BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Cărucioare goale puse în centrul oraşului Lviv pentru a marca moartea a peste 100 de copii în Ucraina

    109 cărucioare goale au fost puse de activişti şi autorităţi locale, vineri, în centrul oraşului Lviv, pentru a marca numărul mare de copii ucişi în timpul invaziei ruseşti în Ucraina.

    Numărul victimelor în invazia Rusiei în Ucraina este în creştere. În centrul oraşului Lviv, activiştii şi autorităţile locale au amplasat 109 cărucioare goale pentru a simboliza copiii care au fost ucişi în timpul invaziei, scrie CNN.

    Potrivit Procuraturii Generale a Ucrainei, 109 copii au fost ucişi.

    Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului a luat act vineri de raportul biroului.

  • Armata ucraineană anunţă ce pierderi a suferit Rusia în timpul războiului

    Sursele ucrainene vorbesc despre pierderi însemnate în tabăra rusă în timpul războiului. Numărul persoanelor decedate creşte în fiecare zi, iar pierderile militare sunt foarte mari.  

    Oficialii ucraineni anunţă că pierderile armatei ruse în războiul din Ucraina sunt din ce în ce mai mari.

    Potrivit ucrainenilor, în jur de 14.200 de militari ruşi au murit în timpul conflictului. Este o cifră care nu a fost confirmată şi din alte surse.

    De asemenea, partea ucraineană vorbeşte despre o creştere importantă a pierderilor de echipament militar în tabăra rusă.

    Pe lista cu pierderi ale ruşilor ar fi 93 de avioane, 112 elicoptere, 450 de tancuri, 1.448 de maşini blindate, 205 sisteme de artilerie, 60 de rezervoare de combustibil, 3 ambarcaţiuni şi 879 vehicule. Pierderile au fost înregistrate în perioada 24 februarie- 18 martie.

  • Confesiunile unui miliardar rus, la trei săptămâni după ce Vestul i-a zdrobit averea

    Oligarhul rus Mihail Fridman a declarat într-un interviu că nu mai ştie cum să trăiască, la trei săptămâni după ce a fost lovit de sancţiunile Occidentului, a informat Bloomberg.

    Fridman, care are o avere netă de 10,1 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index, a fost sancţionat de Uniunea Europeană pe 28 februarie şi de Regatul Unit pe 15 martie.

    El a descris sancţiunile UE ca fiind „nefondate şi inechitabile” la acea vreme şi a spus că le va contesta, potrivit Reuters.

    De când a început invazia Ucrainei, averea lui Fridman a scăzut cu 4 miliarde de dolari, a raportat Bloomberg, potrivit Insider.

    „În ultima perioadă, nu mai ştiu cum să trăiesc”, a spus Fridman pentru Bloomberg. “Nu ştiu. Chiar nu ştiu.”

    Fridman, cofondator al firmei de investiţii londoneze LetterOne şi fost membru al consiliului de administraţie al companiei bancare ruse Alfa-Bank (n. red. – nu are legătură cu grupul elen Alpha Bank), a declarat pentru Bloomberg că sancţiunile au însemnat, practic, îngheţarea ultimului său card bancar funcţional din Regatul Unit.

    Locuind în Marea Britanie, Fridman beneficiază de o alocaţie de 2.500 de lire sterline (3.300 de dolari) pe lună. Pentru a cheltui din bani, oligarhul trebuie să solicite o licenţă specială pe care guvernul britanic o va evalua îndeaproape.

    „Problemele mele pălesc în comparaţie cu problemele lor”, a spus Fridman pentru Bloomberg, referindu-se la ucrainenii prinşi în conflict.

    Fridman a demisionat din consiliul de administraţie al Alfa-Bank la o zi după ce UE l-a sancţionat. De asemenea, a demisionat din consiliul de administraţie al LetterOne, firma de investiţii pe care a cofondat-o.

    Oligarhul rus susţine că are o relaţie bună cu Occidentul din cauza călătoriilor sale la Washington şi a unui program de burse Alfa-Bank pe care l-a înfiinţat pentru cetăţenii americani, britanici şi germani în 2004.

    „Am crezut sincer că suntem atât de buni prieteni ai lumii occidentale încât nu putem fi pedepsiţi”.

    Fridman se numără printre oligarhii vizaţi de sancţiunile occidentale care urmăresc paralizarea economiei Rusiei şi pedepsirea preşedintelui Vladimir Putin pentru invazia sa în Ucraina. 

  • Sánchez, la Bucureşti: Putin a vrut să slăbească UE, o vede ca pe o ameninţare şi a atacat Ucraina

    Preşedintele Guvernului Spaniei, Pedro Sánchez, a declarat, la Bucureşti că Putin, prin invadarea Ucrainei a vrut să slăbească Uniunea Europeană şi nu se aştepta la o asemenea unitate. 

    Pedro Sánchez a spus, la Bucureşti, că Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, a încercat în diferite feluri să slăbească UE.

    „De-a lungul multor ani, Putin a încercat să slăbească Uniunea Europeană. A intervenit în acest sens în diferite feluri. Cu toţii ştim că a folosit şi s-a folosit de tehnologie, dar a folosit şi instrumente mai clasice, cum ar fi invazia asta unilaterală, intervenţia Rusiei în Ucraina. Dar trebuie să fim conştienţi de unde a pornit acest conflict, de ce a invadat Rusia Ucraina. Preşedintele Zelenski a fost destul de clar atunci când a vorbit despre asta. Putin a atacat Ucraina pentru că o percepe ca pe o ameninţare la procesul democratic. Putin încearcă să slăbească Uniunea Europeană pentru o vede ca pe o ameninţare, un proiect geopolitic la scară globală şi fundamentat pe valori opuse regimului de la Moscova. Mă refer aici la libertăţi, la democraţie, la respectarea drepturilor omului. Prin urmare, trebuie să fim conştienţi de acest lucru şi să fim uniţi aşa cum am fost încă de la începutul acestei invazii, toate guvernele, toate societăţile, să fie unite în jurul guvernelor ţărilor proprii”, a spus preşedintele Guvernului Spaniei.

    Sánchez este de părere că Putin a crezut că statele UE vor acţiona fiecare separat şi astfel el va putea învinge.

    „Nu credea că comunitatea internaţională va da dovadă de această uniune, dar lucrurile le-au contrazis, realitatea l-a contrazis. România, Spania şi multe alte ţări au intervenit. Aş putea spune că chiar 40 de ţări au intervenit în mod unitar şi au fost de acord ca Tribunalul Internaţional să cerceteze acest genocid pe care guvernul din Rusia îl face în Ucraina. Practic cu toţii condamnăm această invazie. Ne-am unit şi în ceea ce proveşte solidaritatea cu poporul ucrainean, nu doar la nivelul Uniunii Europene, dar şi la nivel bilateral. Fiecare ţară oferă material de luptă, material de apărare şi, bineînţeles, ajutoare umanitare către Ucraina”, a mai spus Sánchez.

    Astfel, în Spania a fost aprobat un pachet de ajutoare umanitare, cel mai mare pe care Spania l-a oferit vreodată, de 23 de milioane de euro pentru Ucraina.

    Sánchez a mai spus că Spania va continua să fie un exemplu în ceea ce priveşte primirea refugiaţilor, nu doar a celor care provin din Ucraina, ci şi pentru cei care vin prin Republica Moldova.

    „Am vorbit cu preşedintele Republicii Moldova, am asigurat-o de sprijinul poporului spaniol. 1000 de refugiaţi ucraineni se află acum în Republica Moldova şi ei vor fi duşi în Spania în acest exerciţiu de solidaritate cu Uniunea Europeană”, a mai spus preşedintele Guvernului Spaniei .

    De asemenea, Sánchez a mai spus că ţările UE trebuie să demonstreze unitate în ceea ce priveşte sancţiunile aplicate Rusiei pentru a-i transmite lui Putin şi obligaţiilor lui că pachetul de sancţiuni va continua să crească.

  • Putin acuză ruşii care părăsesc ţara: Rusia trebuie să treacă printr-o perioadă de auto-curăţare a societăţii pentru a scăpa de nemernici şi trădători

    Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că Rusia trebuie să treacă printr-o „auto-curăţare a societăţii” pentru a scăpa de „nemernici şi trădători”, în vreme ce mii de ruşi încearcă să părăsească ţara în urma războiului cu Ucraina, scrie Business Insider.

    „Occidentul încearcă să spargă societatea noastră, speculând asupra pierderilor militare şi a efectelor socioeconomice ale sancţiunilor pentru a provoca o rebeliune populară în Rusia”, a declarat Putin într-o conferinţă video distribuită pe Twitter.

    „Dar orice popor, în special poporul rus, este capabil să distingă adevăraţii patrioţi de nenorociţi şi trădători”, a spus el despre cei care nu au susţinut Kremlinul.

    „Sunt sigur că această autocurăţare necesară şi naturală a societăţii nu va face decât să ne întărească ţara, solidaritatea, uniunea şi disponibilitatea de a răspunde oricăror îndemnuri la acţiune”, a declarat Putin.

    Putin a spus că nu îi „judecă pe cei cu vile în Miami” sau pe cei „care nu pot trăi fără foie gras şi midii sau aşa-zisele drepturi bazate pe gen”, atâta timp cât sunt „mental” cu Rusia.

    „Problema nu constă în asta, ci în faptul că mulţi dintre aceşti oameni, din punct de vedere mental, trăiesc în altă parte şi nu aici cu noi, cu oamenii noştri, cu Rusia”, a spus Putin.

    „Aceasta este, în opinia lor… o apartenenţă la casta superioară, la rasa superioară”, a spus el.

    Între timp, mii de ruşi încearcă să fugă din ţară în urma invaziei Ucrainei din 24 februarie.

    De atunci, trupele ruse au bombardat mai multe oraşe ucrainene, inclusiv clădiri rezidenţiale şi spitale.

    Mai mulţi ruşi au declarat pentru Insider că au fugit din oraşele lor natale în ţările vecine din cauza temerilor legate de legea marţială, închiderea frontierelor şi înăsprirea situaţiei economice.

    Unii au spus că se tem că vor fi reţinuţi din cauza opiniilor lor anti război, deoarece o nouă lege face ilegală răspândirea de informaţii false despre armata rusă, solicitarea încetării invaziei Rusiei asupra Ucrainei sau sprijinirea sancţiunilor împotriva Rusiei.

    Aproape 15.000 de persoane din Rusia au fost reţinute de la începutul invaziei, potrivit datelor grupului independent de monitorizare OVD-Info.

  • Stoltenberg: NATO nu va tolera niciun atac asupra vreunui stat membru şi îşi va reconfigura apărarea

    Alianţa Nord-Atlantică nu va tolera niciun atac asupra vreunui stat membru, a declarat miercuri după-amiază secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, după reuniunea miniştrilor Apărării, afirmând că NATO se va adapta noilor realităţi şi îşi va reconfigura apărarea colectivă.

    “Tocmai am încheiat o reuniune extraordinară a miniştrilor Apărării din statele membre NATO care s-a axat pe consecinţele invaziei Rusiei în Ucraina. Am abordat susţinerea noastră pentru Ucraina şi costurile severe pe care le impunem Rusiei. De asemenea, am discutat despre activităţile NATO în sensul consolidării apărării, atât acum, cât şi în anii care urmează”, a afirmat Jens Stoltenberg, în conferinţa de presă organizată la sediul NATO.

    “Am onorat curajul poporului ucrainean şi a forţelor armate ucrainene. Statele NATO şi cele partenere au susţinut Ucraina de mulţi ani cu echipamente şi prin misiuni de instruire militară. Ajutăm Ucraina să îşi susţină dreptul fundamental la autoapărare, libertatea şi democraţia printr-un volum semnificativ de echipamente militare esenţiale. Astăzi, miniştrii Apărării au stabilit să continue să ofere susţinere semnificativă Ucrainei, inclusiv cu echipamente militare, susţinere financiară şi asistenţă umanitară”, a adăugat Jens Stoltenberg, conform MEDIAFAX.

    Secretarul general NATO i-a cerut preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, să oprească “imediat” războiul din Ucraina. “Trebuie să retragă forţele militare, acum, şi să se implice în diplomaţie, printr-o atitudine de bună-credinţă”, a insistat Stoltenberg.

    “Alianţa Nord-Atlantică reacţionează la actuala criză cu viteză şi unitate. Iar săptămâna viitoare, şefii de stat şi de guvern din ţările aliate se vor întâlni într-un summit extraordinar al NATO. Vom aborda atât reacţia noastră imediată, cât şi schimbările pe care trebuie să le efectuăm pentru securitatea noastră pe termen lung. Moscova nu trebuie să aibă niciun dubiu: NATO nu va tolera niciun atac asupra suveranităţii sau integrităţii teritoriale a statelor membre”, a continuat Jens Stoltenberg.

    “Ne confruntăm cu o nouă realitate în materie de securitate. De aceea, trebuie să reconfigurăm apărarea colectivă şi capabilităţile pentru descurajare militară pe termen lung”, a subliniat Stoltenberg.

  • Jens Stoltenberg: NATO nu se va implica militar în conflictul dintre Ucraina şi Rusia

    Alianţa Nord-Atlantică nu se va implica militar nici la nivel aerian, nici terestru în conflictul dintre Ucraina şi Rusia, a declarat miercuri după-amiază secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii miniştrilor Apărării.

    – continuă –

  • Preşedinţia Ucrainei pare să respingă statutul de neutralitate militară solicitat de Rusia

    Oficiali ruşi au semnalat că în cadrul negocierilor i se propune Ucrainei să accepte un statut de neutralitate militară asemănător cu cel al Austriei sau Suediei.

    Însă imediat după apariţia publică a acestor propuneri, Preşedinţia de la Kiev a transmis următorul comunicat, potrivit cotidianului Le Monde: “Ucraina este în prezent în război direct cu Rusia. Drept consecinţă, modelul nu poate fi altul decât ucrainean”.

    Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Polodiak, şeful delegaţiei ucrainene la negocierile cu Rusia, afirmă că vrea obţinerea unor “garanţii absolute de securitate” din partea statelor occidentale. “Acest lucru ar însemna că garanţii securităţii nu ar asista pasiv în cazul unui atac asupra Ucrainei, aşa cum se întâmplă acum, ci ar lua parte în mod activ la conflict de partea Ucrainei şi i-ar furniza arme”, a declarat Mihailo Podoliak.

    Marţi, preşedintele Volodimir Zelenski a admis că Ucraina nu va putea deveni membră a Alianţei Nord-Atlantice, în contextul opoziţiei vehemente a Rusiei. “Am auzit, de-a lungul anilor, că porţile erau deschise, dar am înţeles şi că nu putem adera. Acesta este adevărul şi trebuie să îl recunoaştem. Sunt mulţumit că cetăţenii noştri încep să înţeleagă şi îşi dau seama că putem miza doar pe forţele proprii”, a afirmat Volodimir Zelenski.

  • Florin Spătaru, ministrul economiei: discutăm măsuri precum şomajul tehnic sau kurzarbeit pentru companiile din România afectate de războiul din Ucraina

    Florin Spătaru, ministrul economiei, a spus, astăzi, la ZF Produs în România, că la nivel de minister se pregăteşte un set de măsuri pentru susţinerea pe termen scurt a companiilor afectate de ruperea lanţurilor de valoare, din cauza războiului din Ucraina.

    „În situaţia în care, pe anumite perioade de timp e posibil ca o parte din activitate să nu se poată desfăşura, trebuie să avem o formă de protecţie astfel încât angajaţii să nu sufere să nu să nu ajungem în situaţia ca o parte din ei să fie trimişi în şomaj. Va trebui să venim cu o propunere concretă în acest sens – kurzarbeit, şomaj tehnic –  care să poată să sprijine atât companiile, cât şi angajaţii”, a spus ministrul Florin Spătaru la ZF Produs în România, emisiune realizată cu sprijinul Masterbuild.

    Florin Spătaru a mai spus că printre sectoarele cele mai afectate de războiul de la graniţă se numără industria auto şi industria lemnului.

    „Nu vorbim doar de Federaţia Rusă, vorbim şi de Ucraina, care în acest moment este economic nefuncţională şi atunci trebuie să ţinem cont că cele două pieţe reprezentau, pentru anumite sectoare, un segment important, atât pentru export cât şi pentru import. Industria auto, spre exemplu. Anumite componente în acest moment nu pot fi aprovizionate aşa sunt dificultăţi de aprovizionare. Înţeleg de la cei doi mari producători cât şi de la industria orizontală că fac eforturi ca să fac eforturi să găsească soluţii alternative.

    De asemenea vorbim de vorbim de industria mobilei unde mobila de cea mai bună calitate se ducea către Federaţia Rusă. Reprezentanţii din industria mobilei au venit cu câteva propuneri prin care să-şi asigure atât materia primă, dar de asemenea să poată să livreze pe alte pieţe.”

     

  • BREAKING! Armata ucraineană a lansat contraofensiva

    Forţele armate ale Ucrainei au lansat o contraofensivă împotriva armatei ruse, anunţă Sky News.

    Contraofensiva ucrainenilor a început în mai multe „zone operaţionale”.

    Anunţul a fost făcut de consilierul prezidenţial Mykhailo Podolyak.

    Din motive strategice, reprezentantul ucrainenilor nu a dat mai multe detalii despre contraofensivă.

    Nu se ştie care este stadiul luptelor dintre forţele ucrainene şi cele din Rusia.