BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Garanti Bank estimează o creştere a PIB de 2,5% în 2015

    Totodată, Garanti Bank se aşteaptă ca rata inflaţiei să coboare la 0,5% anul acesta, de la 0,8% la finalul lui 2014, pe fondul reducerii TVA la alimente de la 24% la 9%. Inflaţia ar trebui să fie cu aproximativ 1,7 puncte procentuale mai mică faţă de cazul în care nu s-ar modifica TVA. Totodată, Garanti Bank estimează deflaţie pentru perioada iunie-octombrie.

    Producţia agricolă este preconizată să înregistreze o uşoară corecţie în 2015, de 4,4%, fără un impact semnificativ asupra PIB.
    Consumul şi comerţul cu amănuntul ar trebui să fie stimulate per ansamblu de minimul istoric al inflaţiei, finanţarea ieftină şi creşterea salariilor şi pensiilor.

    “România a înregistrat o  îmbunătăţire remarcabilă a indicatorilor macroeconomici în ultimii trei ani şi ne aşteptăm să îşi consolideze în continuare performanţele în viitorul apropiat. Avem încredere în domeniul construcţiilor, sectorul IT şi industrie, ramuri care credem că vor avea o contribuţie semnificativă la evoluţia economică din acest an”, spune Ufuk Tandogan, CEO Garanti Bank Romania.

    Potrivit Raportului Macroeconomic citat, cel mai important aspect în acest moment ar putea fi determinat de modificarile cadrului fiscal. După încă un an de consolidare fiscală, procesul este preconizat să se încheie în urma intrării în vigoare a noului Cod Fiscal. Este de aşteptat ca reducerea TVA pentru produsele alimentare să genereze un gol în veniturile bugetare, ce va putea fi acoperit din încasările suplimentare.

    Cu toate acestea, întrebarea principală rămâne legată de execuţia bugetară din 2016, când guvernul plănuieşte ca încasările suplimentare de 14 miliarde de lei să compenseze scăderea veniturilor din măsuri de politică fiscală. Pe baza estimărilor Garanti Bank, sunt necesare incasari de cel puţin 7 miliarde de lei pentru a evita intrarea în procedura de deficit excesiv (de maximum 3% din PIB).
    Aşa cum se arată în Raportul Macroeconomic, industria prelucrătoare, domeniul IT şi serviciile de asistenţă în afaceri au în continuare potenţial de creştere sustinuta, dată find importanţa lor strategică în atragerea de noi investiţii străine directe şi fonduri europene.

  • Garanti Bank estimează o creştere a PIB de 2,5% în 2015

    Totodată, Garanti Bank se aşteaptă ca rata inflaţiei să coboare la 0,5% anul acesta, de la 0,8% la finalul lui 2014, pe fondul reducerii TVA la alimente de la 24% la 9%. Inflaţia ar trebui să fie cu aproximativ 1,7 puncte procentuale mai mică faţă de cazul în care nu s-ar modifica TVA. Totodată, Garanti Bank estimează deflaţie pentru perioada iunie-octombrie.

    Producţia agricolă este preconizată să înregistreze o uşoară corecţie în 2015, de 4,4%, fără un impact semnificativ asupra PIB.
    Consumul şi comerţul cu amănuntul ar trebui să fie stimulate per ansamblu de minimul istoric al inflaţiei, finanţarea ieftină şi creşterea salariilor şi pensiilor.

    “România a înregistrat o  îmbunătăţire remarcabilă a indicatorilor macroeconomici în ultimii trei ani şi ne aşteptăm să îşi consolideze în continuare performanţele în viitorul apropiat. Avem încredere în domeniul construcţiilor, sectorul IT şi industrie, ramuri care credem că vor avea o contribuţie semnificativă la evoluţia economică din acest an”, spune Ufuk Tandogan, CEO Garanti Bank Romania.

    Potrivit Raportului Macroeconomic citat, cel mai important aspect în acest moment ar putea fi determinat de modificarile cadrului fiscal. După încă un an de consolidare fiscală, procesul este preconizat să se încheie în urma intrării în vigoare a noului Cod Fiscal. Este de aşteptat ca reducerea TVA pentru produsele alimentare să genereze un gol în veniturile bugetare, ce va putea fi acoperit din încasările suplimentare.

    Cu toate acestea, întrebarea principală rămâne legată de execuţia bugetară din 2016, când guvernul plănuieşte ca încasările suplimentare de 14 miliarde de lei să compenseze scăderea veniturilor din măsuri de politică fiscală. Pe baza estimărilor Garanti Bank, sunt necesare incasari de cel puţin 7 miliarde de lei pentru a evita intrarea în procedura de deficit excesiv (de maximum 3% din PIB).
    Aşa cum se arată în Raportul Macroeconomic, industria prelucrătoare, domeniul IT şi serviciile de asistenţă în afaceri au în continuare potenţial de creştere sustinuta, dată find importanţa lor strategică în atragerea de noi investiţii străine directe şi fonduri europene.

  • Românii, cei mai mari fumători pasivi dintre cetăţenii europeni. Cât de departe suntem de media europeană

    Românii sunt cei mai mari fumători pasivi dintre cetăţenii europeni, potrivit statisticilor prezentate de Agenţia Naţională Antidrog (ANA), cu ocazia marcării Zilei Mondiale fără Tutun.

    Potrivit ANA, cele mai recente studii în domeniu au evidenţiat că prevalenţa fumătorilor în România este de 27% iar restul de nefumători sunt expuşi permanent şi devin fumători pasivi la locul de muncă şi în spaţiile publice şi acasă, plătind tribut similar cu fumătorul activ din punctul de vedere al sănătăţii (Studiul GATS 2011).

    AFLĂ CÂŢI ROMÂNI SUSŢIN CĂ NU SUNT EXPUŞI FUMULUI DE ŢIGARĂ LA LOCUL DE MUNCĂ ŞI CÂT DE DEPARTE SUNTEM DE MEDIA EUROPEANĂ

  • Doar 5% dintre companiile româneşti folosesc soluţii software

    În România, aplicaţiile de business nu reprezintă o soluţie eficientă pentru a transforma afacerea companiei în ceva inovator. Doar 5% dintre companiile locale folosesc aplicaţii mobile de business specifice industriei în care activează, în timp ce gradul de utilizare pe plan internaţional este de peste 60 %.

    “România trebuie să intre în acest trend, piaţa românească a reacţionat foarte prost, la noi mai puţin de 20 de companii au implementat soluţii software de business şi tehnologie,” a declarat Valentin Tomşa, director general al SAP România. El a discutat în cadrul unei conferinţe de presă despre cum ajută companiile o astfel de aplicaţie şi a lansat şi primul catalog dedicat aplicaţiilor mobile pentru business. Costul unei soluţii software poate să fie cuprins între un euro şi 10.000 de euro, în funcţie de complexitatea soluţiilor mobile necesare. Nu există o reţetă universală care să se aplice fiecărei companii, fiind nevoie de soluţii individualizate din punct de vedere necesităţilor, a precizat Valentin Tomşa.

    Gradul de utilizare se află pe un trend ascendent, dar una dintre problemele cu care se confruntă companiile locale este gradul redus de informare privind dezvoltarea unei strategii bine definite pe zona de mobilitate. Avantajele oferite de comerţul online, de reţelele de socializare şi de aplicaţiile de tip cloud nu sunt exploatate, arată raportul Digital Economy and Society Index (DESI) 2015, care plasează România pe ultimul loc în indicele european al economiei şi societăţii digitale.

    Piaţa locală a soluţiilor informatice de business este estimată de analişti la peste 150 de milioane de euro. Ritmul de creştere de 7,5% este superior ritmului creşterii pieţei soft-ware care este de 5,5% pe an.

    În Franţa, Germania sau Marea Britanie bugetul pentru IT ajunge şi la 1, 5% din cifra de afaceri, dar la noi bugetul reprezintă 0, 25 – 0, 5% din bugetul companiilor.

     

  • Plus 12% în primele patru luni pentru AdePlast

    Unul din constructorii care lucrează cu produsele AdePlast a câştigat, în Vestul ţării, la Timişoara, o licitaţie pentru reabilitarea a 18.000 de mp de faţadă. „Partenerul nostru a ales unul dintre cele mai performante termosisteme pentru a merge la licitaţie şi a câştigat pentru că beneficiarul a înţeles că un termosistem ieftin devine mai scump în timp, chiar în foarte scurt timp. Dacă scopul final al termoizolării este o factura mai mică la întreţinere, dar şi o amortizare rapidă a investiţiei, atunci este clar că un termosistem care foloseşte materiale de calitate este o soluţie optimă. Este bine ca toţi cei care construiesc sau reabilitează azi să înţeleagă să folosească materiale de calitate care fac din faţada unei clădiri un lucru viu, care-şi păstrează calităţile – proprietatea de termoizolare, culoarea etc. – pentru zeci de ani” declară Bogdan Pîrvu, CEO AdePlast.

    Astfel, costul unui termosistem performant se amortizează în 3-4 ani. La un calcul simplu, costul mediu final pentru reabilitarea a 18.000 de mp de faţadă, materiale şi manoperă, se amortizează în 3-4 ani de la aplicarea termosistemului, în condiţiile unui cost tot mai mare al utilităţilor. „Dacă s-ar folosi materiale ieftine, neagrementate, costul ar fi cu maxim 10 procente mai mic, dar termoizolarea ar fi ineficientă, deci banii cheltuiţi, oricât de mic este preţul, ar fi pur şi simplu aruncaţi” explică Bogdan Pîrvu.

    În 2008, AdePlast producea mortare uscate în fabrica de la Oradea. După investiţii de aproximativ 50 de milioane de euro, AdePlast îşi produce integral termosistemul şi operează nouă fabrici proprii de mortare uscate şi adezivi, vopsele, tencuieli decorative şi polistiren, pe trei platforme industriale la Oradea, Ploieşti şi Roman. Pentru această dezvoltare au fost necesare investiţii în mijloace de transport de toate capacităţile şi dimensiunile. Din mai, AdePlast şi-a înnoit parcul auto cu 13 camioane Volvo pentru transportului de produse finite şi 6 cement truk-uri destinate aprovizionării cu materii prime sau transportului de mortare uscate vrac către silozurile mobile din santiere.  Investiţia se ridică la 2 mil euro.

     „Cu ajutorul acestui up-grade al flotei auto proprii de mare tonaj vom reuşi să fim mai eficienţi şi mai mobili, mai ales în perioadele de vârf de sezon. Este de notorietate faptul că odată ce creşte activitatea în construcţii, apar sincope în sectorul de transport, situaţie cu care noi nu avem cum să ne confruntăm. Mai mult, suntem capabili să oferim utilităţi de transport şi pentru alte companii” mai precizează Bogdan Pîrvu.

    AdePlast este unul dintre cei mai importanţi producători români de materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea  şi tencuieli decorative pe an  şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 1.050.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cub, la care se adaugă  fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă, cu capacitate de 50.000 tone pe an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi.

  • Software în lohn sau ce ar trebui să înveţe IT-iştii din experienţa croitorilor

    Dezvoltarea de software la comandă, în sistem lohn, a stat la baza apariţiei industriei româneşti de software. “Primele companii private din industria noastră au apărut după 1989 şi au fost înfiinţate de cercetători din centrele de calcul şi din Institutul pentru Tehnica de Calcul. Aceştia şi-au folosit contactele personale în străinătate pentru a câştiga primii clienţi. Când vorbim despre lohn în software vorbim despre segmente mici, extreme de nişate, ale unor proiecte mari, în care execuţia se limitează strict la specificaţiile de proiect transmise de către client asupra cărora compania producătoare nu are nicio influenţă“, explică Andrei Pitiş, preşedintele ANIS, asociaţia patronală a industriei de software şi servicii.

    Modelul de business s-a consolidat în timp şi a evoluat către externalizare, către outsourcing. Unul dintre atuuri a fost specializarea inginerilor români, iar un altul îl reprezintă costurile reduse, care au ajutat la atragerea de proiecte mai mari şi mai interesante către industria locală. Acesta a fost un factor important de creştere pentru industria naţională, înainte ca piaţa locală să fie cu adevărat semnificativă, iar munca în proiecte pentru clienţii din străinătate a creat abilităţile şi specializarea pe tehnologii şi industrii în cadrul echipelor şi companiilor româneşti.

    Ulterior, aceste abilităţi au fost folosite în proiecte pe piaţa internă sau în crearea de produse proprii. “În plus, proiectele de outsourcing au început să devină mai variate şi mai sofisticate şi treptat au inclus componente semnificative de cercetare; dezvoltarea nu se mai face exclusiv pe baza specificaţiilor primite, echipele alocate pe proiecte fiind adesea implicate în definirea specificaţiilor, în identificarea nevoilor de business şi a soluţiilor tehnice. Aşa se face că proiecte semnificative, atât din punctul de vedere al clienţilor (companii foarte mari), cât şi al industriilor sau al soluţiilor furnizate (conţinut sensibil, informaţii securizate etc.) au fost câştigate şi dezvoltate de companii româneşti chiar dacă nu întotdeauna aceste informaţii sunt făcute publice, adugă Andrei Pitiş.

    Outsourcingul reprezintă în continuare cea mai mare parte a cifrei de afaceri a sectorului, probabil peste 80%. În ciuda faptului că de cel puţin cinci ani România nu mai este o destinaţie ieftină, companiile româneşti continuă să fie căutate pe harta furnizorilor de servicii de dezvoltare. “În ANIS, asociaţie care reprezintă în acest moment peste 120 de companii, cam 70%, sunt companii care produc software în sistem de tip outsourcing, dar cel puţin un sfert dintre ele au început să investească şi în produse proprii. Dintre cele 70%, multe firme prestează servicii mai complexe decât închirierea de personal pentru dezvoltarea de proiecte software, precum şi servicii cu valoare adăugată mai mare şi mai greu de înlocuit prin mutarea proiectelor către destinaţii mai ieftine”, adaugă şeful ANIS.

    Ioan Iacob, managing partner la furnizorul de servicii IT Qualitance, companie cu peste 120 de angajaţi, vorbeşte despre fenomenul vânzării de inteligenţă. “Industria românească de software merge foarte mult pe body leasing, pe vândut inteligenţă cu ora sau vândut oameni cu ora. Există o limită a acestui model, dar piaţa pare să insiste totuşi în această zonă, în care există o foarte mare presiune pe profit. Dar marginea de profit este foarte mică şi atunci oamenii încearcă să optimizeze şi să vadă cum pot funcţiona în acest model. E o paradigmă din care cred că trebuie să ieşim; noi încercăm să facem lucruri cu mult mai multă valoare adăugată decât servicii de body leasing sau de staff augmentation. Încercăm să construim ceva care chiar să funcţioneze nu doar ca un business care să producă nişte bani, ci care chiar să aibă un impact social.”

    Iacob apreciază că acest tip de activitate are impact asupra angajamentului oamenilor care lucrează, din punct de vedere al cantităţii de cunoştinţe care rămân şi care se transferă, dar şi din punct de vedere financiar. “Până la urmă noi construim soluţii şi nu tot rezultatul acelei construcţii îl resimţim noi ca stat sau economie.”

    „Şcoala produce mulţi scriitori de cod, programatori, dar sunt multe companii, în principal străine, care au venit în România şi au deschis centre pur tehnice de outsourcing, unde se scrie soft care se constituie ca produs străin. Este un mare păcat, în loc să scriem IT românesc scriem soft pentru alţii”, spune Daniel Mateescu, COO al furnizorului de soluţii software pentru companii Totalsoft. „Probabil că un softist din cinci este angajat să facă proiecte româneşti de software pentru companii. Este o mare problemă, vin companii care îşi permit să plătească salarii mari doar pentru competenţa tehnică şi care ne ridică foarte mult costurile. Răsfaţă programatorul român, care pleacă de la o firmă unde face produs la o companie unde lucrează helpdesk cu 200 de euro în plus”.

  • Miliardarul care la 26 de ani era arestat, iar la 35 a ajuns guvernator al unei provincii din Rusia

    În timpul copilăriei, Roman Abramovich a crescut alături de unchiul său, fiind orfan de ambii părinţi.

    Până la vârsta de 21 de ani, Abramovich intrase pe piaţa neagră folosind banii primiţi de la părinţii soţiei sale. Companiile sale au devenit în cele din urmă legale la începutul anilor ’90; până atunci, omul de afaceri pornise şi lichidase deja peste 20 de firme.

    La 26 de ani, Abramovich a fost arestat sub acuzaţia că ar fi furat bunuri ale statului. Nouă ani mai târziu, el avea să devină guvernator al provinciei Chukotka.

    El susţine şi în ziua de azi că a fost nevinovat în respectivul caz: “Au fost probleme cu sistemul bancar. Banii pierduţi de rafinărie au fost ulterior descoperiţi iar eu am fost eliberat”, spune miliardarul rus.

    Luxul şi opulenţa sunt cele mai bune cuvinte pentru a caracteriza viaţa miliardarului rus Roman Abramovich. Petrecerile pe care le organizează sunt deja legendare, precum cele de Revelion din insula St. Barts.

  • Salarii de sute de mii de dolari pe săptămână: care sunt cluburile care dau cei mai mulţi bani sportivilor

    Sportivii cu cele mai mari salarii sunt jucătorii de fotbal, conform unei analize a celor de la Sportintelligence. 8 dintre cele mai bine plătite 12 cluburi sportive din lume sunt din fotbal, primul loc fiind ocupat de Paris Saint-Germaine. Jucătorii de la echipa din prima ligă franceză câştigă, în medie, 174.692 dolari pe săptămână.

    Real Madrid şi Manchester City ocupă următoarele locuri cu salarii de 166.180 de dolari pe săptămână, respectiv 165.343 dolari pe săptămână.

    Primul club sportiv care să nu vină din lumea fotbalului este Los Angeles Dodgers; echipa de baseball îşi plăteşte jucătorii, în medie, cu peste 154.000 de dolari săptămânal.

  • Profitul după taxe al Ryanair a crescut cu 66% în anul fiscal trecut, la 867 milioane euro

    Pentru anul fiscal 2016, Ryanair anticipează un profit de 940 milioane euro-970 milioane euro, a anunţat marţi compania, transmite Bloomberg.

    În urma informaţiilor, acţiunile Ryanair au urcat la bursa din Dublin cu până la 6,6%, cel mai mult în ultimele şase luni.

    Pe parcursul anului trecut, Ryanair a îmbunătăţit de cinci ori prognoza referitoare la profit. Compania ţinteşte marile aeroporturi europene şi vrea să atragă pasageri de la operatori aerieni mari precum Deutsche Lufthansa şi Air France-KLM Group.

    “Am lansat numeroase iniţiative, plăcute în mod clar de clienţi. Rezervarea locurilor, permisiunea pentru un bagaj suplimentar şi orarele mai convenabile pentru oamenii de afaceri au contribuit la creşterea numărului de pasageri”, a declarat directorul financiar Neil Sorahan.

    Pentru a profita de preţurile scăzute ale carburanţilor, datorate cotaţiilor scăzute ale petrolului, Ryanair a contractat 36% din carburantul necesar anului fiscal 2017, la un preţ mediu de 69 de dolari pe baril. Pentru actualul an fiscal, Ryanair a contractat deja 90% din necesarul de carburant, la preţul de 92 de dolari pe baril.

    Numărul de pasageri al Ryanair a crescut anul trecut cu 11%, la 90,6 milioane de persoane, iar gradul de încărcare de la 83% la 88%, indicator care urmează să urce la 90%.

    Până în martie 2016 Ryanair intenţionează să transporte 100 de milioane de pasageri, iar pentru a acoperi cererea din timpul verii compania intenţionează să închirieze şase aeronave în perioada respectivă.

    Circa 50% din creşterea numărului de pasageri va avea loc la aeroporturi mari precum Bruxelles, Lisabona, Berlin şi Roma.

  • România pregăteşte o amplă reformă de relaxare fiscală

    Odată cu venirea crizei financiare şi economice mondiale, România a experimentat ajustări dramatice concretizate în disponibilizări, în tăierea salariilor bugetarilor şi în majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum şi criza a intrat în prelungiri. În ultimii ani, salariile bugetarilor au fost reîntregite, însă cota standard de TVA a rămas la 24%.

    Redresarea a fost lentă, iar nevoia unei relaxări fiscale a devenit importantă pentru impulsionarea economiei. După pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, cu începere din iunie 2015,  guvernul a anunţat o avalanşă de măsuri de relaxare fiscală pentru următorii ani care includ reduceri nesperate ale taxelor principale – TVA, CAS şi cota unică -, dar şi intenţii de penalizare a microîntreprinderilor fără angajaţi sau cu un salariat prin impozite mai mari şi de introducere a obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri.

    Cota standard de TVA ar urma să fie redusă de la 24% la 20% din 2016 şi la 18% din 2018, impozitul pe profit şi venit poate să coboare de la 16% la 14% din 2019, iar în cazul microîntreprinderilor se vor aplica cote de impozitare diferenţiate, în funcţie de numărul de salariaţi. Guvernul a propus şi eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2016, a impozitului pe dividende. Totodată, în 2016 ar urma să dispară „taxa pe stâlp“, care a atras numeroase critici de la aprobarea sa anul trecut. Pentru acest an guvernul a decis ca toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică să aibă TVA de 9% de la 1 iunie.

    Având în vedere anvergura şi multitudinea modificărilor fiscale avute în vedere de autorităţi, proiectul rescris al Codului fiscal – care aduce şi schimbări ale cotelor principalelor impozite şi regândirea unor sisteme de taxare – a fost caracterizat de specialişti ca fiind „foarte ambiţios“, „fără precedent“ sau „revoluţionar“.

    Cu toate intenţiile bune, incertitudinile legate de materializarea relaxării fiscale persistă. Unele măsuri de relaxare fiscală propuse de guvern au început să fie „ajustate” sau chiar să „dispară” pe parcursul negocierilor din Parlament. Mulţi miniştri de finanţe au pledat pentru măsuri de relaxare fiscală la reuniunea Ecofin din primăvară. Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor, a insistat atunci că România trebuie să-şi reducă fiscalitatea pentru a impulsiona creşterea economică: „România nu poate să nu aplice astfel de măsuri, întrucât este o ţară care are nevoie de foarte multe investiţii”.

    România a fost în ultimii ani una dintre cele mai stabile şi mai disciplinate ţări din UE din punct de vedere bugetar şi fiscal. Creşterea economică din zona euro arată însă tarele teoriei austerităţii. Austria şi Finlanda, de exemplu, ţări care au militat puternic pentru austeritate, sunt în pană de creştere.

    Pachetul de relaxare fiscală din România este binevenit dacă măsurile vor fi aplicate aşa cum au fost anunţate şi dacă aplicarea va fi durabilă, în condiţiile în care România are unul dintre cele mai mari niveluri de impozitare indirectă din Europa şi un nivel de taxare a muncii peste medie, cu efecte asupra competitivităţii economice, în opinia consultanţilor. Relaxarea fiscalităţii poate să aibă efecte pozitive asupra investiţiilor şi consumului, reprezentând „o gură de oxigen pentru economie“. Relaxarea fiscală va aduce creştere suplimentară a PIB, după cum anticipează Ministerul Finanţelor. Astfel, în scenariul aplicării măsurilor de relaxare fiscală, creşterea economică va depăşi 4% începând cu 2016 şi va ajunge la 4,8% în 2018.

    Rămâne de văzut dacă măsurile de relaxare fiscală avute în vedere de guvern vor deveni realitate în condiţiile în care persistă şi probleme de sustenabilitate bugetară. Impactul bugetar brut al modificărilor fiscale este estimat pentru anul viitor la circa 16 miliarde de lei, dar Finanţele speră că vor fi recuperate venituri, astfel că impactul bugetar net va ajunge la 6,8 miliarde de lei.