BusinessMagazin

Tag: bnr

  • Euro a stagnat la 4,44 lei, în timp ce francul elveţian a scăzut uşor, la 4,1824 lei

    Referinţa pentru euro a coborât cu numai 0,01 bani, la 4,4407 lei. BNR a anunţat vineri un curs de 4,4408 lei pentru euro şi de 4,1904 lei pentru francul elveţian.

    Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat la 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

    În prezent, francul se plasează cu 8,7% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,8% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.

    Aproape de ora 13:00, francul era tranzacţionat pe pieţele externe la 0,9412 euro, în scădere faţă cotaţia de vineri de la aceeaşi oră.

    Pentru dolar, banca centrală a anunţat un curs în scădere cu 0,16 bani, de la 3,8927 lei la 3,8911 lei. Referinţa record pentru dolar înregistrată tot pe 23 ianuarie, dată la care moneda americană a fost cotată la 3,9980 lei.

    Pe pieţele externe, dolarul se tranzacţiona aproape de ora 13:00 în scădere cu 0,2%, la 0,8764 euro.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Aproape de ora 13:00, euro era cotat în piaţa interbancară la 4,4395 – 4,4420 lei, fără o variaţie semnificativă comparativ cu vineri, când tranzacţiile se perfectau pe finalul zilei la 4,4403 lei.

    “În piaţă au fost activi mai mult jucătorii locali, dar şi unii străini prezenţi mai mult pe partea de vânzare de euro. În Statele Unite e sărbătoare, aşa că în piaţă este linişte, iar volumele sunt mici”, a declarat pentru MEDIAFAX dealerul unei bănci.

    Rezerva Federală şi bursa din Statele Unite sunt închise luni, pentru o sărbătoare naţională.

    Volumele din piaţa interbancară s-au situat la aproximativ 60% din media pentru prima jumătate a zilei, tranzacţiile fiind perfectate în intervalul 4,4384 – 4,4450 lei/euro.

    În regiune, forintul s-a depreciat cu 0,1% în raport cu euro, iar zlotul s-a apreciat cu 0,1%.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se situează la 0,16% – 0,53% pe an, faţă de 0,14% – 0,54% pe an vineri.

    Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână se află la 0,18% – 0,64% pe an, comparativ cu 0,16% – 0,63% pe an în şedinţa anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a crescut la 1,42% pe an, de la 1,41% pe an vineri.

  • Educaţia financiară ar putea reduce 
probleme precum împrumuturile în monedă străină sau explozia cardului de credit

    Nu consider creditul într-o monedă străină sau explozia cardului de credit ca reprezentând probleme sociale, ci fe-nomene caracteristice etapelor de dezvoltare a sistemului bancar autohton, care pot apărea şi din cauza lipsei culturii financiare.

    Trebuie să înţelegem că riscul valutar e dificil de estimat chiar şi de investitorii profesionişti, deoarece cursul de schimb e influenţat de o multitudine de factori interni şi externi.

    Educaţia financiară ar putea reduce într-o mare măsură existenţa unor astfel de probleme, prin asumarea responsabilă de către client doar a riscurilor financiare pentru care acesta dispune de abilitatea (capacitatea financiară) şi dorinţa (con-fortul psihic) de a le suporta. Prin studierea educaţiei financiare în şcoală, elevii de astăzi, respectiv viitorii consumatori de produse şi servicii bancare, vor putea fi mai bine informaţi şi pregătiţi, în sensul formării unei gândiri şi a unui mod de abordare corecte atunci când se vor confrunta cu astfel de probleme, şi, nu în ultimul rând, vor avea abilităţile necesare pentru a purta o discuţie (în calitate de client) cu un specialist bancar, astfel încât, apoi, să poată lua decizia singuri, în perfectă cunoştinţă de cauză.

    Educaţia financiară ar putea contribui la creşterea responsabilităţii viitorilor clienţi bancari în ceea ce priveşte limita de îndatorare, însuşirea unor noţiuni de bază legate de evoluţia cursului de schimb, a inflaţiei şi respectiv a legăturii dintre acestea şi nivelul ratelor la împrumut, regula de bază fiind de a nu te îndatora cu mai mult de o treime din totalul veni-turilor, lucru subliniat şi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Dacă populaţia ar fi beneficiat de cunoştinţe în materie de educaţie financiară, asemenea fenomene negative ar fi putut fi evítate.

    Efectele deprecierii leului (creşterea cursului de schimb) au contribuit la scăderea capacităţii de rambursare a creditelor în valută a populaţiei şi au reprezentat o cauză importantă a erodării veniturilor disponibile; cauza acestei înrăutăţiri a con-stituit-o disproporţia evidentă dintre creanţele şi angajamentele în valută ale populaţiei. Acest lucru a determinat BNR să adopte, de-a lungul timpului, numeroase măsuri de prudenţă bancară, menite să tempereze creşterea îndatorării în valută a clienţilor neasiguraţi la riscul valutar. Deprecierea leului a avut repercusiuni negative nu numai asupra activităţii economice în general, dar şi a băncilor în special, prin creşterea ratei de neperformanţă a creditelor din portofoliile acestora.

    Prin studierea disciplinei Educaţie financiară, elevul, viitorul consumator de produse şi servicii bancare, va fi ajutat să adopte un stil de viaţă chibzuit, care să încurajeze economisirea. În acest sens, disciplina Educaţie financiară urmăreşte modelarea unui comportament pe termen lung al populaţiei.

    CONTINUAREA ÎN PAGINA URMĂTOARE

  • Euro a crescut cu 1,3 bani, la 4,4274 lei, iar francul elveţian cu 3,3 bani, la 4,2140 lei

    Referinţa euro s-a situat vineri la 4,4143 lei, iar cea pentru francul elveţian la 4,1808 lei.

    Aproape de ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, francul era cotat pe pieţele externe în scădere cu 0,2% faţă de ultima tranzacţie de vineri, la 0,9519 euro. Vineri, aproape de ora 13:00, moneda elveţiană se tranzacţiona la 0,9472 euro.

    Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

    În prezent, francul se plasează cu 8% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 12,6% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.

    Pentru dolar, banca centrală a anunţat o referinţă în urcare cu 1,3%, de la 3,8583 lei la 3,9089 lei.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Aproape de ora 13:00, euro era cotat în piaţa interbancară la 4,4265 – 4,4285 lei, faţă de 4,4165 lei în tranzacţiile efectuate pe finalul şedinţei de vineri a pieţei locale.

    Piaţa s-a animat comparativ cu evoluţia din deschidere, iar volumele se aflau la mijlocul zilei cu un sfert peste media pentru acest interval al zilei.

    Tranzacţiile dintre băncile comerciale au avut loc într-un interval de aproximativ 1 ban, minimul fiind înregistrat dimineaţă la 4,4170 lei/euro, iar maximul aproape de mijlocul şedinţei la 4,4280 lei/euro.

    În regiune, forintul şi zlotul au avut o evoluţie similară cu cea a leului, consemnând deprecieri în raport cu euro de câte 0,5%.

    În sistemul bancar, surplusul de lichiditate a urcat în luna ianuarie la cel mai ridicat nivel de la începutul lui 2007, potrivit unei note către investitori şi analişti a ING Bank România.

    “Conform aşteptărilor noastre, surplusul de lichiditate a crescut puternic şi a atins 13,3 miliarde de lei în ianuarie, după ce în decembrie băncile au plasat la BNR, în medie, 6,9 miliarde de lei în fiecare zi. Este cea mai ridicată valoare din februarie 2007 şi cu mult peste media de 2,3 miliarde de lei din 2014. Acest rezultat sprijină aşteptările noastre pentru scăderea randamentelor pe termen
    scurt în perioada următoare. Lichiditatea ar trebui să rămână abundentă în februarie, în pofida valorii uriaşe a emisiunilor nete de titluri de stat, şi ar urmă să îşi revină în lunile următoare”, afirmă economistul şef al ING Bank România, Vlad Muscalu.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se situează la 0,15% – 0,52% pe an, faţă de 0,14% – 0,54% pe an vineri.

    Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână se află la 0,18% – 0,65% pe an, comparativ cu 0,18% – 0,66% pe an în şedinţa anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a coborât la 1,4% pe an, de la 1,41% pe an vineri.

  • Francul elveţian a crescut vineri la 4,1808 lei, dar încheie săptămâna în scădere cu 6,3 bani

    Referinţa francului elveţian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. În urmă cu o săptămână, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric în registrat în urmă cu două săptămâni, francul se află în declin cu 40,1 bani.

    Aproape de ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, francul era cotat pe pieţele externe în urcare cu 0,2%, la 0,9472 euro. Joi, la aceeaşi oră, moneda elveţiană era tranzacţionată la 0,9421 euro.

    Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

    În prezent, francul se plasează cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,74% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.

    Cursul dolarului a fost anunţat de banca centrală în urcare cu 0,41 bani, de la 3,8542 lei la 3,8583 lei.

    Referinţa pentru euro a avansat cu 0,55 bani, de la 4,4088 lei la 4,4143 lei.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Aproape de ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, euro era cotat la 4,4130 – 4,4150 lei, faţă de 4,4160 lei în tranzacţiile perfectate joi pe finalul zilei.

    “Nu se întâmplă mare lucru, iar pe parcursul zilei nu sunt programate evenimente care să influenţeze semnificativ leul. Volumele sunt reduse, după ce în primele zile ale săptămânii au fost volume foarte mari, pe intrările de fonduri străine atrase de emisiunile de obligaţiuni ale statului”, a declarat pentru MEDIAFAX dealerul unei bănci.

    Volumele s-au situat la aproximativ 60% din media pentru prima jumătate a zilei, iar tranzacţiile au avut loc într-un interval de numai 0,4 bani, între 4,4115 lei/euro şi 4,4155 lei/euro.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se situează la 0,14% – 0,54% pe an, de la 0,15% – 0,53% pe an joi.

    Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână se află la 0,18% – 0,66% pe an, comparativ cu 0,17% – 0,63% pe an în ziua anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a stagnat la 1,41% pe an.

  • Prognoza de inflaţie a BNR pentru finalul acestui an fost revizuită în jos, de la 2,2% la 2,1%

    Rata anuală a inflaţiei s-a situat în decembrie la 0,83%, înregistrând un minim record.

    Creşterea medie a preţurilor a fost anul trecut de 1,1% faţă de 2013, determinată pe baza indicelui preţurilor de consum (IPC), şi de 1,4% după indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC).

    La prognoza din noiembrie, BNR a redus estimarea privind inflaţia de la 2,2% la 1,5% pentru 2014 şi de la 3% la 2,2% în 2015, niveluri situate cu 0,7 puncte procentuale, respectiv cu 0,8 puncte sub cele anticipate în august.

    Astfel, banca centrală estima că rata anuală a inflaţiei va coborî în primul trimestru al acestui an sub 1,5%, limita inferioară a intervalului din jurul ţintei de 2,5%, pentru ca apoi să revină la acest nivel în trimestrul al doilea şi să urce până la finele anului la 2,2% şi mai departe în 2016, la 2,6% în T3.

    Isărescu a reiterat în ianuarie, după prima şedinţă din acest an a Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară, că rata inflaţiei va rămâne pentru mai multe luni sub intervalul ţintit de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual), adică sub 1,5%, prognoza fiind diferită faţă de estimările anterioare în principal din cauza scăderii sub anticipaţii a preţului petrolului.

    CA al BNR a analizat şi aprobat miercuri raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care va fi prezentat într-o conferinţă de presă organizată luni, 9 februarie.

    De asemenea, CA al BNR a decis miercuri reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,25%, un nou minim istoric, precum şi îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente la 2 puncte procentuale.

    Astfel, banca centrală va reduce dobânda de politică monetară la 2,25% începând de joi, 5 februarie, aceasta reprezentând a cincea tăiere de dobândă după reluarea ciclului de scădere, în luna august a anului trecut, când a aplicat o scădere cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25%. Din august 2014, au fost operate patru reduceri, din care ultima la începutul acestui an.

    Prin îngustarea coridorului simetric de la 2,25 puncte procentuale la 2 puncte procentuale faţă de rata de politică monetară, începând cu data de 5 februarie, rata dobânzii aferente facilităţilor de creditare (Lombard) se va reduce la 4,25% pe an de la 4,75%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se va menţine la 0,25% pe an, a anunţat BNR într-un comunicat de presă.

    De asemenea, banca centrală a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, la 10%, respectiv 14%.

    BNR a menţionat, totodată, gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.

    Decizia băncii centrale era aşteptată de analişti, care estimau o tăiere a dobânzii-cheie de 0,25 puncte procentuale, concomitent cu păstrarea ratelor RMO aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

  • Francul elveţian a scăzut cu 3 bani, la 4,1611 lei

    Referinţa pentru franc a scăzut astfel cu 0,7%, de la 4,1912 lei la 4,1611 lei.

    Aproape de ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, francul era cotat pe pieţele externe în urcare cu 0,1%, la 0,9441 euro. Marţi, la aceeaşi oră, moneda elveţiană se situa la 0,9515 euro.

    Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

    În prezent, francul se plasează cu 9,2% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,2% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.

    Cursul pentru dolar a coborât cu 2,65 bani, de la 3,8772 lei la 3,8507 lei, în contextul întăririi euro pe pieţele externe în raport cu valutele importante, inclusiv dolarul.

    Pentru euro, BNR a anunţat un curs în creştere cu 0,63 bani, de la 4,4018 lei la 4,4081 lei. Cursul record pentru euro a fost atins în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, moneda europeană fiind cotată atunci la 4,6481 lei/euro.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Aproape de ora 13:00, euro era cotat la 4,4055 – 4,4100 lei, faţă de 4,4080 lei în tranzacţiile perfectate pe finalul şedinţei de marţi.

    Volumele au fost ridicate în prima jumătate a şedinţei, aproape de media pentru o zi întreagă de tranzacţionare. Schimburile din piaţa interbancară au avut loc între un minim de 4,4055 lei/euro şi un maxim de 4,4160 lei/euro.

    “Cursul nu s-a mişcat după decizia BNR, întrucât hotărârea era aşteptată de piaţă. Volumele au fost ridicate în prima parte a zilei”, a declarat pentru MEDIAFAX dealerul unei bănci.

    În regiune, forintul şi zlotul au stagnat în raport cu euro.

    BNR a decis în şedinţa de miercuri reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,25%, un nou minim istoric, precum şi îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente la 2 puncte procentuale.

    Aceasta este a cincea tăiere de dobândă după reluarea ciclului de scădere, în luna august a anului trecut.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se situează la 0,16% – 0,55% pe an, faţă de 0,19% – 0,58% pe an marţi.

    Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână se află la 0,18% – 0,65% pe an, comparativ cu 0,2% – 0,68% pe an în ziua anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a scăzut uşor, la 1,47% pe an, de la 1,48% pe an cu o zi înainte.

  • Inflaţia sub aşteptări şi decizia BCE de relaxare cantitativă stimulează BNR să reducă mâine dobânda-cheie la un nou minim istoric, de 2,25%

    Analiştii anticipează ajustarea dobânzii-cheie în 2015 cel mult până la 2% şi conti­nuarea procesului de dimi­nuare a rezervelor minime obligatorii (RMO) la lei şi valută.

    Ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit ar urma să fie menţinute miercuri la 10% la lei şi 14% la valută, potrivit aşteptărilor celor mai mulţi analişti.

    În prima şedinţă de politică monetară din acest an banca centrală a decis să diminueze dobânda-cheie de la 2,75% la 2,5%. În schimb, nivelurile ratelor rezer­velor minime obligatorii fost menţinute. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a dat asigurări că BNR mai are suficient câmp de acţiune, mai are „gloanţe“ pentru a relaxa politica monetară şi a contracara eventualele şocuri care pot să apară.

    Analiştii de la UniCredit Ţiriac Bank apreciază că BNR are spaţiu pentru noi diminuări ale dobânzii-cheie de la nivelul actual de 2,5% până la 2%, următoarea reducere fiind anticipată pentru şedinţa de politică monetară de miercuri, 4 februarie. În acelaşi timp, relaxarea monetară va continua prin reducerea rezervelor minime obligatorii până la 4-6% la lei şi 8% la valută.

    Mai multe pe zf.ro

  • BNR ar putea reduce miercuri dobânda cheie cu 0,25 puncte, la 2,25%, şi menţine ratele rezervelor minime obligatorii – analişti

    “Conform opiniilor exprimate de participanţii la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR), Banca Naţională a României ar putea reduce dobânda de politică monetară la 2,25% la următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie de miercuri, 4 februarie 2015. Majoritatea persoanelor care au participat la sondaj consideră că rezervele minime obligatorii ar putea fi menţinute constante în luna februarie, atât la pasivele în lei cât şi la cele în valută”, se arată într-un comunicat al AAFBR.

    Analiştii apreciază că dobânda cheie ar urma să mai coboare până la sfârşitul anului, la 2%, iar ratele rezervelor minime obligatorii să ajungă la 8% pentru pasivele în lei, iar cele în valută la 10%.

    “Estimările pentru decembrie 2016 arată un nivel posibil al dobânzii de politică monetară de 2%. Ele variază între un minim de 1,5% şi un maxim de 2,75%, un număr de participanţi la sondaj prognozând un ciclu de majorare a dobânzii în 2016. Rezervele minime obligatorii ar putea fi reduse în continuare pe parcursul anului 2016, până la 6% în cazul celor în lei şi 8% în cazul celor în valută”, se precizează în comunicat.

    Consiliul de Administraţie al BNR a decis la începutul lunii ianuarie să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 2,5% pe an, un nou minim istoric, concomitent cu îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente la 2,25 puncte.

    Prin îngustarea coridorului simetric de la 2,5 puncte procentuale la 2,25 puncte procentuale faţă de rata de politică monetară, rata dobânzii aferente facilităţilor de creditare (Lombard) s-a redus la 4,75% pe an de la 5,25%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit s-a menţinut la 0,25% pe an.

    De asemenea, banca centrală a decis menţinerea nivelurilor RMO aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, la 10%, respectiv 14%.

    AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ, înfiinţată în luna ianuarie 2008, cu circa 60 de profesionişti care activează în sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital, companii din economia reală.

  • Francul elveţian a scăzut pentru a cincea zi consecutiv, la 4,2438 lei

    Referinţa pentru franc a coborât cu 3,1 bani, de la 4,2748 lei la 4,2438 lei. Scăderea a fost determinată de deprecierea uşoară a francului pe pieţele externe în partea a doua a zilei de joi, dar şi de întărirea uşoară a leului în raport cu euro.

    Pe pieţele externe, francul era cotat aproape de ora 13:00, când BNR anunţă referinţa, la 0,9547 euro, în scădere cu 0,2% faţă de moneda europeană.

    Francul elveţian a atins vinerea trecută un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.

    La cursul actual, francul se plasează cu 7,4%  sub recordul de vinerea trecută, dar se află cu 13,4% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.

    Joi, 29 ianuarie, la mijlocul zilei, francul se situa pe pieţele externe la 0,9618 euro.

    Pentru dolar, BNR a anunţat vineri un curs în scădere cu 1,78 bani, de la la 3,9335 lei joi la 3,9157 lei. Pe pieţele externe, dolarul este cotat la 0,8819 euro.

    Referinţa pentru euro a scăzut cu 0,27 bani, de la 4,4451 lei la 4.4424 lei.

    Cursul record pentru euro a fost atins în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, moneda europeană fiind cotată atunci la 4,6481 lei/euro.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Aproape de ora 13:00, euro era cotat pe pieţele externe la 4,4415 – 4,4430 lei, faţă de 4,4420 lei pe finalul şedinţei de joi.

    Volumele tranzacţiilor dintre băncile comerciale au fost reduse în prima oră, însă activitatea a crescut până la mijlocul zilei, iar volumele au ajuns aproape de media pentru acest interval.

    “Piaţa este în continuare letargică. Au fost nişte ordine de cumpărare (de euro, n.r.), dar intervalul de tranzacţionare a rămas foarte strâns. Volumele sunt un pic sub medie la acest moment”, a declarat pentru MEDIAFAX dealerul unei bănci.

    Operaţiunile din piaţa interbancară locală au avut loc între un minim de 4,4390 lei/euro şi un maxim de 4,4430 lei/euro.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se situează la 0,22% – 0,63%, faţă de 0,23% – 0,65% pe an joi.

    Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână se află la 0,23% – 0,7% pe an, comparativ cu 0,23% – 0,72% pe an în ziua anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a scăzut la 1,5% pe an, de la 1,54% pe an cu o zi înainte.

  • Derogări BNR de la regulamente pentru programul “Electorata” şi conversia creditelor în valută

    Banca centrală a publicat joi două proiecte de regulamente care vor modifica Regulamentul 17/2012 privind unele condiţii de creditare, precum şi Regulamentul 16/2012 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare.

    “Din perspectiva Regulamentului BNR nr.16/2012 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare, regimul mai strict aplicabil operaţiunilor de restructurare la calculul filtrelor prudenţiale a fost instituit în scopul contracarării practicilor tot mai răspândite prin care operaţiunile de restructurare erau realizate în scopul eludării cerinţelor prudenţiale. Având în vedere faptul că acest regim ar putea crea impedimente în implementarea unor programe guvernamentale/ iniţiative de natura celor amintite anterior, întrucât regimul respectiv impune o încadrare a performanţei financiare a debitorului mai strictă decât cea anterioară restructurării şi nu recunoaşte efectele pozitive asupra performanţei financiare rezultate în unor măsuri de genul celor amintite este necesară acordarea de exceptări pentru operaţiunile pentru care, potrivit legii, sunt acordate facilităţi fiscale sau alte avantaje debitorilor, persoane fizice, precum şi operaţiunile în cazul cărora valuta de exprimare a creditului acordat unui debitor, persoană fizică, expus la riscul valutar, se înlocuieşte cu moneda în care debitorul generează fluxuri de numerar nete pozitive, în vederea eliminării acestui risc”, se arată în prezentarea unuia dintre proiectele de regulament.

    Astfel, banca centrală propune exceptarea restructurărilor din programul “Electorata” şi a conversiilor de credite în valută de la prevederile articolului 6, alineatul 7, care stipulează că în cazul restructurărilor care au implicat diminuarea serviciului datoriei, băncile reevaluează, pentru scopurile următoarei operaţiuni de clasificare a creditelor, performanţa financiară a debitorului în condiţii mai stricte faţă de cele avute în vedere anterior acestor operaţiuni, prin revizuirea corespunzătoare a factorilor cantitativi şi/sau calitativi.

    “Având în vedere că, în conformitate cu criteriile de eligibilitate, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr. 46/2014, operaţiunile de rescadenţare se adresează debitorilor buni platnici, a căror solicitare nu trebuie legată automat de criteriul dificultăţilor financiare, este necesară instituirea aceluiaşi regim derogatoriu şi pentru operaţiuni ce decurg din aprobarea solicitărilor adresate creditorilor în temeiul Ordonanţei de urgenţă nr. 46/2014. Acelaşi raţionament de exceptare se susţine şi în cazul solicitărilor de conversie a unui credit în valută în moneda naţională sau în moneda în care sunt denominate sau indexate sursele debitorului pentru rambursarea creditului”, mai notează BNR.

    Banca centrală are în vedere exceptarea aplicării capitolelor III şi IV din Regulamentul 16/2012, care privesc condiţiile de creditare a persoanelor fizice şi împrumuturile în valută, pentru restructurările din programul “Electorata” şi conversia creditelor în valută.

    Cele mai importante prevederi de la care se vor face derogări se referă la limitarea creditelor de consum la o perioadă de maximum 5 ani şi cerinţa de a aduce garanţii de 133% la împrumuturile de consum în valută.

    Tot printre derogări vor figura şi prevederile privind fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de îndatorare în cazul creditelor de consum, care impuneau următoarele valori: a) pentru şocul pe curs de schimb – 35,5% la euro, 52,6% la franci elveţieni şi 40,9% la dolari.

    Guvernul a aprobat în vara anului trecut o ordonanţă de urgenţă, denumită de presă “Ëlectorata”, pentru restructurarea creditelor care acordă persoanelor fizice o reducere fiscală dacă acestea beneficiază de scăderea dobânzii de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de doi ani.

    Băncile care au acordat credite în franci elveţieni au avut joi, la BNR, o întâlnire de lucru cu conducerea executivă a băncii centrale şi cu cea a Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), pentru “a găsi o serie de soluţii de reducere a serviciului datoriei debitorilor care au fost afectaţi de turbulenţele recente de pe piaţa financiară internaţională determinate de decizia Băncii Centrale a Elveţiei”, potrivit unui comunicat al BNR.

    Astfel, cele trei părţi au agreat o serie de soluţii pe care băncile le pot oferi clienţilor individual, fără a fi limitate doar la acestea.

    Măsurile vizează menţinerea ratelor lunare în lei aferente creditelor în franci elveţieni la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014, conversia creditelor în lei la cursul zilei şi/sau acordarea unui discount privind cuantumul servicului datoriei, reducerea temporară a ratei dobânzii pentru a compensa efectul aprecierii francului elveţian sau flexibilizarea mecanismului de rescadenţare şi a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor, prin aplicarea prevederilor “Electoratei” îmbunătăţite.

    Totodată, băncile vor avea în vedere simplificarea procedurilor administrative şi întărirea protecţiei debitorilor în raport cu banca, astfel încât în procesul rescadenţării creditelor să nu se înăsprească termenii contractului de credit precum rata dobânzii, comisioane sau solicitarea constituirii de noi garanţii.

    “Soluţiile sunt complementare. Fiecare bancă poate aplica un mix adecvat de soluţii adaptat fiecărui caz individual. Ele sunt valabile şi pentru creditele acordate în alte monede şi pot fi optimizate de la caz la caz”, se precizează în comunicat.

    Cele trei părţi au agreat ca negocierea oricărei soluţii să fie bine ţintită către persoanele cu reale dificultăţi la plata ratelor, să se bazeze pe o împărţire rezonabilă a costurilor ajustării, să nu afecteze stabilitatea sistemului financiar-bancar, respectiv să nu creeze riscuri pentru milioane de deponenţi.

    BNR transmite că nu există o singură situaţie general valabilă pentru care să fie aplicată o singură abordare general valabilă, astfel că multitudinea de situaţii individuale poate fi abordată cu soluţii diferenţiate.

    Fiecare bancă va evalua, de la caz la caz, capacitatea de rambursare a datoriilor de către debitori, în funcţie de veniturile acestora şi de istoricul lor.

    Referinţa pentru franc a scăzut joi cu 8,84 bani, la 4,2748 lei, de la 4,3632 lei miercuri, evoluţia fiind determinată de deprecierea monedei elveţiene pe pieţele externe, dar şi de întărirea leului în raport cu euro.

    Francul elveţian a atins vinerea trecută un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

    Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci.

    Din totalul celor 75.000 de persoane care figurează cu credite în franci elveţieni înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

    BNR a estimat o pierdere contabilă de aproape 4,3 miliarde lei (950 milioane de euro) pentru cele 11 bănci care au acordat împrumuturi în franci, dacă s-ar aplica la portofoliul existent conversia în lei la cursul de la momentul acordării împrumutului.