BusinessMagazin

Tag: director

  • Un român trebuie să muncească în medie opt ani pentru a câştiga salariul lunar al directorului companiei

    Un angajat al unei companii din România trebuie să muncească în medie opt ani pentru a câştiga salariul directorului general dintr-o lună, diferenţa dintre salariul angajatului şi al şefului companiei fiind cea mai mare din Europa.

    Odată cu numirea sa în fruntea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu, fostul preşedinte al ING Bank România, şi-a publicat în declaraţia de avere venitul câştigat în fruntea celei de-a şaptea bănci după valoarea activelor de pe piaţa locală. Negriţoiu a încasat anul trecut 2,3 milioane de lei (514.000 euro), echivalentul unui venit lunar de 43.000 de euro, de la ING Bank, unde ocupa funcţia de preşedinte, potrivit datelor din propria declaraţie de avere. Prin comparaţie, salariul mediu al unui angajat din bancă este de circa 900 de euro, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Aşadar, un salariat de nivel mediu din ING Bank ar trebui să lucreze aproximativ patru ani pentru a câştiga echivalentul unui salariu al preşedintelui companiei, în timp ce un absolvent care se angajează ajunge la salariul şefului în 12 ani.

    Datele consultate de Business Magazin arată că cele mai mari discrepanţe din Europa între salariile executivilor şi cele ale angajaţilor obişnuiţi cu nivel salarial mediu şi mic sunt în România. Potrivit unei analize a Federaţiei Angajatorilor din Europa (FEE) şi a Eurostat, un angajat cu salariu mediu din România trebuie să muncească 12 zile pentru a lua salariul şefului companiei dintr-o oră lucrătoare, în timp ce angajatul cu cel mai mic salariu din firmă are nevoie de 29 de zile. Aşadar, între angajat şi şef există în medie un raport de 1 la 100, adică angajatul munceşte opt ani pentru a câştiga salariul directorului general dintr-o lună calendaristică. După România, raporturile cele mai dezechilibrate între veniturile şefilor şi angajaţilor apar în Ucraina, Rusia şi Spania. În Bulgaria, de exemplu, un angajat cu salariu mediu câştigă în şapte zile salariul şefului dintr-o oră, iar cel cu salariul cel mai mic are nevoie de 11 zile. Cel mai bine în clasament stă Norvegia, unde şeful câştigă într-o oră cât angajatul în două zile lucrătoare, adică un raport de 1 la 16.

    Problema diferenţelor uriaşe de salarii între CEO şi angajaţi nu este nouă. În Statele Unite ale Americii se discută încă din anii 1970 despre aceste aspecte. Dacă în 1976 un director general câştiga de 36 de ori peste angajatul mediu, în 1993 salariul ajunsese de 131 de ori mai mare. Asta a determinat regulatorii federali să forţeze companiile să dezvăluie, în premieră, detalii despre pachetele executivilor, în speranţa că boardurile vor deveni mai reticente să aprobe pachete gigantice, ca urmare a creşterii transparenţei. „Imediat ce pachetele au devenit publice, în presă au aparut clasamente de salarii, aspect care în loc să ducă la o scădere a condus la o creştere fantastică, pentru că i-a încurajat pe cei din nivelurile de top management să îşi compare salariile între ei“, spune Radu Manolescu, managing partner al companiei de executive search K.M. Trust & Partners. În prezent, în SUA un CEO câştigă de 369 de ori mai mult decât lucrătorul mediu. Bloomberg arată că în top 500 companii întocmit de Standard & Poor’s raportul este 1:204, iar în top 100 companii la nivel mondial este 1:495.

    Dragoş Damian, CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy, observă că nu neapărat salariile directorilor generali care activează în România sunt mari, ci că salariile angajaţilor sunt mici. „Ţările unde se înregistrează diferenţele cele mai mari mari au un nivel extrem de coborât al salariului mediu pe economie şi sunt în general ţări în curs de dezvoltare. Aceleaşi ţări sunt ştiute ca fiind ţări cu nivel sporit al fiscalităţii muncii, al rotaţiei angajaţilor şi al muncii la negru, cu cote ieşite din comun ale evaziunii fiscale şi, în contrast, cu niveluri reduse ale productivităţii“, spune Damian. Şeful Terapia crede că absolvenţii de liceu, şcoli postliceale şi facultăţi intră în piaţa muncii fără pregătire adecvată şi sunt remuneraţi la nivel de începători, întrucât companiile bugetează şi cheltuieli legate de instructajul personalului – unde „costurile sunt enorme“.

  • Opinie Claudiu Pândaru, director editorial Mediafax Group: Fă, Revoluţie!

     Suntem o naţiune blocată? Oprită în timp, sortită unui veşnic “la noi nu se poate”?

    Suntem o naţiune coruptă? În care dacă nu dai, nu primeşti? Suntem ţara de zece? Zece la sută şpagă?

    Zece ani cu executare?

    Chiar toţi cei 19 milioane alcătuim o naţiune care-şi fură pădurile?

    În care drumurile noastre toate se întâlnesc, dar niciodată nu se transformă în autostrăzi?

    Suntem o naţiune în care cel mai bun medic e norocul?

    Norocul de a nu ajunge în spital.

    Oricum ai lua acest popor, când îl cauţi în măruntaie e unul în care Google e un motor de avansare?

    În care golul umple plinul paharului, iar paharul înlocuieşte cartea?

    Suntem o naţiune de nostalgici? Suntem o naţiune care trăieşte în trecut, incapabilă să-şi schimbe viitorul?

    Care votează răul cel mai mic? Atât de aproape întotdeauna de răul cel mai mare? Sau dimpotrivă, suntem naţiunea care nu votează, pentru că oricum nu contează?

    Orice am face suntem o naţiune condusă de politruci căzuţi cu paraşuta, care strigă “fă, revoluţio”?

    După 25 de ani e timpul să ne amintim cine face Revoluţia: oamenii, noi.

    Suntem conduşi de indivizi care au toate defectele, lipsurile şi lipsa de caracter ce fac toate întrebările de mai sus să fie mai degrabă retorice. E vina noastră – a ta, a celui care citeşti, a mea, a celui care scriu. Ca naţiune, românii au un defect istoric: memorie scurtă.

    În goana prezentului, a creditului care trebuie plătit, a copilului care trebuie dus la şcoală, suntem complici în uitare.

    După 25 de ani e timpul să ne amintim că atunci când am vrut am luptat, noi sau părinţii noştri! Ne-am schimbat destinul.

    Ne-am câştigat dreptul la libertate, dreptul de a ne găsi fericirea, dreptul la viaţă şi dreptul de a vota liber.

    Am câştigat şi o obligaţie: să nu ne mai întoarcem în trecut!

    Haideţi să nu ne mai văicărim şi să ne amintim perfect ce vrem în singura zi din an în care noi ne-am câştigat dreptul să fim la putere.

    După 25 de ani de evoluţie şi reformă, a rămas o singura revoluţie neconfiscată de întrebări retorice:

    Revoluţia prin vot.

  • Opinie Alex Vlăduţoiu, managing director Alfred Net: Securitate: pentru alţii un trend, pentru noi un moft?

    ALEX VLĂDUŢOIU este managing director la Alfred Net

    Indiferent de domeniu sau de industrie, tendinţa pe care o avem este de a ne compara cu cineva sau cu ceva. Uităm însă adesea un aspect foarte important: să ne uităm în propria ogradă, să ne recunoaştem propriile greşeli şi apoi să le eliminăm, în aşa fel încât să putem face performanţă. Dacă încercăm să restrângem domeniile şi discutăm despre securitate, în speţă spectrul sistemelor de securitate, pot spune că nivelul de dezvoltare al pieţei de profil în România diferă în funcţie de cum îl priveşti.

    Dacă ne uităm la cifre, piaţa sistemelor de securitate din România s-a dublat în ultimii şapte ani şi a ajuns la puţin peste 1 miliard euro. Se poate spune că stăm bine, dar aceste investiţii sunt oare direct proporţionale cu gradul de protecţie pe care ar trebui să îl ofere?

    Cu părere de rău constat că piaţa sistemelor de securitate în România, din punctul de vedere al tehnologiei, este încă departe de restul Europei. Din păcate, în România, cu unele excepţii, investiţiile în tehnologiile de securitate se fac pentru că „dă bine“. Puţini sunt conştienţi că o astfel de investiţie se face în urma unui proces complex de factori, începând de la analiza de risc, definirea cerinţelor şi a procedurilor operaţionale, urmând apoi proiectarea sistemelor de securitate ce vor fi puse în aplicare cu ajutorul tehnologiilor. Trebuie să se înţeleagă faptul că sistemele de securitate sunt doar o unealtă menită să pună la dispoziţia utilizatorului funcţionalităţile necesare şi să îi uşureze şi eficientizeze acestuia procedura de lucru. Sistemele de securitate nu dau oamenii afară, ci sunt complementare.

    Putem identifica mai mulţi factori ce conduc către un grad scăzut de securitate, mai ales în urma unor investiţii făcute în acest sens. Un factor major îl reprezintă lipsa poziţiei de manager de securitate în instituţii, fie acestea publice sau private. Prin prisma rolului său bine conştientizat de către conducerea instituţiei respective, managerul de securitate va fi capabil să efectueze analize de risc, să definească necesităţile din punct de vedere al securităţii şi siguranţei, să definească procedurile operaţionale şi, în baza acestora, să determine nevoile tehnologiilor în care ar trebui să se investească.

    În lipsa unei astfel de persoane şi implicit a unui departament de securitate, este aproape imposibil ca o entitate să fie capabilă să îşi identifice riscurile şi să îşi definească cu exactitate necesităţile. Însă dacă nevoia de protecţie, securitate şi siguranţă este conştientizată, una din soluţii ar fi contractarea serviciilor de consultanţă în domeniu. Rolul consultantului nu îl va suplini pe cel al managerului de securitate, însă ar trebui să ajute la identificarea riscurilor prin efectuarea analizei de risc.

    Din păcate, de cele mai multe ori, nivelul de înţelegere şi cerere al clientului este dat de nivelul de cunoştinţe şi experienţă al ofertantului. Adesea clientului i se oferă o soluţie, nu neaparat în concordanţă cu necesităţile acestuia şi, mai mult chiar, bazată pe o tehnologie nu tocmai nouă, dar în perimetrul de confort al instalatorului.

    Dacă facem o paralelă cu pieţele externe, în România încă se promovează tehnologii vechi. De ani buni, pe pieţele din Europa, inclusiv sistemele de securitate au urmat trendul IP, adică implică din ce în ce mai mult IT-ul şi, fireşte, ţinând pasul cu domeniul IT, evoluează. Deşi în Europa de Vest trecerea către sisteme bazate pe IP a început de aproape zece ani, în România debutul acestui trend este destul de timid. Un exemplu, trist pentru mine, este că în urma unui proces de achiziţie publică pentru un proiect destul de important din Bucureşti s-au cerut tehnologii vechi de mai bine de zece ani. Păcat! Pe bani europeni, încă cerem tehnologii vechi, al căror preţ este mai mare comparativ cu o arhitectură bazată pe tehnologii prezente şi a căror mentenanţă necesită costuri adiţionale.

    De regulă, cu toţii fugim de investiţii. Cui îi place să dea bani? Dar întrebarea corectă ar fi: „Cui îi place să piardă bani? Câţi dintre managerii companiilor s-au întrebat cum pot să reducă pierderile provocate de infracţionalitate?“. O medie anuală a pierderilor cauzate de furturi la o companie publică de infrastructură din România depăşeşte zece milioane de euro – conform directorulului general al instituţiei publice. Tot dumnealui a cerut ajutorul americanilor şi israelienilor în această problemă, iar aceştia au intenţii serioase să „ajute“ România cu serviciile celor mai bune firme de securitate. Cu alte cuvinte, din prisma dumnealui, România nu are experţi în domeniu şi nici că nu are nevoie de ei, dacă îi are cumva.

    Ar trebui pus accent pe implementarea poziţiei de manager de securitate şi implicit pe înfiinţarea unui departament de profil în cadrul instituţiilor. Ar trebui să ne intereseze mai mult analiza de risc, pentru că doar în urma ei se pot identifica necesităţile şi se pot defini soluţiile, implicit se pot implementa sisteme inteligente de securitate şi telecomunicaţii. Trebuie să se înţeleagă faptul că aceste tehnologii sunt IT-based şi evoluează constant. De aceea sunt de părere că securitatea şi IT-ul trebuie să facă o echipă bună. Faceţi apel la un consultant sau expert, pentru că fiecare are rolul său, nimeni nu trebuie să le ştie pe toate, dar munca în echipă va duce la rezultate pozitive! Învăţaţi să evaluaţi potenţialul contractorului, pentru că nu tot ce străluceşte este aur.

  • Directoarea fabricii de conserve Vascar Vaslui, arestată pentru fraudarea de fonduri UE, eliberată

    Curtea de Apel Iaşi a admis contestaţia depusă de Gabriela Ciuburciu împotriva măsurii dispuse de Tribunalul Vaslui, care, la sfârşitul lunii iulie, prelungise măsura arestului preventiv în cazul femeii cu încă 30 de zile

    Astfel, magistraţii au decis înlocuirea măsurii arestului preventiv cu cea a controlului judiciar, Gabriela Ciuburgiu, directoarea societăţii Vascar Vaslui şi acţionar majoritar al fabricii, fiind pusă în libertate.

    Aceeaşi hotărâre a fost dispusă de instanţă şi pentru fostul director comercial al firmei, Iuliu Cepoi.

    Fostul contabil şef al societăţii, Florina Şuşu, a fost eliberată sub control judiciar la sfârşitul lui iulie, după expirarea mandatului de arestare preventivă.

    Gabriela Ciuburgiu a fost arestată preventiv, în 2 iulie, alături de fostul director comercial şi fostul contabil şef al firmei, pentru fraudare de fonduri europene, procurorii DNA stabilind că aceştia ar fi creat un prejudiciu de 1,2 milioane de euro.

    În 24 iulie, directoarea fabricii de conserve vasluiene a fost trimisă în judecată, fiind acuzată de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătura privată, folosire cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect, spălare de bani, efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite şi folosire cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii, toate în formă continuată, potrivit DNA.

    În acelaşi dosar, Iuliu Cepoi, fost director comercial şi director economic al SC Vascar SA, acţionar al acestei societăţi, a fost trimis în judecată pentru complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, complicitate la folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect şi spălare de bani, iar Florina Şuşu, fost contabil şef al firmei, pentru aceleaşi infracţiuni, precum şi pentru complicitate la efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoana, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite şi complicitate la folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii.

    Procurorii i-au mai trimis în judecată pe Laura Mihaela Popa, Daniel Cucu, Otilia Loredana Romete, Cristian Ştefan Mihăescu, Viorel Alexandru Ciuburciu, şi Augustin Flavian Mirea. De asemenea, în aceeaşi cauză vor fi judecate şase firme – SC Vascar SA Vaslui, SC Plastics SRL Vaslui, SC Logvas SRL Vaslui (fostă SC Abator Vascar SRL), SC Alimcarnis Prod SRL Negreşti, SC Xov Food SRL Vaslui şi SC Micro Geemy Serv SRL Bucureşti.

    Dosarul a fost trimis la Tribunalul Vaslui.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 2008-2010, SC Vascar SA a derulat un proiect finanţat din fonduri comunitare, prin care a beneficiat de acordarea unui ajutor financiar nerambursabil, în condiţiile Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală.

    “Proiectul avea ca obiectiv achiziţia, de către SC Vascar SA, unor utilaje necesare îmbunătăţirii procesului tehnologic. În cadrul proiectului, SC Vascar SA era obligată să deruleze, în baza unor reglementări stricte şi precise (Anexa IV la Contractul de Finanţare Nerambursabilă), procedurile de achiziţii şi să depună apoi la Autoritatea Contractantă documentele justificative, în baza cărora erau efectuate plăţile. Contractul de finanţare a fost modificat prin două acte adiţionale, prelungindu-se termenul de depunere a dosarelor de achiziţii, respectiv fiind reluată procedura de achiziţie pentru unele echipamente”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Valoarea eligibilă totală a proiectului a fost de 14.705.128 de lei, echivalentul a 3.980.814 euro, din care autoritatea contractantă a decontat cheltuieli în valoare totală de 5.839.677,81 lei, au precizat anchetatorii.

    “Persoanele din conducerea inculpatei SC Vascar SA, sub comanda inculpatei Ciuburciu Gabriela şi cu sprijinul inculpaţilor Mihăescu Cristian Stefan şi Mirea Augustin Flavian, au planificat şi au executat în detaliu fraudarea proiectului finanţat prin programul FEADR, prin simularea legalităţii procedurilor de achiziţii, obţinând astfel, atât din bugetul comunitar, cât şi din patrimoniul SC Vascar SA, sume foarte mari de bani, pe care şi le-au însuşit parţial, prin simularea unor operaţiuni comerciale licite”, au stabilit procurorii.

    Anchetatorii susţin că Gabriela Ciuburciu s-a asigurat că în comisia de evaluare a ofertelor, care trebuia constituită conform procedurilor de achiziţii, vor fi persoane de încredere, pe care le putea controla.

    “Astfel, Directorul General al SC Vascar SA Vaslui, inculpata Ciuburciu Gabriela, a constituit comisia de evaluare a ofertelor, după cum urmează: Ciuburciu Gabriela – responsabil legal de proiect, Cucu Daniel – responsabil tehnic de proiect şi Popa Laura Mihaela – responsabil economic. Ulterior, printr-o altă decizie, inculpata Ciuburciu Gabriela a constituit o nouă comisie de evaluare, Popa Laura Mihaela fiind înlocuită cu Romete Otilia Loredana”, au precizat procurorii.

    Potrivit anchetatorilor, pentru a elimina orice posibilă concurenţă, au fost emise pur formal oferte, “evident, cu preţuri mai mari decât cele ale SC Plastics SRL”, de către Ştefan Cristian Mihăescu şi Augustin Flavian Mirea, în numele a două societăţi comerciale.

    “Întrucât SC Plastics SRL un avea nici măcar un contabil, care să întocmească documentele necesare comiterii fraudei, elaborarea acestora fiind una minuţioasă şi necesitând intervenţia unei persoane specializate în astfel de activităţi ilicite, în crearea unor construcţii contabile care să asigure profitul infracţional dorit, s-a apelat la serviciile inculpatei Şuşu Florina, persoană care asigura, de o foarte lungă perioadă de timp, transpunerea în acte contabile a fraudelor grupului de interese care a «căpuşat» de-a lungul timpului SC Vascar SA, aceasta ajutând astfel la transferul unor importante sume de bani din patrimoniul companiei în cele ale unor firme pe care inculpata Ciuburciu Gabriela le controla”, au mai scris procurorii în rechizitoriu.

    Astfel, nouă contracte de achiziţii de utilaje au fost atribuite, în urma unor proceduri de selecţie simulate, la preţuri mult supraevaluate, SC Plastics SRL Vaslui, al cărei unic asociat şi administrator era Iuliu Cepoi, director şi acţionar şi la SC Vascar SA, aspect ce conducea la imposibilitatea atribuirii unor contracte acestei societăţi, susţin anchetatorii.

    În acest fel, SC Plastics SRL a fost interpusă în cadrul procedurilor de achiziţii, această societate comerciala achiziţionând utilaje şi echipamente de la furnizori şi vânzându-le apoi SC Vascar SA la un preţ total cu 2.959.692,42 lei mai mare decât valoarea lor de piaţă.

    De asemenea, alte 16 contracte au fost încheiate de către SC Vascar SA, reprezentată de Ciuburciu Gabriela, cu diverse societăţi comerciale din Romania şi din străinătate, cu sprijinul lui Mihăescu, care a emis şi trimis 24 de oferte false în numele unei firme, a cărei denumire a folosit-o fără drept”, şi al lui Mirea, care a emis şi trimis 24 oferte pur formale în numele SC Micro Geemy Serv SRL Bucureşti, “în scopul simulării legalităţii procedurilor de atribuire şi al creării aparenţei eligibilităţii cheltuielilor efectuate de SC Vascar SA cu respectivele achiziţii”.

    Astfel, SC Vascar a obţinut 5.277.354,56 lei din finanţarea nerambursabilă acordată de Agenţia de Plăti pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, în cadrul proiectului, în urma prezentării ofertelor şi a rapoartelor de selecţie false, respectiv inexacte.

    Anchetatorii au mai stabilit că, distinct de faptele legate de obţinerea fără drept a finanţării nerambursabile în cadrul proiectului, Gabriela Ciuburciu, ajuată de Florina Şuşu şi Viorel Alexandru Ciuburciu, ar fi transferat, pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, prin intermediul mai multor operaţiuni comerciale nejustificate, vădit defavorabile SC Vascar SA, pe care, în calitate de director general al companiei, era incompatibilă să le deruleze, suma totala de 4.981.852,81 lei, în conturile societăţilor comerciale Logvas SRL, Alimcarnis Prod SRL şi Xov Food SRL, care aparţineau familiei acesteia, persoane juridice pe care le controla în mod absolut.

    Procurorii au luat măsuri asigurătorii asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor Gabriela Ciuburciu, Iuliu Cepoi, Florina Şuşu, Laura Mihaela Popa, Viorel Alexandru Ciuburciu, Otilia Loredana Romete, Cristian Ştefan Mihăescu, Daniel Cucu, SC Vascar SA, SC Plastics SRL, SC Logvas SRL, SC Alimcarnis Prod SRL şi SC Xov Food SRL.

    Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit s-a costituit parte civilă în cauză cu suma de 4.441.009,81 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat şi nereparat.

    SC SIF Moldova SA, acţionar al SC Vascar SA, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 2.835.611 lei.

  • Un fost director al unui operator din Germania a fost numit directorul financiar al UPC România. Cine este Jon Garrison

     “UPC România anunţă că Jon Garrison este noul director financiar al companiei. Garrison va prelua toate activităţile legate de zona financiară a UPC România şi va fi responsabil de coordonarea departamentelor Finance & Accounting, Billing & Collection, Procurement & General Services, susţinând strategia de dezvoltare a UPC România. Anterior numirii sale în această poziţie, Garrison a fost, din 2010, director financiar adjunct în cadrul Unitymedia KabelBW GmbH, companie parte din Liberty Global”, se arată într-un comunicat al UPC România remis MEDIAFAX.

    Funcţia de director financiar nu exista în cadrul UPC România înainte de numirea lui Garrison în această poziţie.

    Garrison şi-a început cariera după ce a absolvit Universitatea din Denver, unde a obţinut şi un master în domeniul financiar – contabil. A fost Audit Senior Manager pentru Deloitte în Denver şi Londra timp de 7 ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este Laurenţiu Dimitriu, cel mai puternic executiv român de la Nestlé, gigantul elveţian cu afaceri de 150 de milioane de euro în România

    Laurenţiu Dimitriu (46 de ani) a preluat în urmă cu mai puţin de un an funcţia de sales director (director naţional de vânzări) în cadrul gigantului elveţian din piaţa de bunuri de larg consum Nestlé în România, una dintre cele mai importante din companie. Aceasta este cea mai importantă poziţie deţinută de un român în cadrul Nestlé România.

    Dimitriu lucrează pentru Nestlé din 2000. El a început ca national KAM (key account manager), poziţie din care se ocupa de vânzările produselor companiei în comerţul modern, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare pentru mediul de business LinkedIn.

    După circa nouă ani a devenit sales manager pentru Nestlé Purina, divizia de mâncare pentru animale. În ultimul an şi jumătate înainte de a prelua funcţia actuală el a fost country manager al acestei divizii. Anterior executivul a lucrat în companii precum Cosmos (director regional de vânzări) şi DHL (provinces district manager pe vânzări şi operaţiuni). Absolvent al Universităţii Politehnice Bucureşti, el deţine şi un MBA de la The Open University din Marea Britanie, oferit pe plan local de Codecs.

    Nestlé România a terminat anul trecut cu afaceri de 663 mil. lei (150 mil. euro), în scădere cu peste 7% în lei. Gigantul elveţian, care are în România aproape 1.000 de salariaţi, s-a menţinut pentru al doilea an consecutiv pe profit, însă acesta s-a înjumătăţit la 2,2 mil. lei.

    Potrivit ultimelor date deţinute de ZF, compania Nestlé este prezentă în România prin intermediul a opt divizii, băuturi calde (cu bran­durile Nescafé, Nesquick şi Nescafé Dolce Gusto), dulciuri (JOE, Kit Kat, After Eight sau Lion), pe dry culinary (Maggi, îngheţată, cereale pentru mic dejun, mâncare pentru sugari şi copii mici, automate de cafea şi soluţii profesionale pentru HoReCa şi hrană pentru animale.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Medecins sans frontieres: Epidemia de Ebola din Africa de vest se agravează şi riscă să afecteze şi alte ţări

    Epidemia de Ebola din Africa de vest se agravează şi riscă să afecteze şi alte ţări, a avertizat directorul de operaţiuni al organizaţiei Medecins sans frontieres (MSF), Bart Janssens, într-un interviu publicat miercuri de Libre Belgique, relatează AFP.

    “Această epidemie este fără precedent, absolut în afara controlului, iar situaţia nu face decât să se agraveze, în condiţiile în care se extinde, în special în Liberia şi Sierra Leone, cu focare foarte importante”, a declarat acesta.

    “Suntem extrem de îngrijoraţi de turnura pe care o ia situaţia în special în aceste două ţări”, a subliniat el.

    “Dacă situaţia nu se ameliorează rapid, există un risc real ca noi ţări să fie afectate”, a avertizat Janssens.

    “Nu este exclus, dar este dificil de prevăzut, pentru că nu ne-am confruntat niciodată cu o asemenea epidemie”, a insistat el, adăugând că “lipseşte o viziune de ansamblu pentru a înţelege unde se situează principalele probleme”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Sylvia Kerzbek a fost numită director de marketing la Domo Retail

    Sylvia Kerbzek are o experienţă de peste zece ani în retail, ocupând anterior funcţiile de marketing, advertising and events manager în cadrul companiei OBI România şi OBI Croaţia şi head of marketing production department pentru Kaufland România.

    ”După experienţa în retail-ul de food şi DIY, Domo reprezintă pentru mine o nouă provocare, într-un nou domeniu. Am lucrat până acum doar pentru companii care intrau pe piaţa din România, pornind de la zero. Domo este un ”tren de mare viteză” în care m-am urcat din mers” a declarat Sylvia Kerzbek.

    Sylvia Kerzbek este licenţiată a Facultăţii de Limbi Străine în cadrul Universităţii Bucureşti.

  • Republica Moldova va solicita OMC sancţiuni împotriva Rusiei pentru embargoul asupra importurilor de fructe

     “Suntem obligaţi să facem anumite solicitări către OMC. Au fost nişte decizii neargumentate, vrem să cerem explicaţii de ce anume au fost luate aceste decizii. Avem şi un memorandum în care este foarte bine specificat cum trebuie să facem exportul de origine vegetală din Republica Moldova”, a precizat Ion Sulă.

    Directorul ANSA a afirmat că mai întâi trebuie estimat prejudiciul suferit de R. Moldova în urma interzicerii importurilor de legume şi fructe pe piaţa rusă, iar ulterior să fie solicitate sancţiuni. “Este pentru prima dată când R. Moldova va cere sancţiuni. În 2006, când a fost impus embargoul la vinuri, Federaţia Rusă nu era membru al OMC şi nu puteam cere sancţiuni pentru Rusia”, a precizat oficialul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Director din Ministerul Economiei, REŢINUT pentru că ar fi luat mită 48 mc de beton

     Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Oradea au dispus reţinerea pentru 24 de ore a lui Gabriel Răsvan Toader, director general al Direcţiei Generale Politici Industriale şi Mediul de Afaceri din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri la data faptelor, pentru luare de mită.

    În acelaşi dosar au fost reţinuţi Stelian Vlăduţ Tulcan, reprezentant al unei societăţi comerciale, pentru dare de mită, şi Argentina Carla Postolache, pentru complicitate la luare de mită, se arată într-un comunicat de presă al DNA transmis marţi agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit ordonanţelor de reţinere, în baza unor înţelegeri anterioare, din perioada decembrie 2011 – mai 2012, Gabriel Răsvan Toader, prin intermediul Argentinei Postolache, ar fi pretins de la Stelian Tulcan, în cursul lunii mai 2012, contravaloarea unei cantităţi de 48 mc de beton, în valoare totală de 14.461,36 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro