi aminteşte Osman, care spune că a învaţat mult în aceşti ani, trecând prin experienţe multiple în care cunoştinţele de programare din facultate i-au folosit cel mai mult.
În 1994 a început construcţia fabricii Coca-Cola in Ploieşti, „un adevărat eveniment pentru oraşul în care m-am născut“, motiv pentru care a aplicat pentru poziţia de IT specialist şi a fost selectat în echipa ce a participat la deschiderea fabricii, în 1995. „Lucrurile erau diferite: salariile erau mult mai mari decât la stat (unde lucrasem înainte), dar şi eforturile şi munca depăşeau ceea ce experimentasem până atunci.“ A avut prilejul să fie conectat la cele mai avansate tehnologii aplicate atunci pe piaţa locală; a evoluat constant şi a avansat până la conducerea echipei de business systems şi de service desk în cadrul birourilor din Bucureşti ale companiei.
În 2009, cariera sa a evoluat odată cu promovarea în funcţia de IT manager pentru România si Moldova. În urmă cu doi ani a hotărât să facă „o schimbare de macaz, abordând o industrie nu foarte diferită, dar efervescentă şi plină de provocări“, după cum descrie acceptarea funcţiei de IT manager pentru reţeaua de 67 de restaurante McDonald’s din România. Responsabilităţile sale actuale constau în dezvoltarea proiectelor de IT şi inovaţie digitală din cadrul companiei, iar obiectivele sale converg către scopurile companiei pentru care lucrează. „Aceasta a fost întotdeauna un pionier al tehnologiei, inovaţiei şi aplicaţiilor din sfera digitală. Vreau ca McDonald’s în România să fie recunoscut (…) şi pentru tehnologia ce este încorporată în fiecare restaurant.“
Liviu Osman consideră că, de-a lungul timpului, priorităţile directorilor de IT s-au schimbat, iar cei care activează pe piaţa locală nu au făcut excepţie. Astfel, deşi costurile de IT au reprezentat mereu o componentă importantă în balanţa financiară, odată cu stabilizarea pieţei de hardware, a celei de comunicaţii şi prin externalizarea unor servicii, costurile au devenit predictibile şi uşor de bugetat. Potrivit lui Osman, rolul unui director de IT a virat treptat spre proiecte care susţin dezvoltarea financiară a companiei. El exemplifică prin proiecte care au dus la creşterea vitezei cu care se iau comenzile prin implementarea sistemului de plată cashless, la îmbunătăţirea eficienţei în zona operaţională şi vânzări, atragerea şi fidelizarea clienţilor prin instalarea de tablete şi chioşcuri digitale şi la fluidizarea informaţiei ce circulă de la casele de marcat spre sistemele de analiză şi raportare.
Cel mai recent exemplu de proiect strategic iniţiat de companie este Restaurant of the Future şi constă într-o dezvoltare a modului în care clienţii interacţionează în şi cu restaurantele companiei. „Este vorba de un sistem complet nou ce revoluţionează modul de operare de până acum, plecând de la procedura prin care se iau comenzile (meniu digital, tablete, chioşc digital) şi ajungând la folosirea meselor interactive în restaurantele cu Birthday Room. Normal, întreaga activitate din bucătărie a fost regândită, astfel încât să fie adaptată noilor realităţi“, explică el. Potrivit lui, o bucătărie McDonald’s este centrul de comandă, locul în care echipamentele pot fi programate şi pot sugera, de pildă, numărul de sandvişuri ce trebuie produse într-un anumit interval orar.
În ce priveşte modul în care a relaţionat cu ceilalţi manageri din companie, Osman spune că dacă de-a lungul timpului un director IT a raportat către directorul financiar, cel operaţional sau către un director IT regional, el lucrează direct cu directorul general al McDonald’s România. „Directorul general al McDonald’s în România este coordonatorul direct şi cred că este situaţia ideală pentru că scurtează foarte mult lanţul decizional şi oferă şansa directorului IT să-şi expună ideile şi propunerile în cadrul echipei de management.“ Provocări pentru directorul de IT al McDonald’s? „Viteza cu care se schimbă lumea digitală este o provocare pentru oricine. O alta ar fi modul în care clienţii noştri acceptă şi folosesc propunerile noastre.“
Pasionaţii de jocuri video pentru PC-uri care vor să experimenteze cea mai nouă tehnologie disponibilă pentru gaming – realitatea virtuală (virtual reality – VR), trebuie să investească circa 1.700 euro în echipamentul corespunzător – PC complet şi căştile VR (Oculus Rift sau HTC Vive), potrivit reprezentanţilor Nvidia, cel mai mare producător de plăci grafice la nivel mondial.
„Tehnologia de realitate virtuală este în prezent unul dintre motoarele de creştere ale pieţii de PC-uri. Practic, ne ajută să vindem PC-uri în continuare. Pentru o avea însă o experienţă completă de gaming virtual este nevoie şi de echipamente în plus (ochelarii VR – n. red.) care nu pot funcţiona fără un PC care are o putere de procesare foare mare şi o placă video de gaming corespunzătoare”, a spus Cristi Stroe, directorul de vânzări al companiei americane Nvidia pe segmentul consumer din zona Balcani.