BusinessMagazin

Tag: servicii

  • Tânărul de 36 de ani care şi-a făcut cea mai mare agenţie de turism online din România

    Daniel Truică este managing partner al Vola, cea mai mare agenţie de turism din online-ul românesc,  şi eroul unei poveşti de care România avea nevoie în ecosistemul antreprenorial.

    Doar în România, Vola.ro a vândut anul trecut bilete de avion, vacanţe, city break-uri şi alte servicii turistice care au însumat 42,47 milioane euro (echivalentul a 188,8 milioane lei), aceasta reprezentând o creştere de peste 54% faţă de anul 2014, când platforma online înregistra o cifră de afaceri de 27,51 milioane euro (122,3 milioane lei). Astfel, Vola.ro a încheiat cel mai bun an de până acum şi îşi păstrează poziţia de lider în rezervări turistice online în România.

    „Anul 2015 a fost cel mai bun an de până acum, pentru că am făcut cele mai îndrăzneţe lucruri de până acum. Am ieşit din zona de performance marketing şi am derulat primele campanii TV din istoria Vola.ro, am lansat produse unice pe piaţa din România. Aş spune că succesul înseamnă câteodată să ieşi din zona ta de confort”, a declarat Daniel Truică, managing partner şi unul dintre fondatorii Vola.ro.

    Fondată în 2007 de Daniel Truică împreună cu doi parteneri polonezi, Vola.ro s-a concentrat iniţial doar pe vânzarea biletelor de avion. Ulterior, portalul şi-a diversificat oferta, adăugând toate serviciile conexe călătoriilor: hoteluri, asigurări medicale, închirieri maşini, servicii corporate şi pachete (zbor + hotel) de tip city break şi vacanţă. Totul a început cu doi angajaţi şi un sediu de 50 de metri pătraţi, iar acum compania a ajuns la o cifră de afaceri de 42-44 de milioane de euro în 2015, adică o creştere de peste 50% faţă de anul trecut.

    Când s-a întors din Statelu Unite, unde plecase cu o bursă, Daniel Truică a ajuns şi pe la bunica din partea tatălui, undeva pe malul Dunării. Străbătuse America de două ori cu maşina, pe diagonală, din New York până în California. „M-a luat un unchi şi am fost să ne plimbăm pe malul Dunării. Ne-am uitat împreună în zare, vedeam staţia de epurare construită de Ceauşescu şi acum abandonată, în stânga, blocurile comuniste ale bulgarilor pe malul celălalt, apa murdară, de culoare cenuşie… şi unchiul zice: «Nepoate, au americanii ăştia aşa ceva?» Iar eu i-am răspuns: «Nu, unchiule, au multe, dar nu au Dunărea»”.

     Am stat doi ani în Statele Unite, când aveam 20-21 de ani. După care m-am întors în ţară şi am fondat IQads, un portal despre publicitate. La momentul respectiv, era puţin diferit faţă de ce este acum. Noi am avut ideea unui proiect de advert-gaming, o publicitate prin joc. Şi am pornit să vindem pachete publicitare către agenţiile de advertising din România şi către clienţii mari„, povesteşte Truică.

    După ce şi-a vândut participaţia la IQads, a fondat o firmă împreună cu doi tineri polonezi, care se ocupa cu turismul de nişă. După anul al doilea de facultate – era student la Finanţe-Bănci la Sibiu -, a plecat pentru trei-patru luni în America prin programul Work and Travel. Când s-a întors, pe polonezi i-a întâlnit din întâmplare într-un bar. Ei veniseră în România, voiau să îşi deschidă un birou, dar nu ştiau exact cum.

    Au aflat că toţi munciseră prin programul Work and Travel şi de aici a pornit totul. În decembrie 2004, cei trei au deschis firma Student Adventure, care a funcţionat cu acest nume până în 2007. Polonezii aveau acest business şi în ţara lor însă, în 2005, când Polonia a intrat în UE, programul a scăzut brusc prin deschiderea graniţelor. „Ştiam că vrem să facem altceva, nu mai voiam să facem aceste programe de Work and Travel, mai ales că România intra în Uniunea Europeană şi anticipam un declin similar celui din Polonia„, îşi aminteşte Daniel Truică.

    Acel altceva a apărut din întâmplare, în timpul unei plimbări. Firma Student Adventure tocmai obţinuse licenţă pentru a vinde bilete de avion pentru o companie care avea tarife preferenţiale pentru studenţi. „Noi aveam biroul pe Magheru şi ne plimbam pe bulevard, iar unul din colegii mei mi-a spus că poate ar trebui să intrăm cumva în ticketing pentru că avem licenţa asta, şi să ne acredităm IATA. I-am zis să se uite că pe parcursul a 100 de metri am trecut pe lângă patru agenţii de turism şi l-am întrebat: «Vrei s-o facem pe-a cincea?». Şi atunci i-am propus să o facem online. Eu aveam experienţă de la IQads şi aşa am ajuns la ideea unei agenţii online”.

    Vola.ro este cea mai mare agenţie online de turism din România, având, încă de la înfiinţare, o dinamică explozivă, atât ca cifră de afaceri, cât şi ca număr de angajaţi şi clienţi. Vola deserveşte persoane fizice sau companii, oferind servicii complete de turism: bilete de avion de linie şi low-cost, rezervări hoteluri, city break-uri, vacanţe, asigurări medicale de călătorie şi servicii de rent-a-car.

    De asemenea, Vola.ro este prima companie din România care a fost clasată pe primul loc, pentru trei ani consecutivi, în topul Deloitte Technology Fast 50, în Europa Centrală. În 2015, Vola România a avut o cifră de afaceri de aproximativ 42,47 milioane de euro, înregistrând o creştere de 54% faţă de 2014, iar la nivel de grup cifra de afaceri a fost de 63,25 milioane de euro.

    Daniel Truică nu a reuşit de unul singur această performanţă şi de-a lungul anilor a atras atenţia mai multor investitori, printre care şi 3TS Capital, companie de administrare a fondurilor de private equity şi venture capital, care a intrat în acţionariatul Vola în februarie 2015 printr-o investiţie de 5 milioane de euro. Vola a primit o investiţie de 500.000 de euro şi prin fondul Catalyst, administrat tot de 3TS, singurul fond Jeremie din România, tranzacţie finalizată în octombrie anul trecut. În aceeaşi perioadă, Marius Ghenea, unul dintre cei mai cunoscuţi business angels locali, s-a alăturat echipei 3TS Capital pentru a coordona investiţiile fondului din regiune. „3TS a investit în Vola prin fondul TCEE fund 3 încă de la începutul lui 2015, iar investiţia s-a făcut în primă instanţă în grupul fruvola, ce include şi compania din Polonia. 3TS Catalyst Romania este destinat pentru investiţii în companii de tehnologie din România şi iată de ce am fost interesaţi de o investiţie în Vola prin acest fond, mai ales prin poziţia de leadership pe care compania o are pe piaţa românească şi ritmul de creştere. Compania se află într-o verticală de business care este de interes pentru fondul nostru“, spunea Marius Ghenea, investment director la 3TS Capital.

    Vorbind despre aceste investiţii, Daniel Truică, managing partner Vola, spunea la finele anului trecut că „suntem la început, dar este un început bun. Pot să spun că am avut relaţie bună cu reprezentaţii fondului TCEE, cât şi cu Marius. Există mici spaime ale unui antreprenor înaintea acestui pas. Pentru că, evident, Vola a fost copilul nostru şi ai aceleaşi instincte de protecţie asupra businessului ca faţă de copilul tău. Când cedezi o parte din munca ta ai anumite anxietăţi, naturale. Din fericire, nu s-a concretizat nimic din temeri, dimpotrivă, lucrurile au mers foarte bine“.

    Vola este percepută ca fiind doar o agenţie de turism, însă Daniel Truică ţine să precizeze că este în primul rând o companie de tehnologie, iar multe dintre resursele financiare şi de management au mers în această direcţie. Vorbind despre Catalyst, Truică spune că „este un fond care înţelege companiile de tehnologie şi asta contează enorm, iar noi ne considerăm o companie de tehnologie. Probabil că publicul ne vede ca pe o agenţie de turism, însă coloana vertebrală a companiei este tehnologia şi punctul spre care se îndreaptă cele mai multe dintre resursele noastre, atât financiare, cât şi de management“.

  • Bitdefender: Serviciile de transfer de fişiere, cele mai vizate de ameninţări de tip phishing în prima parte a anului

    La nivel global, platformele de transfer de fişiere sunt folosite mai frecvent pentru a distribui ameninţări de tip phishing decât serviciile bancare sau cele de comerţ electronic, căile tradiţionale de atac.

    Unul din cinci link-uri periculoase de tip phishing se foloseşte de serviciile de transfer de fişiere pentru a livra conţinut infectat utilizatorilor, arată datele interne ale Bitdefender.

    „Phishing-ul rămâne un vector de atac extrem de eficient, responsabil pentru creşterea numărului de incidente legate de pierderea datelor, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru companii. Utilizatorii pot cădea uşor în capcana întinsă de atacatori, dat fiind că mesajele primite provin aparent de la surse de încredere pe care aceştia le cunosc şi le folosesc în mod uzual”, a declarat Bogdan Botezatu, specialist în ameninţări cibernetice al Bitdefender.

    Deşi nu utilizează o tehnologie inovatoare, serviciile de transfer de fişiere au devenit tot mai populare ca urmare a uşurinţei în utilizare şi a gratuităţii folosirii acestora. În 2015, Dropbox a depăşit pragul de 400 de milioane de utilizatori care au stocat 35 de miliarde de fişiere Microsoft Office, iar Google Drive a depăşit 200 de milioane în 2014.

    Serviciile de transfer de fişiere şi de stocare a acestora în cloud nu au funcţionalităţi de securitate care să filtreze conţinutul periculos şi permit atacatorilor să transmită şi apoi să ascundă fişierele infectate cu malware fără să lase urme. De exemplu, Dropbox nu monitorizează fişierele utilizatorilor din directoarele private. Cu toate acestea, a implementat un sistem bazat pe semnături, care recunoaşte conţinutul protejat de drepturi de autor. Algoritmul funcţionează automat şi generează semnături unice pentru fişiere, pe care le suprapune peste cele ale fişierelor protejate de drepturi de autor, blocând astfel accesul utilizatorilor care le răspândesc către terţi.

    Dropbox se află pe locul al patrulea în topul celor mai vizate branduri de către atacuri de tip phishing, după PayPal, Apple şi Google.

    Fluxul de infectare se derulează după următorul tipar: utilizatorul primeşte un e-mail aparent autentic care îl îndeamnă să acceseze un link pentru a vedea un document ataşat. Odată accesat, link-ul redirecţionează utilizatorul către o pagină de internet găzduită pe domeniul furnizorului. Pagina solicită numele de utilizator şi parola, le înregistrează şi le trimite infractorilor prin certificate de tip SSL, folosite pentru securizarea comunicaţiilor. Certificatele SSL asigură că transmiterea datelor personale pe o pagină de internet se face în mod securizat, însă nu garantează că site-ul în sine este unul sigur. Aşadar, atacatorii profită de lipsa de cunoştinţe a utilizatorilor şi cumpără certificate ieftine de tip SSL pentru a crea aparenţa că site-urile de phishing sunt legitime.
     

  • Compania de servicii financiare Mazars recrutează peste 60 de tineri absolvenţi şi profesionişti cu experienţă

    Mazars anunţă derularea unei campanii de recrutare în care vor fi angajaţi peste 60 de tineri, atât proaspăt absolvenţi, cât şi profesionişti cu experienţă. Procesul de recrutare are loc în contextul dezvoltării tuturor liniilor de business şi a serviciilor companiei, de audit, consultanţă fiscală, consultanţă financiară, contabilitate şi servicii de salarizare.

    “Vrem să găsim tinerii talentaţi şi extrem de motivaţi care vor să ni se alăture şi să aducă o schimbare, tineri care doresc să aibă un start de succes în carieră sau să-şi dezvolte cariera mai departe. Atunci când sunt pregătiţi să facă trecerea de la studiile economice urmate la facultate către viaţa profesională, vrem să fim prima opţiune pe care tinerii o iau în considerare”, spune René Schöb, Country Managing Partner Mazars.

    Procesul de recrutare vizează tineri absolvenţi de studii economice si profesionişti cu cel puţin 3 ani de experienţă în domenii relevante pentru poziţiile anunţate. Selecţia include mai mulţi paşi, începând cu o serie de teste profesionale şi psihometrice, urmate de un interviu cu un reprezentant de resurse umane şi interviul cu managerul echipei pentru care se face recrutarea. Candidaţii trebuie să vorbească fluent limba engleză, iar cunoaşterea limbii germane sau a limbii franceze reprezintă un avantaj.
     

  • IDC: Serviciile de Cloud vor fi principalul factor de creştere în piaţa de IT&C pentru restul deceniului

    Un studiu IDC realizat împreună cu Microsoft şi Reţeaua de Parteneri Microsoft relevă tendinţe de creştere semnificativă legate de platformele de cloud – atât pentru piaţă cât şi pentru furnizorii de servicii IT&C.

    Conform cercetărilor, peste 80% dintre clienţi utilizează sau adoptă tehnologia cloud. Iar cea mai mare piaţă de cloud —incluzând hardware, software şi serviciile profesionale şi gestionate din aria tehnologiei cloud —va depăşi 500 de miliarde de dolari până în 2020.

    Dacă vorbim de serviciile cloud disponibile public (spre deosebire de cele private, implementate intern de companii sau organizaţii) IDC estimează că venitul global din servicii IT aferente (de ex. SaaS, PaaS şi IaaS) va atinge 141,2 miliarde USD până în 2019, cu o rată compusă a creşterii anuale (RCCA) de 19,4%: de aproape 6 ori mai mult decât rata creşterii generale a cheltuielilor IT.

    IDC prezice creşteri seminificative ale pieţei serviciilor de cloud în toate regiunile. SUA au contabilizat 64% din venituri în 2015, însă se prefigurează să scadă la 60% până în 2019. America Latină (RCCA 31,4%) şi Asia Pacific, excluzând Japonia (RCCA 24,1%), vor înregistra cele mai mari rate de creştere pentru cloud-ul public în următorii 5 ani.

    Din punctul de vedere al prestatorilor de servicii IT, partenerii Microsoft ale căror venituri provin în proporţie de  50% sau mai mult din servicii de cloud au o dezvoltare de 2 ori mai mare, un profit brut de 1,5 ori mai mare şi venituri recurente de 1,8 mai mari decât cele ale partenerilor similari – în creştere faţă de cifrele rezultate în studiul similar realizat în anul 2014.

    Veniturile recurente sunt un obiectiv dezirabil pentru  orice afacere. Cercetări suplimentare ale IDC au arătat că veniturile recurente asigură cotări mai ridicate ale companiei, care pot aduce beneficii precum condiţii mai bune de împrumut şi o valoare mai mare pentru investitori.

    În ceea ce priveşte serviciile de tip SaaS (Software as a Service), PaaS (Platform as a Service), IaaS (Infrastructure as a Service), alături de toate serviciile profesionale şi gestionate din aria tehnologiei cloud (atât publice, cât şi private), precum şi software-ul şi hardware-ul adecvate pentru implementarea serviciilor cloud – se estimează să ajungă la o utilizare totală de trei ori mai mare decât în prezent.

    “Tehnologia joacă un rol din ce în ce mai mare în business, ajutând clienţii să găsească noi zone de creştere şi optimizare, iar partenerii sunt în centrul acestei transformări de business. Soluţiile cloud construite de partenerii Microsoft devin mai flexibile, scalabile şi accesibile unor segmente tot mai largi de clienţi”, a declarat Gabriela Matei, Director Comercial, Microsoft Romania

    Numeroşi furnizori de soluţii aşteaptă momentul în care clienţii sunt pregătiţi, înainte de a investi într-o arie a tehnologiei. Având în vedere că serviciile de cloud prezintă din ce în ce mai mult interes pentru majoritatea clienţilor, este esenţial ca partenerii să se adapteze şi să îşi păstreze relevanţa pentru propria bază de clienţi. Astăzi, cu aproape 80% din companii utilizând sau adoptând complet cloud-ul şi numai 8% care sunt complet opace faţă de această nouă platformă (în scădere de la 21% în 2014),  punctul critic poate fi considerat depăşit, ceea ce ne plasează în etapa de „majoritate timpurie” de pe curba adoptării.

  • UPS desemnează un nou country manager pentru România

    UPS anunţă desemnarea lui Jim Kearney pentru poziţia de country manager UPS Ungaria, România şi Grecia.

    De pe această poziţie, Kearney, de origine irlandez şi cu o experienţă de 27 de ani în cadrul UPS, va coordona o echipă de aproximativ 650 de angajaţi şi va fi responsabil de operaţiuni, dezvoltare de business şi strategia UPS în cele trei ţări, Ungaria, România şi Grecia. Kearney îl înlocuieşte pe Tim Helsen, care ocupă în prezent funcţia de country manager pentru UPS Olanda.
     
    „Cu expertiza şi vasta sa experienţă, Jim Kearney are toate premisele să coordoneze cu succes afacerile UPS din Ungaria, România şi Grecia,” declară Daniel Carrera, preşedintele UPS pentru Europa de Est. „Sub îndrumarea sa, clienţii UPS din regiune vor continua să beneficieze de serviciile logistice inovatoare şi de soluţiile pe care le aşteaptă de la noi.”

    Kearney şi-a început cariera în 1989 ca funcţionar administrativ în cadrul departamentului financiar-contabil al UPS Marea Britanie, cu sediul la Londra. Pe parcursul anilor următori, a deţinut numeroase poziţii cu multiple responsabilităţi în cadrul aceluiaşi department. In 1999, a devenit office manager pentru UPS European Consolidated Service Center în Dublin, Irlanda. Patru ani mai târziu, Kearney s-a mutat la Bruxelles, unde a ocupat funcţia de manager financiar al departamentului financiar-contabil al UPS Europa.

    În 2004, Kearney a fost promovat ca şi controller pentru o regiune din UPS care, la acel moment, includea zonele Mediteraneană, Orientul Mijlociu şi Africa, având sediul la Bruxelles. Un an mai târziu, a revenit în Dublin, unde a ocupat poziţia de controller în cadrul Consolidated Service Center. In 2009, a fost desemnat country manager pentru UPS Irlanda.

    În 2011, Kearney a acceptat poziţia de director pentru contractorii de servicii autorizate pentru UPS din ţările din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, iar în 2013 a început să coordoneze, în calitate de director,  contractorii de servicii autorizate pentru UPS din Europa de Est, având sediul în Irlanda. Din ambele poziţii, Kearney a fost responsabil de supravegherea şi coordonarea activităţilor contractorilor de servicii autorizaţi pentru UPS din ţările cuprinse în aceste regiuni.

    Kearney deţine o atestare profesională în contabilitate de la Chartered Institute of Management Accountants (CIMA).

  • România science fiction: În ţara cu internet „mai rapid decât în SUA“, o treime din populaţie nu a utilizat niciodată internetul

    „Locuitorii Bucureştiului au în ziua de azi acces la internet mult mai rapid decât în SUA. Este inacceptabil şi ceva trebuie să se schimbe.“

    Opinia de mai sus a candidatului democrat la alegerile din SUA Bernie Sanders, pusă săptămâna trecută pe Twitter, a stârnit ceva vâlvă la Bucureşti – în mare parte ironii sau reacţii de dezaprobare. Dar viteza la internet este doar o mică parte a unei poveşti româneşti care promite.
    „Sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) este dinamic şi competitiv. Ponderea sectorului TIC în PIB-ul României este de 6%, una dintre cele mai ridicate din UE. În condiţiile în care aproape jumătate dintre abona­mentele la servicii fixe de bandă largă au viteze de cel puţin 100 Mbps, Ro­mânia se situează pe primul loc în UE în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor în bandă largă cu acces ultrarapid“, no­tează ultimul raport de ţară al Comisiei Eu­ropene, publicat la finalul lui februarie.

    Sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în România a ajuns în ultima vreme un etalon al creşterii economice, este cel mai dinamic sector al economiei. De la 3,4% contribuţie la PIB în 2011 a ajuns anul trecut, cel mai probabil, la dublul acestui procent (6,7% din PIB în primele trei trimestre).

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cum ajunge laptele de la 80 de bani litrul la poarta fermei la 4 lei litrul în supermarket

    Preţul laptelui creşte de 4-5 ori de la poarta fermei până în frigiderul consumatorului din România, iar cres­cătorii de bovine afirmă că afacerea este din ce în ce mai puţin rentabilă şi sunt ameninţaţi cu închiderea.

    Din 2007 până în prezent şeptelul de bovine a scăzut cu 30%, până la 2,07 milioane de capete de animale în 2014, potrivit celor mai recente informaţii disponibile.

    Preţul mediu de achiziţie al litrului de lapte la poarta fermei, de către procesator, a fost 1,18 lei pe litru în octombrie 2015, la care se adaugă costurile de procesare care variază între 0,3 lei şi 1 leu, preţ care include analize, costul de procesare, ambalajul, costuri care sunt mai mari la laptele fără lactoză sau la ambalaje „ultrasecurizate“, diferenţa fiind reprezentată de TVA şi marja de venit a supermaketurilor, potrivit lui Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui. El mai afirmă că supermaketurile refacturează multe servicii către furnizor, cum ar fi servicii de marketing, manipulare, apariţii în cataloage de promoţii etc.

    „Îl găseşti la raft cu 4,5 lei, dar eu vând litrul de lapte cu 1,5% grăsime cu 2,7- 3,2 lei litru. Preţul la raft e făcut de comerciant. Acesta este format 50% din TVA plus comerciant, iar 50% se împarte între procesator şi fermier. Deci dacă dumneavoastră găsiţi laptele la raft cu 4 lei, 2 lei reprezintă TVA plus servici­ile comerciantului, iar 2 lei se împart între fermier şi comerciant“, a declarat pentru ZF Dorin Cojocaru, care explică că supermarketul pune la dispoziţie spaţiul, iar procesatorul plăteşte serviciul. „Nu poţi să comentezi pentru că te delistează, dacă te delistează nu mai poţi să vinzi marfa“, a adăugat el.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cum ajunge laptele de la 80 de bani litrul la poarta fermei la 4 lei litrul în supermarket

    Preţul laptelui creşte de 4-5 ori de la poarta fermei până în frigiderul consumatorului din România, iar cres­cătorii de bovine afirmă că afacerea este din ce în ce mai puţin rentabilă şi sunt ameninţaţi cu închiderea.

    Din 2007 până în prezent şeptelul de bovine a scăzut cu 30%, până la 2,07 milioane de capete de animale în 2014, potrivit celor mai recente informaţii disponibile.

    Preţul mediu de achiziţie al litrului de lapte la poarta fermei, de către procesator, a fost 1,18 lei pe litru în octombrie 2015, la care se adaugă costurile de procesare care variază între 0,3 lei şi 1 leu, preţ care include analize, costul de procesare, ambalajul, costuri care sunt mai mari la laptele fără lactoză sau la ambalaje „ultrasecurizate“, diferenţa fiind reprezentată de TVA şi marja de venit a supermaketurilor, potrivit lui Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui. El mai afirmă că supermaketurile refacturează multe servicii către furnizor, cum ar fi servicii de marketing, manipulare, apariţii în cataloage de promoţii etc.

    „Îl găseşti la raft cu 4,5 lei, dar eu vând litrul de lapte cu 1,5% grăsime cu 2,7- 3,2 lei litru. Preţul la raft e făcut de comerciant. Acesta este format 50% din TVA plus comerciant, iar 50% se împarte între procesator şi fermier. Deci dacă dumneavoastră găsiţi laptele la raft cu 4 lei, 2 lei reprezintă TVA plus servici­ile comerciantului, iar 2 lei se împart între fermier şi comerciant“, a declarat pentru ZF Dorin Cojocaru, care explică că supermarketul pune la dispoziţie spaţiul, iar procesatorul plăteşte serviciul. „Nu poţi să comentezi pentru că te delistează, dacă te delistează nu mai poţi să vinzi marfa“, a adăugat el.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Ce mai poţi cumpăra online: un călugăr!

    Pe site-ul Amazon Japonia o companie oferă un serviciu prin care clienţii pot închiria un călugăr pentru a oficia înmormântări, scrie Quartz

    În serviciu este inclus călugărul, transportul şi o donaţie, totul pentru suma de 300 de dolari. Pe de altă parte, un templu budist care oferă aceleaşi servicii cere 830 de dolari sau poate mai mult.

    Deşi 60% dintre japonezi susţin că nu sunt religioşi sau că sunt ateişti, budismul zen şi ceremoniile budiste sunt încă folosite pentru înmormântări.

    Seriviciul oferit de compania Minervi nu este nou, însă de când a apărut pe Amazon numărul de comenzi a crescut foarte mult. În plus, mai mulţi călugări şi-au declarat interesul de a se afilia la serviciul Minervi.

  • Povestea primului start-up dezvoltat pentru viitorii operatori virtuali de telefonie mobilă

    Au trecut deja patru ani de când Veridian se lansa pe piaţă, cu toate temele tehnologice făcute, ca primul MVNE operaţional în România. MVNE-urile (Mobile Virtual Network Enabler) sunt platformele care pot livra companiilor (în special celor care activează în domenii unde interacţionează cu zeci sau sute de mii de clienţi, precum retailul, energia, CATV-ul, asigurările sau băncile) posibilitatea de a deveni MVNO (Mobile Virtual Network Operator), adică de a-şi lansa propriul brand de telefonie mobilă, prin care să se lege şi mai strâns de clienţii pe care deja îi au şi prin care să poată obţine venituri suplimentare.

    Dacă în urmă cu patru ani Veridian se lansa gata de treabă, de ce campaniile comerciale pentru atragerea primilor clienţi abia au început să fie puse pe mesele acestora? Gabriel Mureşanu, un executiv care a lucrat din 1996 până în 2011 pentru Vodafone şi care ulterior a activat în consultanţă (în special în turnaround management), îşi gândeşte atent răspunsul şi începe cu începutul: „Primele discuţii au avut loc în a doua parte a lui 2012, când am prezentat operatorilor mobili beneficiile pe care le pot avea de pe urma MVNO-urilor ce activează în zona de retail, dar şi din partea companiilor care vor dori să devină operatori mobili virtuali pentru a-şi acoperi nevoile de comunicaţii mobile pentru M2M (machine to machine – monitorizare contoare gaz, curent, trafic auto etc).

    Într-o piaţă concurenţială întotdeauna sunt operatori care îşi apără segmentele de piaţă acaparate şi operatori care vor să crească şi să recupereze porţiuni de piaţă cât mai profitabile. Pe fondul dinamicii crescute generate de operatorii Telekom şi RCS&RDS, care au atacat vertiginos poziţiile operatorilor Vodafone şi Orange, s-a creat un moment favorabil pentru noi modele de business. Acum momentul este cel mai bun, fidelitatea clienţilor este scăzută faţă de operatorii din piaţă, serviciile de telecom au devenit servicii de larg consum, diferenţiatorii dintre operatori au scăzut în intensitate. Cine vine cu o propunere diferită şi un pachet de beneficii extins are şansa să acapareze segmente semnificative din piaţa de B2B şi B2C“.

    Dincolo de momentul legat de maturitatea pieţei telecom, principala explicaţie stă în faptul că abia în toamna anului trecut Veridian a semnat acordul cu Telekom România, primul operator mobil care a acceptat să fie furnizor de reţea pentru un enabler şi pentru viitorii operatori care vor opera sub brand propriu. Contractul cu Telekom este şi cel care îi face pe cei de la Veridian să spună că oferă, la acest moment, un serviciu unic pe piaţă: „Pentru moment suntem singurul MVNA activ pe piaţa din România care are un parteneriat cu Telekom România. Suntem singura platformă de acest gen ce poate oferi o soluţie completă pentru lanţurile de retail care doresc să se lanseze ca MVNO“, explică Gabriel Mureşanu.

    Lanţurile de retail sau companiile din alte industrii care doresc să se lanseze ca MVNO pot face asta şi printr-o relaţie directă cu unul dintre operatorii telecom. Telekom România oferă serviciul numit MVNO complet, prin care companiile pot semna un acord direct, fără a avea nevoie de serviciile unui MVNE. Diferenţa este însă că, în acest caz, viitorii operatori trebuie să aibă, aşa cum scrie pe pagina web a Telekom: „servicii de reţea core; numerotaţie mobilă, cod de reţea, IMSI, Roaming; operaţiuni şi suport; marketing, vânzări şi distribuţie, brand şi comunicare“ – mai precis, expertiză şi eventual experienţă de operator mobil. În această ecuaţie intră MVNE-ul, care preia primele trei puncte şi reduce investiţia iniţială a viitorului operator.