BusinessMagazin

Tag: Cariera

  • ING Asigurări de Viaţă lansează Sales Force Academy

    Prin acest program membrii echipei ING îşi pot completa şi consolida pregătirea profesională dincolo de posibilităţile disponibile la nivelul pieţei în această profesie. Programa urmăreşte atât transmiterea noţiunilor fundamentale în vânzările de asigurări de viaţă şi pensii private, cât şi dezvoltarea abilităţilor de relaţionare (soft skills). 

    Sales Force Academy asigură formarea şi evaluarea continuă, cursanţii putând obţine licenţa de vânzări, respectiv licenţa de management.

    “Pe piaţa românească de asigurări de viaţă, <şcoala ING> este recunoscută pentru (…) profesia de consultant financiar, profesie pe care, de altfel, ING a creat-o în urmă cu 16 ani.. La ING ne mândrim cu faptul că peste o treime dintre consultanţi ne sunt alături de 10 ani sau mai bine”, declară Ştefan Stavrositu, director naţional de vânzări pentru segmentul Tied Agents, ING Asigurări de Viaţă.

    Specificul programului Sales Force Academy constă în faptul că s-a urmărit introducerea formelor interactive de învăţare, care permit acumularea de cunoştinţe şi deprinderi în ritmul propriu al fiecarui cursant. Aplicabilitatea cursurilor este asigurată de inserarea la nivelul programei a studiilor de caz bazate pe exemple concrete, acumulate în activitatea de vânzare de asigurări de viaţă în cei 16 ani de experienţă ai ING pe piaţa românească. Altfel spus, cursurile sunt construite în mod gradual pentru a asigura transferul în practică al conceptelor teoretice învăţate.

    În funcţie de treapta de carieră pe care se află cursanţii, Sales Force Academy are programe pentru dezvoltarea consultanţilor (20 de cursuri), pentru dezvoltarea managerilor (10 cursuri) şi programe de pregătire pentru cei care vor să îşi dezvolte potenţialul managerial (2 cursuri). Programa include pentru fiecare treaptă de carieră o serie de cursuri obligatorii care – odată parcurse – oferă accesul la cursuri suplimentare, dezvoltate ca beneficiu. Tematicile acoperă subiecte precum tehnici de vânzare, produse, educaţie financiară, dar şi psihologia clientului, eficienţa personală, automotivare, gândirea ”out of the box”, intuiţie managerială etc. Absolvirea cursurilor aferente unei trepte de carieră pregăteşte participanţii pentru accesarea celei superioare, cu acces la un nou pachet de beneficii financiare şi cursuri de dezvoltare personală.

    Programa şi conţinutul cursurilor au fost concepute pornind de la interviuri cu consultanţi şi manageri ING precum şi de la studii realizate de companie sau de alte asociaţii de renume (precum LIMRA, organizaţia mondială a companiilor de asigurări şi servicii financiare – www.limra.com), fiind validate cu forţa de vânzări.

    În primii doi ani de activitate în cadrul companiei, fiecare consultant poate obţine licenţa de vânzări, demonstrând în acest interval că deţine şi aplică în mod constant cunoştintele necesare în această carieră. în mod similar, fiecare manager al forţei de vânzare ING poate obţine licenţa de management, odată ce îndeplineşte anumite standarde de vânzare sau recrutare şi parcurge cursurile necesare. Cele două tipuri de licenţe certifică atingerea standardelor ING Asigurări de Viaţă.

    Sales Force Academy va debuta în luna august şi este realizat ca parte a programului de profesionalizare şi loializare a forţei de vânzare, “Partener 3.0”.

  • Neculai Bontic, adjunctul şefului Jandarmeriei, cercetat pentru luare de mită şi abuz în serviciu

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fenechiu, despre dosarul “Transformatorul”: Sper să se finalizeze acest proces, spre binele nostru şi al MCV-ului

     Relu Fenechiu a venit la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) pentru judecarea dosarului “Transformatorul”, în care este acuzat de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, fapte comise în perioada în care a fost acţionar sau administrator la firmele SC Fene Grup SA, SC La Rocca SRL Iaşi şi SC Tehnorom SRL Iaşi. La termenul de joi, instanţa va audia martorii care nu s-au prezentat la termenele anterioare şi va asculta pledoariile finale.

    La intrarea în sediul instanţei supreme, Relu Fenechiu a spus că aşteaptă de mult timp să se termine acest proces, care de opt ani îi afectează cariera.

    “De opt ani, cariera mea este afectată de acest proces. Aştept de mult timp să se termine acest proces, ca să pot să îmi continui cariera politică”, a spus Fenechiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corlăţean, întrebat dacă Maior e propus ca ambasador în SUA: Nu este un punct de interes pentru domnia sa

     “Domnul George Maior ocupă o responsabilitate extrem de importantă pentru statul român. Este şeful SRI, extrem de apreciat în comunitatea europeană şi euroatlantică. Reprezintă o poziţie fundamentală pentru statul român, astfel încât nu doar îmi imaginez, ci chiar ştiu că nu este un punct de interes nici pentru domnia sa, iar propunerile pe care le-am făcut se referă strict la cei care sunt membri ai corpului diplomatic românesc”, a spus Corlăţean, întrebat despre Maior.

    Anterior, surse oficiale declaraseră pentru MEDIAFAX că Ministerul Afacerilor Externe a propus deja preşedintelui Traian Băsescu înlocuitorii ambasadorilor României rechemaţi din SUA, Rusia, Israel, fiind în toate cazurile diplomaţi de carieră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zece industrii care o duc bine în agitata economie europeană

    Dar, pe de altă parte, unele zone economice par a nu simţi criza. Este vorba de turism, de sectorul de lux, de industria filmului sau cea aeronautică.

    Zece industrii care o duc bine în Europa, în viziunea ibtimes.com:

    – Turismul: din 1990 Franţa a devenit principala destinaţie turistică a lumii. Autorităţile au comunicat că 78 de milioane de oameni au vizitat Hexagonul, iar veniturile au ajuns la 45 de miliarde de euro.
    – Tutunul: cele mai recente date din Germania arată că vânz-ările de ţigări şi produse din tutun sunt excelenteAlison Cooper, CEO al Imperial Tobacco, a declarat că au crescut atât segmentul ţigaretelor, cât şi a produselor specializate.
    – Luxul: marile companii – PPR, LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton sau Cie. Financiere Riechemont (care deţine Cartier) au creşteri solide ale veniturilor şi, un alt semn de sănătate financiară, au ieşit să cumpere alte companii. Pinault-Printemps-Redoute (PPR), care deţine Gucci, a cumpărat bijutirul italian Pomellato SpA, holdingul Only the Brave a preluat marca italiană Marni iar Swatch Group AG a cumpărat cu un miliard de dolari bijutierul american Harry Winston.
    – Industria aeronautica: Airbus a avut un an bun, perste rivalii de la Boeing, iar recent a primit o comandă uriaşă, de 24 de miliarde de dolari, de la Lion Air din Indonezia. Totalul comenzilor companiei franco-germane a ajuns la 410 avioane în primul trimestru, în timp ce Boeing a primit doar 209.
    – Entertainment şi cinema: piaţa europeană a ajuns la 32,8 miliarde euro, iar estimările indică creşteri de 0,5% în fiecare din următorii cinci ani; în 2016 ar urma să ajungă la 34 de miliarde de euro.
    – Tehnologia: Gigantul Qualcomm se extinde în zona euro, cu o unitate importantă care va fi deschisă în Irlanda. Este un semnal pozitiv din partea unei companii care foloseşte 26.000 de angajaţi în 188 de ţări ale lumii.
    – Transporturile: Piaggio, fabricantul italian de scutere, a devenit, se pare, preferatul navetiştilor din întreaga lume, Vânzările companiei au depăşit pe cele ale rivalilor de la Honda şi au crescut cu 7,6% în primul trimestru.
    – Servicii financiare – Luxemburgul, una dintre destinaţiile de top pentru servicii financiare, câştigă teren în faţa Londeri sau a Elveţiei, devenind locul unde companiile şi banii se mută.
    – Construcţia de nave: Este una dintre industriile de succes ale Europei, în special în Olanda şi Germania. Şantierul Lurssen din Germania tocmai a lansat la apă cel mai mare superiaht din lume.
    – Ciocolata belgiană: pralinele lor, inventate în 1912, sunt copiate de atât de mulţi cofetari din întreaga lume încât fabricanţii belgieni au fost nevoiţi să ceară protecţie, la fel ca producătorii francezi de şampanie sau cei de şuncă din Parma. Exporturile de ciocolată belgiană au crescut cu 60 de procente în Asia şi cu 82% în Africa, între 2007 şi 2011, iar tendinţa continuă.
     

  • La 36 de ani a făcut primul milion de euro

    DUPĂ CE A ABSOLVIT FACULTATEA DE ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII DIN CADRUL UNIVERSITĂŢII POLITEHNICE DIN BUCUREŞTI, în anul 2000, Florin Scarlat (36 de ani) plănuia să urmeze o carieră în cercetare, aşa că s-a angajat la Institutul de Fizică Atomică pe post de cercetător debutant. „După o scurtă perioadă, am înţeles că în România nu puteam face cercetare şi pentru a reuşi să fac o carieră în domeniu ar fi trebuit să plec la un institut de prestigiu din străinătate, ceea ce la acel moment nu era posibil„, povesteşte el.

    Aşa că prin 2002, împreună cu cel mai bun prieten, a decis că este momentul să urmeze calea antreprenoriatului şi astfel a înfiinţat firma de outsourcing şi consultanţă IT Bit Solutions „pentru a deveni proprii noştri stăpâni”, după cum precizează antrepenorul. Au pornit la drum în vara lui 2002, cu o investiţie iniţială de 5.000 de euro, afacerea de servicii de externalizare şi consultanţă IT care va atinge anul acesta pragul de un milion de euro.

    Drumul până în acest punct este însă destul de sinuos, mai ales în contextul unei pieţe a serviciilor IT estimată la 600-700 de milioane de euro anul trecut, potrivit estimărilor antreprenorului, care n-a fost deloc ferită de criză, ba chiar a avut puternic de suferit de pe urma contextului economic nefavorabil. Scarlat a mizat însă pe servicii precum inventarierea echipamentelor IT, consultanţă pentru orice contract de service sau audit IT de securitate pentru a ocoli obstacolele din industrie şi pentru a menţine afacerea pe creştere.

    Ideea de a se orienta către servicii de IT i-a venit atunci când, în cadrul institutului, fiind şef de proiect, a întâmpinat o serie de nevoi din cele mai diverse: de la administrarea resurselor de IT&C, consultanţă în vederea efectuării unei achiziţii de echipament IT, instruirea angajaţilor în utilizarea echipamentelor şi programelor IT. Un pariu care s-a dovedit câştigător, dat fiind că a ajuns acum să lucreze cu companii precum Coca-Cola, Real, Michelin sau Medicover, potrivit datelor de pe site-ul companiei, o bună parte din relaţiile de business cu potenţialii clienţi şi furnizori fiind construite cu prilejul cursurilor unui EMBA urmat în cadrul Asebuss. De altfel, inclusiv şcoli de afaceri şi companii de training precum ASEBUSS şi EXEC-EDU au lăsat pe mâna Bit Solutions diverse componente ale departamentului IT.

    PRIMII CLIENŢI, ÎŞI AMINTEŞTE SCARLAT, n-au fost nicidecum din rândul multinaţionalelor din industria bunurilor de larg consum, ci o companie din domeniul jocurilor de noroc. „Pentru aceşti clienţi cel mai mult conta să rezolvi problema în cel mai scurt timp. Nimeni, la momentul acela, nu îşi punea problema de obiective sau strategie IT. Piaţa în anul 2002 era fragmentată, iar puţine firme ofereau acest tip de servicii„, povesteşte Florin Scarlat. „La început, noi eram cei care centram şi cei care dădeau cu capul şi de fiecare dată ne dădeam silinţa să rezolvăm cât mai bine orice problemă.„

    Acum, antreprenorul coordonează o echipă formată din 19 oameni, dintre care 14 specialişti IT, iar restul persoane angajate în departamentele de suport. Compania a avut anul trecut venituri de 900.000 de euro, iar pentru acest an Scarlat estimează afaceri de un milion de euro, cea mai mare parte din servicii de externalizare IT pentru companii al căror domeniu de activitate nu are legătură cu această industrie.

    PROFILUL CLIENŢILOR CARE AU NEVOIE DE SERVICII IT S-A MODIFICAT DE-A LUNGUL ANILOR FOARTE MULT, susţine antreprenorul. Dacă la înce-put se punea accent pe rezolvarea problemei, acum se pune accent pe felul în care anticipezi apariţia diverselor incidente. „Mai mult, la început ofeream servicii tuturor firmelor care aveau nevoie, dar mai târziu am realizat că dacă vrei să oferi calitate, trebuie să adopţi o strategie diferită şi să îţi alegi segmentele de piaţă vizate.”

    Pe partea de consultanţă strategică în domeniul IT, piaţa este încă la început. „Acest concept a început să fie mai răspândit odată cu criza din 2009″, explică Scarlat. Concret, forţate să reducă şi să optimizeze cheltuielile, companiile au căutat să facă acest lucru inclusiv din departamentul IT şi din facturile cu telecomunicaţiile, dar „cu timpul au învăţat că orice lucru pe care vor să îl facă în IT trebuie să fie corelat cu strategia de dezvoltare a companiei pentru că altfel este sortit eşecului sau are costuri foarte mari„. Motiv pentru care inclusiv strategia IT a devenit o componentă importantă pentru companii şi este un serviciu pe care clienţii lui Florin Scarlat i-l cer din ce în ce mai des, strategie care trebuie neapărat corelată cu obiectivele de business.

  • Cele mai puternice femei din România: Elena Barabancea, Romprest

    Elena Barabancea lucrează în cadrul Romprest din anul 2001, când a ocupat funcţia de şef birou financiar. Ulterior, a promovat, în prezent fiind director al direcţiei de management. „Cariera a însemnat pentru mine un lung şir de paşi crescători: am acumulat constant, dar în acelaşi timp mi-am păstrat individualitatea”, spune Elena Barabancea. Ea adaugă că secretul unei cariere de succes în cazul femeilor stă în disponibilitatea permanentă pentru a învăţa, în implicare, atenţie pentru fiecare amănunt, dar şi în abordarea optimistă, diferită şi nouă a lucrurilor.

    Unul dintre momentele dificile ale carierei Elenei Barabancea se leagă de declanşarea crizei economice, moment în care bugetele alocate departamentelor din compania Romprest au trecut printr-o revizuire. „Un alt moment dificil – recunosc, mai mult de ordin emoţional – a fost reprezentat de închiderea filialei din Germania în 2008, decizie impusă de ajungerea la termenul de valabilitate a contractelor pe care le-am avut în derulare cu partenerul german”, explică Elena Barabancea, care s-a implicat direct în înfiinţarea filialei germane a Romprest. Compania are activităţi pe piaţa de salubritate, facility management, amenajare spaţii verzi.

     

    O afacere cu o materie prima care nu se termina niciodata este soluţia cea mai buna in vremuri dificile.Ca sa afle cum si mai ales cat se castiga din gunoi, BUSINESS Magazin a mers la poarta celor mai mari reciclatori ai Romaniei.

     

  • Dezvăluiri şocante din lumea modei

    Editorul Kristie Klements a fost concediat de la publicaţia Vogue Australia în 2012. Nu este de mirare că s-a hotărât să publice toate secretele din industria modei. Cartea ei, “Factorul Vogue” dezvăluie cele mai crude secrete din spatele coperţilor-telor Vogue.
    Una dintre cele mai şocante declaraţii din carte se referă la modul în care fotomodelele se înfometează pentru munca lor, iar uneori, pentru a-şi potoli foamea, mănâncă şerveţele.

    Clements descrie un prânz cu un model din Rusia care i-a povestit despre colega ei de cameră, un model perfect internat din cauza înfometării. Autoarea povesteşte şi despre o şedinţă foto din Marrakesh, când modelul cu care lucra nu a fost văzut mâncând vreodată în cele trei zile petrecute pentru realizarea şedinţei foto. În ultima zi, modelul abia putea să se ţină pe picioare sau să îşi ţină ochii deschişi. A mai observat că atunci când un model din Australia era distribuit în proiecte peste ocean, se înfometa ca să slăbească două mărimi, modele australiene devenind astfel “Paris thin”(suficient de slabe ca să arate ca modelele europene).

    Cartea lui Clement este prima mărturie din lumea modei a unui editor de fashion cu experienţă. Aceasta a stârnit critici, mai ales pentru că se speculează că ar fi doar o modalitatea de-a autoarei de a se răzbuna pe revista care a dorit să o înlocuiască cu editorul de la concurenta Haarper’s Bazaar.

    Totuşi, nu este prima dată când o astfel de carte este publicată. „Fashion Babylon”, de Imogen Edwards-Jones a folosit de asemenea surse anonime pentru descrierea metodelor prin care modelele îşi păstrează aspectul: „Poţi să fii înfometată, să fi băut şi să fii drogată, cu rinichii bolnavi şi cu ficatul unei femei de 55 de ani, dar cât timp reuşeşti să fii pe catwalk arătând superb, cui îi pasă?”

  • Cât câştigă un profesor de la Academia de Studii Economice

    Salariul unui profesor de la Academia de Studii Economice din Bucureşti, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior din ţară, variază între 1.500 şi 4.000 de lei pe lună, potrivit profesorului Pavel Năstase, care a fost ales în urmă cu un an de zile în funcţia de rector al ASE, universitate care şcolarizează peste 22.600 de studenţi. Un asistent universitar tânăr câştigă un salariu în valoare de aprox. 1.500 lei net/lună, însă îşi poate dubla veniturile prin activităţi de cercetare sau prin participare în proiecte finanţate din fonduri europene. “Un lector universitar ajunge la un salariu de bază de 2.000 de lei net pe lună, un conferenţiar universitar la 2.500 de lei net pe lună, un profesor aflat la început de carieră ajunge la 3.500 de lei, iar la sfârşitul carierei ajunge la 4.000 de lei pe lună”, a spus rectorul ASE, invitat în ediţia ZF Live, de 26 martie.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ce au în comun naziştii şi Hugo Boss

    Se pare că designul uniformelor naziste nu a fost unul întâmplător, branduri celebre astăzi participând la realizarea lor. Printre acestea, compania producătoare de haine de lux Hugo Boss.

    Hugo Boss şi-a început cariera ca simplu croitor. După cel de-al Doilea Război Mondial,când avea 33 de ani, şi-a fondat propria companie în Metzingen, Germania. Atunci aceasta era doar o mică unitate firmă cu 30 de angajaţi, la distanţă de brandul cunoscut în întreaga lume de acum.

    Când compania a început să simtă impactul crizei economice din 1931, Boss a acceptat oferta de a face uniforme pentru partidul nazist.
    În 1931, angajaţii Hugo Boss au început să lucreze la uniformele militare pentru trupele SS şi SA, dar şi pentru Tineretul Hitlerist. În afara uniformelor, Boss producea şi haine obişnuite până în 1938 când “şi-a reorientat producţia exclusiv activitatea pe producţia de uniforme”, potrivit spuselor unui specialist în istoria lui Boss la Universitatea din Munchen.

    “AM SUPRAVIEŢUIT LAGĂRULUI MORŢII”. Cine este românca ce a reuşit să scape

    din ghearele doctorului Josef Mengele: “A fi în Auschwitz era ca şi cum ai fi într-un accident de maşină în fiecare zi”

    IMPOSIBILUL SE ÎNTÂMPLĂ! EVREII DECOREAZĂ fratele unui NAZIST!

    Aşa arată o avere confiscată de nazişti (GALERIE FOTO)

    Cel mai perfid exemplu de SPIONAJ din istorie (SPECIAL)

    Se pare că uniformele au avut succes, firma a înregistrat un profit consistent şi au crescut la 300 de angajaţi dintr-o dată.Hugo Boss fusese şi membru al partidului nazist. A murit în 1948 şi nu a avut şansa să vadă cum aceasta s-a transformat într-un brand recunoscut în lume. În 1960, firma a făcut tranziţia spre costume, iar această linie a transformat brandul Boss într-un jucător important pe piaţa modei. Compania din prezent a fost vândută unor noi proprietari şi nu mai are legături cu familia Boss.

    Se pare că Hugo Boss nu este singura companie care a lucrat pentru nazişti. Familia de industriaşi Quandts, deţinătorii pachetului majoritar de acţiuni al BMW au recunoscut că au folosit mii de muncitori în businessul din perioada regimului nazist. În 1999, Deutsche Bank a fost de asemenea investigată în legătură cu practicile din acea perioadă. Se spune că au fost folosite credite de la această bancă pentru pentru construirea unor tabere de concentrare la Auschwitz..

    Statul german a creat în 1990 un fond în care companiile cu trecut nazist să plătească pentru a compensa modul în care au fost trataţi angajaţii lor în perioada naziştilor printre care şi ameninţarea cu lagărele de concentrare.