BusinessMagazin

Tag: cauza

  • Rusia suspendă importul de conserve de fructe şi legume din Ucraina

     Autorităţile ruse au decis să “suspende importurile de legume, fructe şi peşte în conservă începând cu 29 iulie”, a anunţat agenţia veterinară rusă Roselhoznadzor, care vorbeşte despre “nereguli în materie de etichetare”.

    Rusia a decis deja vineri să limiteze importurile de produse lactate ucrainene, reproşându-le în special că ar conţine reziduuri de antibiotice şi bacterii.

    Autorităţile ruse au interzis, la începutul lunii, produsele vegetale provenind din Ucraina în bagajele de mână sau în colete cu destinaţia Rusia, precum şi importul de cartofi ucraineni din cauza unor insecte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cauza tragediei aviatice din Ucraina: Ancheta în cazul avionului malaysian arată o depresurizare cauzată de explozia unei rachete

     “Experţii comisiei responsabile cu elucidarea circumstanţelor prăbuşirii Boeingului 777 au informat că datele înregistratoarelor de bord indică faptul că prăbuşirea avionului a fost provocată de o depresurizare cauzată de schije de rachetă”, a afirmat purtătorul de cuvânt al SNBO, Andrei Lissenko, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Avionul Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, care efectua cursa MH17 Amsterdam-Kuala Lumpur cu 298 de persoane la bord, a fost doborât la 17 iulie, în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de rebelii susţinuţi de Moscova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Radu Enache, la BM Storytellers: “Cine a rezistat în 2008 a învăţat cum se poate face o corecţie dramatică”

    Iată discursul lui Radu Enache la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    2008 a fost anul de referinţă al Continental Hotels, am avut cel mai bun nivel de venituri, cel mai bun grad de ocupare, cea mai bună evaluare a companiei. În ciuda faptului că începuse să se vocifereze despre criză, eram într-o asemenea exuberanţă şi euforie încât eram siguri că pe noi criza nu ne va atinge, deoarece noi suntem expuşi pe zona de trei stele, pe zona economică, şi credeam că doar zona de lux va fi afectată.

    După 2008 a venit însă 2009, cu o corecţie drastică de 26% şi cu toate tarele unei crize legate de concurenţă neloială, distrugerea unui întreg segment de turism prin renunţarea la structurarea industriei pe număr de stele, la care lucrasem atâta timp şi care ajunsese într-un final la nişte standard decente. Nu mai conta nimic în afară de preţ şi de atragerea clientului. În 2008, în Bucureşti, era un revpar (revenue per room – n.r.) situat de la aproape 29 de euro pentru o cameră de 2 stele economic până la o medie de 173 euro pentru o cameră din segmentul upscale. În 2009, în doar câteva luni, s-a ajuns la medii de la 15 euro până la 76 în Bucureşti, aşadar o cădere bruscă, fără o creştere ulterioară care să te ajute să te recuperezi: toată creşterea de 3-4% pe an s-a pierdut din cauza devalorizării cursului, din cauza creşterii costurilor, în special ale celor cu energia, din cauza impactului cu creşterea salariilor, chiar dacă foarte mici.

    Cine a rezistat în această perioadă a învăţat cum se poate face o corecţie dramatică şi cum se poate să ai o reactivitate instantanee la tot ce se întâmplă în lumea de business.

    2008 a fost anul cel mai bun, a fost anul de referinţă, când vreau să mă bucur mă gândesc că poate voi ajunge din nou la business de 27 de milioane de euro, ca în 2008, când aveam şi cu 30% mai puţină capacitate. În toată perioada de criză am deschis hoteluri: unul de cinci stele pe Calea Victoriei, Continentalul din Sibiu l-am făcut Ibis, am deschis Continental Forum vizavi, tot în Sibiu. Pe scurt, am crescut capacitatea şi am scăzut nivelul de business, acum suntem la 22% faţă de 2008, cu mai multă capacitate. Am vândut Continental Gaizer, am făcut sales & lease back pentru a refinanţa businessul şi am făcut hotel Hello, care a fost cea mai mare satisfacţie a mea pe timp de criză; lansarea lui a coincis cu nevoia pieţei, este un brand cinstit de două stele destinat walk-in-ului, este accesat atât de turişti străini, cât şi de români, este chestiunea de două stele spre trei stele care a mers cu un grad de ocupare de peste 75% în fiecare an de criză.

    La începutul anului 2008 am primit o ofertă de vânzare pentru tot lanţul şi am refuzat-o. Atunci am avut şi ocazia să mă întâlnesc cu PPF, care a intrat în acţionariatul nostru, cumpărând un pachet de 30%, care a fost ulterior achizţionat de GED. În 2008, începusem să lucrez şi cu fiul meu în companie, l-am cooptat mult în tot ce înseamnă structurarea finanţărilor şi a fost o unealtă foarte bună în negocierile cu PPF, apoi în vânzarea către GED şi aşa mai departe. Acum coordonează Consiliul de Administraţie şi mă bazez mult pe el şi pe analiza lui.

    Noi am simţit problemele din al doilea trimestru din 2009. Toată lumea se îmbăta cu apă rece, dar din momentul când au văzut că e grav totul s-a redus brusc, nunţile s-au redus de la 500 la 100 de persoane, sejururile s-au redus la o noapte în loc de două, tot ce însemna MICE s-a tăiat de la o zi la alta, nu se mai făceau seminarii, conferinţe, team buildinguri, totul s-a tăiat radical. Ne-am confruntat şi cu un necaz enorm: cumpărasem Continental din Constanţa, dar acesta a fost ulterior retrocedat, iar tribunalul a emis sentinţă definitivă cum că noi trebuie să îl despăgubim pe proprietar, scoţând AVAS din cauză pe chestiuni de procedură, şi am plătit 3,5 milioane de euro pe 6 decembrie 2010. De atunci până acum, am câştigat procesul, dar nu am fost despăgubit, aşa că nu cred că voi recupera banii de la AVAS. Am hotărâre de executare, dar aştept la coadă să execut AVAS şi am numărul de ordine 28.600.

    Oful meu cel mai mare este că în aceeastă perioadă de criză nu s-a făcut nimic pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri şi pentru redarea încrederii în mediul de afaceri, s-a lucrat numai la fiscalitate, ne-au împovărat într-un hal fără de hal pentru că guvernul nu reuşeşte să rezolve problema colectării bugetare. Am spus la introducerea impozitului forfetar şi o să repet că nu ai nevoie să introduci taxe suplimentare, ci ai nevoie de colectare bugetară: fă ca oamenii să plătească taxe, TVA, CAS etc. Economia neagră care atinge 18-21% din PIB este groaznică, iar mai ales în turism şi servicii nefiscalizarea este enormă – eu din capul locului sunt dezavantajat, pentru că toţi ceilalţi sunt cu 24% mai ieftini. Am făcut corecţia legii turismului, de opt ani aşteptăm să intre în vigoare şi nu se întâmplă nimic. În tot acest timp, impactul în PIB al turismului este de 1,5%, 2% agregat, la 1,7 milioane de turişti în România.

  • Românii mănâncă cu 25% mai puţină carne şi mezeluri faţă de acum cinci ani

     “Piaţa de mezeluri a scăzut cu 20-25% în ultimii cinci ani. Estimările iniţiale pentru acest an prognozau o creştere zero, dar cei mai recenţi indicatori arată o scădere de 1-2%”, a mai spus Duşleag.

    Acesta a afirmat că în UE, consumul mediu de carne pe cap de locuitor este de aproximativ 85 kilograme pe an, în timp ce în România este mai mic cu cel puţin 25%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Ştrandurile, multe cu investiţii de milioane de euro, “uitate” din cauza vremii capricioase

     Ştrandurile moderne existente în oraşele mari sau staţiunile din Transilvania, multe renovate recent cu milioane de euro, sunt o alternativă pentru cei ce nu-şi pot petrece concediul la mare. Vremea capricioasă din acest an a încurcat însă atât planurile turiştilor, cât şi socotelile administratorilor.

    Alba Iulia, un oraş fără ştrand, dar cu bazin olimpic modernizat cu trei milioane de euro

    Locuitorii din Alba Iulia au la dispoziţie un bazin olimpic acoperit, inaugurat în această lună, după ce a fost modernizat printr-o investiţie de aproape trei milioane de euro, în timp ce ştrandul municipal a fost închis din cauza costurilor ridicate de întreţinere şi modernizare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CAUZA accidentului Air Algerie: Condiţiile meteorologice nefavorabile, “ipoteza cea mai probabilă” a prăbuşirii avionului în Mali

     “Credem că acest avion a fost avariat din motive care ţin de condiţiile meteorologice”, a declarat ministrul francez de Interne Bernard Cazeneuve pentru postul de radio RTL, precizând totuşi că “nicio ipoteză nu poate fi exclusă atât timp cât ancheta nu şi-a arătat toate rezultatele”.

    “Dar ipoteza cea mai probabilă este aceasta”, a adăugat el.

    “Avionul s-a deteriorat în momentul prăbuşirii”, a declarat ministrul.

    Şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, a anunţat joi seara că nicio ipoteză nu este exclusă pentru explicarea dispariţiei avionului Air Algerie, plecat din Ouagadougou către Alger în noaptea de miercuri spre joi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wizz Air suspendă zborurile spre Tel Aviv până miercuri noapte

     “Ca urmare a recomandarilor emise de FAA către companiile aeriene americane, Wizz Air a decis să suspende operaţiunile către aeroportul Tel Aviv Ben Gurion până miercuri, 23 iulie la miezul nopţii. Wizz Air continuă să monitorizeze situaţia, iar orice schimbare survenită va fi anunţată la momentul potrivit”, se arată într-un comunicat de presă al companiei.

    Şi compania Tarom a anunţat marţi seară, într-un comunicat de presă, anularea cursei RO 153/4 Bucureşti – Tel Aviv – Bucureşti, “pentru că nu putea fi operată în siguranţă”.

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii, cei mai expuşi din UE să-şi piardă locurile de muncă din cauza automatizării activităţilor

     În rândul celor 28 de state UE, riscul de computerizare a locurilor de muncă variază de la 46,69% în Suedia la 61,93% în România, arată studiul, publicat de economistul Jeremy Bowles.

    În comparaţie, un studiu similar din septembrie realizat de Carl Frey şi Michael Osborne de la Universitatea Oxford a arătat că 47% dintre americani se aflau în categoria celor care riscă să-şi piardă posturile din cauza avansului tehnologic, care presupune o automatizare a activităţii lor în următorii 10 sau 20 de ani.

    Ţările din nordul Europei, printre care Marea Britanie, Germania şi Franţa au un risc generat de automatizare similar celui al SUA, afirmă Bowles, care lucrează la Centrul Internaţional pentru Creştere de la London School of Economics.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reducerea CAS s-a transformat în muniţie electorală. Viitorul sistemului de impozitare rămâne incert

    Nici codul fiscal nu se schimbă din cauza reducerii CAS, nici faimosul MTO din expunerea de motive a legii privind CAS nu e cheia fiscalităţii româneşti. Numai că tratarea politicii fiscale exclusiv ca muniţie electorală deja a blocat orice discuţie raţională despre viitorul sistemului de impozitare.

    DIN CÂTE SPUN CEI CARE APAR ÎN DEZBATERILE TELEVIZATE, S-A AJUNS CA LA NOI CREŞTEREA ECONOMICĂ SĂ FIE CONSIDERATĂ POSIBILĂ NUMAI CU DEFICIT BUGETAR MARE, CUM SPUNEA SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ GUVERNATORUL BNR. ”Dar trebuie să ieşim din această capcană mentală periculoasă, pentru că deja avem probleme structurale care împing mereu deficitul să crească şi avem şi alegeri aproape la fiecare 1-2 ani. Ne-ar trebui un suflu de alergător de cursă lungă în condiţiile unor cicluri politice pe termen scurt.”

    Mugur Isărescu n-a vorbit de conflictele politice pe tema reducerii CAS ori a modificării Codului fiscal, dar sugestia era clară. Au apărut comentatorii care îl acuză pe preşedintele Băsescu că a asumat reducerea deficitului structural la 1% din PIB din 2015, mai devreme cu 2-3 ani decât state mult mai dezvoltate, periclitând astfel şansele de creştere economică începând exact din primul an după terminarea mandatului prezidenţial.

    Au apărut şi comentatorii care îl acuză pe premierul Ponta că nu-i pasă ce se va întâmpla începând din 2015, lăsând viitorului guvern decontarea minusului de aproape 5 mld. lei din reducerea CAS. Dar nici ideea de a stimula economia fără a genera deficite de peste 8% din PIB, ca în 2009 (iar scopul fixării unei limite oarecare de deficit structural este tocmai ca prognozele să câştige în realism, separând influenţa în buget a factorilor permanenţi de a celor temporari), nici ideea de a pregăti ”provizioane„ la buget pentru un stimulent fiscal oarecare n-ar trebui să fie misiuni imposibile sau surse de şoc şi groază pentru un guvern normal.

    Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a enumerat din nou problemele şi soluţiile. Toleranţă zero pentru evaziunea fiscală, în special în sectoarele cele mai expuse, ţinând cont că acestea se cunosc (industria alimentară, energie electrică şi termică, tutun) şi că evaziunea a depăşit în ultimii ani nivelul record de 16% din PIB, respectiv peste 72 mld. lei la nivelul anului 2012, ceea ce, în opinia lui Dumitru, ”ameninţă securitatea naţională şi ar face necesar un pact naţional pentru combaterea evaziunii, aşa cum e pactul pentru aderarea la euro„.

    Ameliorarea colectării veniturilor, care rămâne sub 60% din total, prin accelerarea programului de restructurare a ANAF început cu Banca Mondială în 2013. Stimularea conformării voluntare a contribuabilului inevitabil scade după o perioadă de la introducerea oricărui stimulent fiscal, prin reducerea birocraţiei, ţinând cont că o companie plăteşte 39 de taxe şi impozite, faţă de 13 în Bulgaria şi 8 în Cehia, şi că lipseşte posibilitatea de a declara şi face cu uşurinţă plăţile electronic. ”Informatizarea extinsă a plăţii taxelor, care se poate realiza relativ rapid, ar face ca România să avanseze 10 locuri în clasamentul competitivităţii„, afirmă Dumitru, referindu-se la un clasament al Băncii Mondiale unde România e pe locul 134 din 189 de ţări la uşurinţa plăţii taxelor. Conformarea voluntară ar creşte şi graţie transparentizării cheltuielilor publice, ”astfel încât cetăţeanul să vadă permanent unde se duc banii lui şi să nu mai fie nevoit să vină la spital cu aspirina în buzunar„.

    Mai departe, munca la negru, devenită fenomen de masă din moment ce 1,5-1,6 milioane de persoane (patroni, întreprinzători individuali, salariaţi) nu plătesc niciun ban la stat, în special în construcţii, comerţ sau transporturi, poate fi combătută printr-o reformă a sistemului de contribuţii sociale, astfel încât veniturile din salarii să nu mai suporte o povară fiscală disproporţionat mai mare decât toate celelalte surse de venit (drepturi de autor, PFA, profesiuni liberale etc.), iar toate cotele de contribuţii sociale să fie plafonate prin lege la un număr de salarii brute, nu doar cele la pensii. ”În toate statele UE, inclusiv în cele din est, există plafoane pentru toate contribuţiile, iar plafoanele sunt mult mai jos decât în România„, arată şeful Consiliului Fiscal. Iar toate acestea ar urma să fie însoţite de o strategie pe termen mediu şi lung de încurajare a natalităţii şi a întoarcerii în ţară a cetăţenilor plecaţi să muncească în străinătate.

    Pe de altă parte, finanţatorii internaţionali au început treptat să admită implicit că o economie slabă cum este cea a României, ca şi alte economii din est, suferă din cauza globalizării şi a crizei în cel puţin două capitole esenţiale nu doar pentru creşterea economică, cât mai ales pentru dezvoltarea pe termen lung: scăderea natalităţii, îmbătrânirea populaţiei şi migrarea masivă a forţei de muncă active spre vest, în căutare de slujbe mai puţin prost plătite decât acasă, şi practica preţurilor de transfer prin care multinaţionalele, dominante în economie, transferă mare parte din profit în ţările de origine.

    Aşa se face că încă din timpul guvernărilor Boc au început să apară recomandări privind deplasarea centrului de greutate al taxării de la sursele ”mobile„, volatile spre cele ”imobile„, locale sau captive, respectiv impozitele pe avere şi proprietăţi, redevenţe şi taxe de mediu în sectorul energetic, impozitarea agriculturii (Consiliul Fiscal, 2010). Atunci apăreau idei ca impozitarea veniturilor nedeclarate, prin controale la patronii de firme sărace care şi-au cumpărat iahturi şi vile, amintind de celebra impozitare a piscinelor din Grecia reperate cu elicopterul.

    Taxa pe stâlp, majorarea impozitelor pe maşini sau pe locuinţele folosite ca sedii de firme, extinderea majorării taxelor locale, convenite cu FMI şi incluse în noul proiect de Cod fiscal, fac parte din aceeaşi filosofie, care se va reflecta în sistemul fiscal al următorilor ani indiferent cine va fi la putere. ”Din cauza marjei limitate de acţiune în domeniul finanţelor publice, recomandările CE vizează reorientarea impozitării dinspre muncă spre proprietate, consum şi mediu„ (recomandări CE pentru statele membre, iunie 2014). ”Ţările UE 11 ar trebui să transfere povara fiscală de la impozitarea muncii la taxe mai prietenoase pentru creşterea economică, aşa cum sunt taxele pe locuinţe şi taxele de mediu„ (raport Banca Mondială privind ECE, iulie 2014). ”Globalizarea şi liberalizarea comerţului îndreaptă statele spre baze de impozitare mai puţin mobile, ca proprietăţile, consumul sau veniturile din exploatarea resurselor naturale„ (raport OECD ”Provocări pentru politicile publice în următorii 50 de ani„, iulie 2014).

    În acelaşi timp, proiectul de Cod fiscal ar urma să abordeze pentru prima dată preţurile de transfer ori impozitarea persoanelor juridice străine care au conducerea efectivă în România. Actualul ministru al finanţelor, Ioana Petrescu, a cerut în primăvară ambasadorului francez să ofere ANAF expertiza Parisului în privinţa preţurilor de transfer, ştiind că această chestiune se află în vârful priorităţilor pentru guvernele din SUA ori din zona euro, care încearcă şi vor încerca şi în anii următori să limiteze scăderea veniturilor la bugetele publice din cauza delocalizării şi a optimizărilor fiscale făcute de multinaţionale.

  • Omul care a plantat singur o pădure – video

    Din 1980 Jadav “Molai” Payeng a plantat singur o întreagă pădure care ocupă 550 de hectare pe o insulă în districtul Jorhat din India. Pădurea previne feonomenul de eroziune, iar insula şi pădurea au devenit acum adăpost pentru un număr de animale sălbatice – elefanţi, rinoceri, tigri, cerbi sai iepuri.

    Forest Man este un documentar de un sfert de oră care îl prezintă pe Jadav Payeng. Aventura sa a început în 1979, când avea 16 ani şi a fost martor la pieirea unui mare număr de animale în cursul unor inundaţii care au afectat insula în cauză. A începută să planteze copaci câteva luni mai târziu, după ce a început să lucreze pentru unitatea de pădurari a districtului, în cadrul unui proiect ce prevedea împădurirea a 200 de hectare. Apoi a continuat singur să planteze copaci, decenii de-a rândul.

    Astăzi Molai trăieşte într-o cabană în “pădurea sa”, cu soţia şi cei trei copii. Are vite iar singura sursă de venit este laptele pe care îl vinde.