BusinessMagazin

Tag: lege

  • Casa de Insolvenţă Transilvania: Legea insolvenţei persoanei fizice nu este o soluţie sustenabilă în criza francului elveţian

    “În raport cu criza actuală a francului elveţian, cu siguranţă că adoptarea legii insolvenţei persoanelor fizice i-ar putea ajuta pe cei care nu îşi mai pot susţine ratele bancare şi au un risc real de executare silită, dându-le şansa de a se pune sub protecţia legii insolvenţei. Aceste condiţii se aplică doar câtorva dintre debitorii afectaţi de aprecierea valutei elveţiene, cei care sunt efectiv în incapacitate de plată. Pentru majoritatea păgubiţilor, incidentul este de natură să îngreuneze foarte mult situaţia fără a îi duce însă efectiv în incapacitate de plată. Aşadar persoanele care au o situaţie îngreunată din perspectiva măririi ratei, însă au suficiente lichidităţi pentru a o suporta nu vor putea apela la prevederile acestei legi a insolvenţei personale”, a declarat pentru MEDIAFAX Vasile Godîncă Herlea, asociat coordonator CITR.

    El menţionează că proiectul legii falimentului personal presupune îndeplinirea unor condiţii preliminare de către debitor, anume existenţa a minim doi creditori cu datorii restante de mai mult de 30 de zile.

    De asemenea, nu există o limită minimă a valorii datoriei decât în cazul în care cererea de deschidere a procedurii insolvenţei personale este depusă de către un creditor şi nu de datornic. În acest caz, creditorul trebuie să facă dovada că deţine o datorie de minim 25.000 lei.

    Odată ce sunt îndeplinite aceste condiţii preliminare, debitorul are opţiunea de a depune o propunere de plan de rambursare, care se poate întinde pe o durată de maxim 5 ani. Planul prevede modalitatea prin care debitorul persoană fizică îşi asumă să achite datoriile către creditori, în ordinea priorităţii lor legale, din diverse surse de venit cum sunt de exemplu salariile sau încasarea de chirii. Planul va fi pus în practică doar dacă este acceptat de minim 50% din creditorii neînrudiţi şi confirmat de instanţa de judecată.

    În cazul în care un astfel de plan nu este depus sau nu este acceptat, debitorul intră în procedură de lichidare, caz în care îi sunt valorificate bunurile proprietate personală pentru achitarea datoriilor. Administratorul judiciar se îngrijeşte însă să i se asigure persoanei fizice falimentare o alocaţie lunară din care să îşi asigure traiul zilnic.

    “Dacă ne uităm la cazurile în care este vorba despre credite pe termen lung, de 15-20 ani, este foarte greu de crezut că o persoană fizică debitoare în această situaţie şi-ar putea asuma achitarea unui asemenea credit în doar 5 ani. Prin urmare, accesarea legii insovenţei personale în acest caz ar duce cel mai probabil la neacceptarea de către bancă a unui plan care să-i reducă substanţial creanţa şi prin urmare s-ar trece direct la procedura de lichidare a activelor”, a explicat reprezentantul CITR.

    În concluzie, CITR consideră că problema ascensiunii francului elveţian poate fi rezolvată doar într-o mică măsură prin procedura insolvenţei personale, şi anume pentru persoanele care sunt în incapacitate de plată.

    “Tocmai de aceea şi ţinând cont că este vorba despre o reglementare legală de mare impact pentru economie şi pentru întreaga comunitate, este recomandat ca legea falimentului personal să nu fie tratată în grabă şi sub presiunea unei speţe particulare, cum este cazul crizei francului elveţian. Proiectul de lege este benefic, însă necesită completări şi modificări care nu trebuie ignorate, mai ales luând în calcul că reprezintă doar o soluţie parţială pentru criza actuală generată de valuta elveţiană”, a conchis Herlea

    În prezent, proiectul de lege privind falimentul persoanei se află în dezbatere în Camera Deputaţilor, după ce acesta a trecut de Senat. Odată cu apariţia crizei generate de aprecierea fără precedent a francului elveţian, subiectul a redevenit unul cu prioritate, încercându-se astfel să se găsească o soluţie pentru cei care au contractat credite în această valută şi care sunt acum obligaţi să achite în unele cazuri rate duble faţă de valoarea agreată iniţial.

    Cursul francului elveţian anunţat de Banca Naţională a României a scăzut marţi cu 0,8%, la 4,4354 lei, după ce a înregistrat recorduri succesive în ultimele trei şedinţe.

    Cursul anunţat marţi de BNR pentru francul elveţian este cu 18,5% peste valoarea înregistrată miercuri, cu o zi înainte ca banca centrală a Elveţiei să renunţe la plafonul minim de 1,2 franci/euro, decizie care a provocat imediat aprecierea puternică a monedei elveţiene.

    Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.

  • Niţu: CSM ar trebui să avizeze orice proiect de lege care are legătură cu activitatea judiciară

    “Consiliul ar trebui să avizeze orice proiect de lege care, într-o anume modalitate, ar putea avea legătură cu activitatea judiciară”, a spus Tiberiu Niţu, după şedinţa de plen a CSM.

    Declaraţia procurorului general vine după ce, joi, în plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a discutat despre necesitatea ca CSM să fie consultat înainte de promulgarea Legii privind securitatea cibernetică.

    Referitor la instrumentele de care dispun autorităţile pentru a identifica infractorii, Tiberiu Niţu a spus că problema apare atunci când este vorba despre convorbiri telefonice pe care suspecţii le-au avut înainte de declanşarea unei urmăriri.

    “Sunt anumite categorii de infracţiuni pentru care, în vederea dovedirii faptelor infracţionale, este nevoie să accesezi ceea ce s-a întâmplat în trecut, pentru că pe viitor există instrumente foarte bune şi care ne sprijină foarte mult. Problema noastră vine pentru acele fapte care s-au întâmplat deja, şi aici avem nevoie de aceste instrumente, ca ele să fie potrivite”, a subliniat Niţu.

    Şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, a declarat, după şedinţa plenului, că membrii CSM ar trebui să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii privind securitatea cibernetică, precizând că un grup de lucru va analiza acest act normativ.

    “Am găsit necesar, atât pe Ordonanţa de Urgenţă 111/2011, cât şi pe modificarea la Legea 506/2004, să formulăm anumite observaţii, în aşa fel încât să aibă acces la un judecător, în aşa fel încât să fie analizate de un judecător. Cu privire la Legea securităţii cibernetice, noi am găsit de cuviinţă să dezbatem, într-un grup de lucru, în ce măsură avem posibilitatea să intervenim în faza în care este această procedură”, a spus Marius Tudose, întrebat despre propunerea făcută în şedinţa de plen a CSM de către judecătorul Horaţius Dumbravă.

    Întrebat în legătură cu promulgarea Legii securităţii cibernetice fără un aviz al CSM, Marius Tudose a spus: “Noi ne-am dori promulgarea legii cu condiţia ca, înainte de promulgare, CSM să aibă un cuvânt de spus în această chestiune”.

    Judecătorul Horaţius Dumbravă a susţinut joi, în şedinţa plenului, că CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru acces la datele necesare identificării unui abonat chiar şi de către un serviciu de informaţii sau alte instituţii publice.

    El a arătat că CSM ar trebui să ceară preşedintelui Klaus Iohannis, în funcţie de decizia pe care Curtea Constituţională o va da, să nu promulge proiectul de lege privind securitatea cibernetică şi să solicite Parlamentului să discute toate legile privind comunicaţiile electronice în regim de urgenţă, pentru a nu exista sincope de reglementare între aceste proiecte de lege.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

    Legea 82/2012, cunoscută drept legea “Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea “Big Brother” este neconstituţională.

    În 16 septembrie 2014, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

    Senatul a adoptat, în 19 decembrie 2014, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităţilor acestui sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS şi CSAT. Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie.

    Legea stabileşte cadrul general de reglementare în domeniul securităţii cibernetice şi obligaţiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, şi prevede obligaţii privind asigurarea securităţii sistemelor lor şi notificarea clienţilor în situaţia unor incidente/atacuri cibernetice şi luarea de măsuri pentru a restabili condiţiile normale de funcţionare.

    Comisia de apărare a Senatului preciza atunci că proiectul de lege nr 580/2014 privind securitatea cibernetică a României nu se adresează persoanelor fizice, utilizatoare de internet, prevederile aplicându-se “persoanelor juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietari, administratori, operatori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice»”.

  • Niţu: CSM ar trebui să avizeze orice proiect de lege care are legătură cu activitatea judiciară

    “Consiliul ar trebui să avizeze orice proiect de lege care, într-o anume modalitate, ar putea avea legătură cu activitatea judiciară”, a spus Tiberiu Niţu, după şedinţa de plen a CSM.

    Declaraţia procurorului general vine după ce, joi, în plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a discutat despre necesitatea ca CSM să fie consultat înainte de promulgarea Legii privind securitatea cibernetică.

    Referitor la instrumentele de care dispun autorităţile pentru a identifica infractorii, Tiberiu Niţu a spus că problema apare atunci când este vorba despre convorbiri telefonice pe care suspecţii le-au avut înainte de declanşarea unei urmăriri.

    “Sunt anumite categorii de infracţiuni pentru care, în vederea dovedirii faptelor infracţionale, este nevoie să accesezi ceea ce s-a întâmplat în trecut, pentru că pe viitor există instrumente foarte bune şi care ne sprijină foarte mult. Problema noastră vine pentru acele fapte care s-au întâmplat deja, şi aici avem nevoie de aceste instrumente, ca ele să fie potrivite”, a subliniat Niţu.

    Şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, a declarat, după şedinţa plenului, că membrii CSM ar trebui să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii privind securitatea cibernetică, precizând că un grup de lucru va analiza acest act normativ.

    “Am găsit necesar, atât pe Ordonanţa de Urgenţă 111/2011, cât şi pe modificarea la Legea 506/2004, să formulăm anumite observaţii, în aşa fel încât să aibă acces la un judecător, în aşa fel încât să fie analizate de un judecător. Cu privire la Legea securităţii cibernetice, noi am găsit de cuviinţă să dezbatem, într-un grup de lucru, în ce măsură avem posibilitatea să intervenim în faza în care este această procedură”, a spus Marius Tudose, întrebat despre propunerea făcută în şedinţa de plen a CSM de către judecătorul Horaţius Dumbravă.

    Întrebat în legătură cu promulgarea Legii securităţii cibernetice fără un aviz al CSM, Marius Tudose a spus: “Noi ne-am dori promulgarea legii cu condiţia ca, înainte de promulgare, CSM să aibă un cuvânt de spus în această chestiune”.

    Judecătorul Horaţius Dumbravă a susţinut joi, în şedinţa plenului, că CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru acces la datele necesare identificării unui abonat chiar şi de către un serviciu de informaţii sau alte instituţii publice.

    El a arătat că CSM ar trebui să ceară preşedintelui Klaus Iohannis, în funcţie de decizia pe care Curtea Constituţională o va da, să nu promulge proiectul de lege privind securitatea cibernetică şi să solicite Parlamentului să discute toate legile privind comunicaţiile electronice în regim de urgenţă, pentru a nu exista sincope de reglementare între aceste proiecte de lege.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

    Legea 82/2012, cunoscută drept legea “Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea “Big Brother” este neconstituţională.

    În 16 septembrie 2014, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

    Senatul a adoptat, în 19 decembrie 2014, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităţilor acestui sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS şi CSAT. Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie.

    Legea stabileşte cadrul general de reglementare în domeniul securităţii cibernetice şi obligaţiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, şi prevede obligaţii privind asigurarea securităţii sistemelor lor şi notificarea clienţilor în situaţia unor incidente/atacuri cibernetice şi luarea de măsuri pentru a restabili condiţiile normale de funcţionare.

    Comisia de apărare a Senatului preciza atunci că proiectul de lege nr 580/2014 privind securitatea cibernetică a României nu se adresează persoanelor fizice, utilizatoare de internet, prevederile aplicându-se “persoanelor juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietari, administratori, operatori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice»”.

  • Tudose: Am dori ca CSM să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii securităţii cibernetice

    “Am găsit necesar, atât pe Ordonanţa de Urgenţă 111/2011, cât şi pe modificarea la Legea 506/2004, să formulăm anumite observaţii, în aşa fel încât să aibă acces la un judecător, în aşa fel încât să fie analizate de un judecător. Cu privire la Legea securităţii cibernetice, noi am găsit de cuviinţă să dezbatem, într-un grup de lucru, în ce măsură avem posibilitatea să intervenim în faza în care este această procedură”, a spus Marius Tudose, întrebat despre propunerea făcută în şedinţa de plen a CSM de către judecătorul Horaţius Dumbravă.

    Întrebat în legătură cu promulgarea Legii securităţii cibernetice fără un aviz al CSM, Marius Tudose a spus: “Noi ne-am dori promulgarea legii cu condiţia ca, înainte de promulgare, CSM să aibă un cuvânt de spus în această chestiune”.

    Judecătorul Horaţius Dumbravă a susţinut joi, în şedinţa plenului, că CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru acces la datele necesare identificării unui abonat chiar şi de către un serviciu de informaţii sau alte instituţii publice.

    “Este necesar un control judecătoresc prealabil accesării datelor. Această lipsă de prevedere din textul legii lasă semne de îndoială cu privire la protejarea interesului public şi dreptul la viaţă privată, intimă şi de familie”, a susţinut Dumbravă, în şedinţa CSM, în timpul discuţiilor despre legea “Big Brother”.

    Dumbravă a spus că nu a fost solicitat avizul CSM cu privire la implicarea autorităţii judecătoreşti în cazul Ordonanţei de Urgenţă nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice.

    El a arătat că CSM ar trebui să ceară preşedintelui Klaus Iohannis, în funcţie de decizia pe care Curtea Constituţională o va da, să nu promulge proiectul de lege privind securitatea cibernetică şi să solicite Parlamentului să discute toate legile privind comunicaţiile electronice în regim de urgenţă, pentru a nu exista sincope de reglementare între aceste proiecte de lege.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

    Reglementările vizează retenţia datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, stabilirea cadrului juridic clar, bine definit, predictibil şi previzibil în domeniul utilizării cartelelor preplătite, dar şi necesitatea utilizării, în condiţii legale, a imaginilor obţinute din sistemele publice de monitorizare video, potrivit MInisterului Afacerilor Interne.

    Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a susţinut că aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, întrucât, în momentul de faţă, există nevoia identificării corecte a tuturor factorilor de risc.

    Referindu-se la situaţia generată de ultimele evenimente din Franţa, directorul SRI a arătat că noile ameninţările teroriste sunt de natură să pune în pericol grav securitatea naţională şi ordinea publică, dar şi credibilitatea şi autoritatea instituţiilor de aplicare a legii.

    Legea 82/2012, cunoscută drept legea “Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea “Big Brother” este neconstituţională.

    În 16 septembrie 2014, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

  • Tudose: Am dori ca CSM să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii securităţii cibernetice

    “Am găsit necesar, atât pe Ordonanţa de Urgenţă 111/2011, cât şi pe modificarea la Legea 506/2004, să formulăm anumite observaţii, în aşa fel încât să aibă acces la un judecător, în aşa fel încât să fie analizate de un judecător. Cu privire la Legea securităţii cibernetice, noi am găsit de cuviinţă să dezbatem, într-un grup de lucru, în ce măsură avem posibilitatea să intervenim în faza în care este această procedură”, a spus Marius Tudose, întrebat despre propunerea făcută în şedinţa de plen a CSM de către judecătorul Horaţius Dumbravă.

    Întrebat în legătură cu promulgarea Legii securităţii cibernetice fără un aviz al CSM, Marius Tudose a spus: “Noi ne-am dori promulgarea legii cu condiţia ca, înainte de promulgare, CSM să aibă un cuvânt de spus în această chestiune”.

    Judecătorul Horaţius Dumbravă a susţinut joi, în şedinţa plenului, că CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru acces la datele necesare identificării unui abonat chiar şi de către un serviciu de informaţii sau alte instituţii publice.

    “Este necesar un control judecătoresc prealabil accesării datelor. Această lipsă de prevedere din textul legii lasă semne de îndoială cu privire la protejarea interesului public şi dreptul la viaţă privată, intimă şi de familie”, a susţinut Dumbravă, în şedinţa CSM, în timpul discuţiilor despre legea “Big Brother”.

    Dumbravă a spus că nu a fost solicitat avizul CSM cu privire la implicarea autorităţii judecătoreşti în cazul Ordonanţei de Urgenţă nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice.

    El a arătat că CSM ar trebui să ceară preşedintelui Klaus Iohannis, în funcţie de decizia pe care Curtea Constituţională o va da, să nu promulge proiectul de lege privind securitatea cibernetică şi să solicite Parlamentului să discute toate legile privind comunicaţiile electronice în regim de urgenţă, pentru a nu exista sincope de reglementare între aceste proiecte de lege.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

    Reglementările vizează retenţia datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, stabilirea cadrului juridic clar, bine definit, predictibil şi previzibil în domeniul utilizării cartelelor preplătite, dar şi necesitatea utilizării, în condiţii legale, a imaginilor obţinute din sistemele publice de monitorizare video, potrivit MInisterului Afacerilor Interne.

    Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a susţinut că aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, întrucât, în momentul de faţă, există nevoia identificării corecte a tuturor factorilor de risc.

    Referindu-se la situaţia generată de ultimele evenimente din Franţa, directorul SRI a arătat că noile ameninţările teroriste sunt de natură să pune în pericol grav securitatea naţională şi ordinea publică, dar şi credibilitatea şi autoritatea instituţiilor de aplicare a legii.

    Legea 82/2012, cunoscută drept legea “Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea “Big Brother” este neconstituţională.

    În 16 septembrie 2014, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

  • Dumbravă despre Legea Big Brother: CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru accesul servicilor de informaţii la datele personale

    “Este necesar un control judecătoresc prealabil accesării datelor. Această lipsă de prevedere din textul legii lasă semne de îndoială cu privire la protejarea interesului public şi dreptul la viaţă privată, intimă şi de familie”, a susţinut Dumbravă, în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în timpul discuţiilor despre legea “Big Brother”.

    Dumbravă a spus că nu a fost solicitat avizul CSM cu privire la implicarea autorităţii judecătoreşti în cazul Ordonanţei de Urgenţă nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice.

    El a arătat că CSM ar trebui să ceară preşedintelui Klaus Iohannis, în funcţia de decizia pe care Curtea Constituţională o va da, să nu promulge proiectul de lege privind securitatea cibernetică şi să solicite Parlamentului să discute toate legile privind comunicaţiile electronice în regim de urgenţă, pentru a nu exista sincope de reglementare între aceste proiecte de lege.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

    Reglementările vizează retenţia datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, stabilirea cadrului juridic clar, bine definit, predictibil şi previzibil în domeniul utilizării cartelelor preplătite, dar şi necesitatea utilizării, în condiţii legale, a imaginilor obţinute din sistemele publice de monitorizare video, potrivit MInisterului Afacerilor Interne.

    Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a susţinut că aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, întrucât, în momentul de faţă, există nevoia identificării corecte a tuturor factorilor de risc.

    Referindu-se la situaţia generată de ultimele evenimente din Franţa, directorul SRI a arătat că noile ameninţările teroriste sunt de natură să pune în pericol grav securitatea naţională şi ordinea publică, dar şi credibilitatea şi autoritatea instituţiilor de aplicare a legii.

    Legea 82/2012, cunoscută drept legea “Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea “Big Brother” este neconstituţională.

    În 16 septembrie 2014, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

  • Construcţia magistralei de metrou din Timişoara ar putea începe în 2015: linia are opt kilometri şi leagă centrul de aeroport

    Construcţia unei magistrale de metroul în Timişoara, cel mai mare oraş din vestul ţării, ar putea începe în 2015 şi ar urma să lege centrul oraşului de aeroport, conform autorităţilor locale.

    Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat că a decis realizarea unei linii de metrou cu o lungime de 8 kilometri, care să lege centrul oraşului de aeroport. Proiectul urmează să intre în planul de buget pentru perioada 2014-2020, sursa de finanţare nefiind încă cunoscută, relatează Timiş Online.

    „Asta e soluţia – liniile de cale ferată trebuie să fie duse în subteran, şi cu această ocazie sigur că se va realiza şi o conexiune tip metrou între câteva puncte cheie ale oraşului nostru: Gara de Nord, zona mall, Gara de Est, aeroportul, toate pot ajunge să fie legate şi se va putea face repede şi la preţuri convenabile aşa ceva. Sunt acele utilaje cârtiţă care străpung munţii, merg pe sub mări, pe unde vrei”, a spus Robu, în vara anului trecut.

    Linia de metrou va porni de la Gara de Nord, va ajunge la Gara de Est şi se va termina la Aeroportul Internaţional Timişoara. Aeroportul din Timişoara a raportat în 2013 un trafic de circa 750.000 de pasageri, cu jumătate de milion mai puţin faţă de nivelul din urmă cu doi ani. Din traficul total, 340.000 de pasageri au zburat cu Wizz Air şi 100.000 cu Carpatair. „O conjunctură nefavorabilă pentru aeroport a constituit-o declinul volumului de trafic al companiei Carpatair în România, ceea ce a afectat negativ volumul de pasageri şi veniturile aeroportuare, în condiţiile în care Timişoara reprezenta în trecut baza de operare a companiei aeriene”, se arată într-un document al aeroportului „Traian Vuia”.

    Metroul din Timişoara ar putea avea cinci staţii: Gara de Nord, Iulius Mall, Gara de Est, Grădina Zoologică, Aeroport, a declarat pentru gândul Nicolae Robu, primarul oraşului Timişoara. Acesta spune că soluţia mutării transportului urban în subteran este singura soluţie viabilă pentru oraş.

    „Municipiul Timişoara este rupt în două la ora actuală de liniile de tren. Situaţia creează mari disfuncţii, întrucât numărul de traversări ale acestor linii este foarte redus –două subtraversări şi două treceri la nivel- sensibil mai redus chiar decât numărul trecerilor peste Bega, la rândul lor departe de a fi suficiente”, arată Nicolae Robu. Acesta spune că are trei soluţii pentru rezolvarea problemei transportului în Timişoara: ridicarea liniilor de tren pe estacadă, mutarea liniilor de tren în afara oraşului sau ducerea liniilor de tren în subteran.Edilul arată că Primăria Timişoara a realizat o analiză din perspectivă tehnică, economică, estetică, funcţională, dar şi din punct de vedere al dezvoltării urbane , iar concluzia acestei analize este că  transportul subteran este „soluţia optimă” pentru transport pentru Timişoara, conform gândul.

    Judeţul Timiş, cel mai mare judeţ al României din punctul de ve­de­re al suprafeţei, a devenit în ul­ti­mii ani „kilometrul zero“ al in­dus­triei de componente auto din Româ­nia, atrăgând giganţi precum Con­tinental, Delphi Packard sau TRW Automo­tive, care fac fiecare în această re­giune afaceri de peste un miliard de lei, arată o analiză a Ziarului Financiar. Cele peste 19.000 de companii active în judeţul Timiş au avut afaceri de 8,8 mld. euro în 2012 şi aproape 200.000 de anga­jaţi, arată datele de la Registrul Co­mer­ţu­lui. Astfel, ca valoare a rulaje­lor rea­li­za­te de companiile din judeţ, Timi­şul se află pe po­ziţia a patra în Ro­mâ­nia, după Bucu­reşti, Ilfov şi Argeş. Potrivit ZF, fabricile producătoare de compo­nen­te auto (Delphi, Continental, TRW, Krom­berg& Schubert) şi cele de com­po­nen­te electronice (Flextronics) sau electro­cas­nice (Zoppas) domină topul an­ga­jato­ri­lor din judeţul Timiş, unde unu din trei lo­cu­i­tori are un loc de mun­că, iar şomajul este de doar 1,5%, arată datele centra­li­zate de ZF pe baza infor­ma­ţiilor de la In­spec­ţia Muncii, INS şi Agen­ţia Na­ţio­nală pen­tru Ocuparea For­ţei de Muncă. Aproape 215.000 de locuitori ai Ti­mi­şului au statut de salariat (adică 31% din to­talul populaţiei), situaţie care este mult mai bună decât în restul ţării, unde ra­ta populaţiei care lucrează este de 21%.

  • Ai un SRL-D? Vezi dacă nu îţi pierzi D-ul de la 1 ianuarie şi ce trebuie să faci

    Reprezentanţii acestor societăţi trebuie să facă demersurile necesare pentru schimbarea sintagmei SRL-D în SRL sau să opteze pentru altă formă juridică.

    Conform legii, în termen de cel mult 45 de zile lucrătoare de la pierderea calităţii de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debutant, societatea respectivă are obligaţia să procedeze la schimbarea denumirii potrivit prevederilor art. 36 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prin urmare, reprezentantul societăţii se va prezenta la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde şi-a declarat sediul social, în termen de cel mult 45 de zile lucrătoare de la data la care se împlinesc 3 ani de la înmatricularea societăţii, în vederea schimbării denumirii.

    Mai multe informaţii privind documentele necesare acestei modificări se găsesc la www.onrc.ro, secţiunea menţiuni/persoane juridice/modificarea denumirii.

    Lista societăţilor care îşi pierd calitatea de microîntreprindere S.R.L.-D. la 31 decembrie 2014 este disponibilă la adresa http://www.onrc.ro/index.php/ro/microintreprindere-debutanta.

  • Aviz negativ pe proiectul de modificare a Legii audiovizualului iniţiat de Sorin Roşca Stănescu

    CNA a avizat negativ acest proiect de lege, cu unanimitate de voturi (Laura Georgescu, Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    Potrivit lui Valentin Jucan, care conduce şedinţa CNA de marţi, nu este oportună în prezent modificarea Legii audiovizualului, având în vedere că anul viitor urmează să se modifice cadrul legislativ european în domeniul audiovizualului.

    De asemenea, Valentin Jucan a spus că acest proiect legislativ conţine foarte multe aspecte care există deja în Codul audiovizualului, aflat în prezent în vigoare.

    CNA urmează să transmită decizia luată cu privire la acest proiect de modificare a Legii audiovizualului Senatului României, care este cameră decizională în acest caz.

    Fostul senator PNL Sorin Roşca Stănescu se află în prezent în arest. El a fost condamnat în luna octombrie la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare în dosarul Rompetrol.

    În dosarul Rompetrol, Curtea de Apel Bucureşti a dispus condamnarea lui Sorin Roşca Stănescu la un an de închisoare pentru utilizare de informaţii privilegiate şi la doi ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat. În urma contopirii pedepselor, cea mai grea dintre acestea a fost sporită cu patru luni, urmând ca Roşca Stănescu să execute doi ani şi patru luni de închisoare.

    În luna septembrie, pe vremea când era senator PNL, Sorin Roşca Stănescu a anunţat că va depune la Parlament un nou proiect de Lege a audiovizualului, care prevedea, printre altele, ca preşedintele CNA să poată fi demis “pornind din interiorul CNA”, dar şi ca amenzile să fie raportate la bugetele posturilor TV şi radio.

    “Stabilim reguli care să poată să conducă la schimbarea preşedintelui CNA în mod simetric cu numirea acestuia, să nu mai fie posibil în viitor să aşteptăm demisia unui preşedinte care a nimerit într-un loc în care nu i se cuvine”, a spus Sorin Roşca Stănescu, pe 14 septembrie, într-o conferinţă de presă.

    În prezent, conform articolului 14 din Legea audiovizualului (nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare), “(1) Consiliul este condus de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani”.

    De asemenea, potrivit articolului 13 din Legea audiovizualului, “(1) Membrii Consiliului pot fi demişi, la propunerea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, în următoarele situaţii: a) în cazul incapacităţii de a-şi exercita funcţia pentru o perioadă mai mare de 6 luni; b) în cazul unei condamnări penale aplicate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. (2) În scopul aplicării prevederilor alin. (1) Consiliul sesizează Parlamentul”.

    Sorin Roşca Stănescu a adăugat în respectiva conferinţă de presă că prin proiectul de act normativ se încearcă depolitizarea, pe cât posibil, a acestei instituţii, să fie redus gradul de dependenţă politică a membrilor CNA, pornind chiar de la desemnarea acestora.

    Acesta a mai spus că iniţiativa sa legislativă prevede creşterea ponderii membrilor CNA desemnaţi de organizaţiile societăţii civile. Potrivit lui Roşca Stănescu, pornind de la viciile existente în actuala lege, prin noul act normativ urmau să fie stabilite reglementări prin care să nu mai poată fi posibile blocaje în activitatea CNA pe viitor.

    De asemenea, Roşca Stănescu a adăugat că, potrivit proiectului său, amenzile urmau să fie raportate la bugetele de venituri şi cheltuieli ale televiziunilor şi posturilor de radio. El a mai spus că, în noul proiect de act normativ, sacţiunile pentru televiziunea publică urmau să fie mai mari faţă de celelalte televiziuni.

    Acesta a menţionat că proiectul său a apărut în contexul adoptării Directivei Europene privind serviciile mass-media, consacrând pentru prima dată un regim juridic ferm ce vizează în special protecţia minorilor, care prevede cele mai mari sancţiuni în acest domeniu.

    Potrivit afirmaţiilor sale, în proiectul său de lege urmau să fie definite pentru prima dată valorile care trebuie să reprezinte interesul public.

  • Zegrean: Statul de drept s-ar putea deregla dacă la revizuire se umblă doar la unele instituţii

    “Constituţia actuală este gândită pentru acest sistem. Toate instituţiile sunt aranjate pe această Constituţie şi pe acest sistem. Dacă se umblă numai la unele instituţii, s-ar putea să se deregleze rău statul de drept în România”, a spus Augustin Zegrean, înainte de începerea şedinţei Curţii Constituţionale.

    Preşedintele ales, Klaus Iohannis, a declarat, în 21 noiembrie, în faţa membrilor Curţii Constituţionale, după validarea mandatului, că România are o Constiuţie bună, dar este nevoie de o revizuire şi se impun anumite modificări pentru a o aduce în acord cu diverse stări de fapt sau pentru a elimina unele incertitudini.

    “În acest cadru festiv şi în faţa Curţii Constituţionale, daţi-mi voie câteva cuvinte legate de Constituţia României şi preşedintele României: avem o Constituţie care e bună. Este sigur nevoie de o revizuire a Constituţiei, din diferite motive pe care nu vreau să le enumăr acum, dar se impun anumite modificări şi pentru a o aduce în acord cu stări de fapt, dar şi pentru a elimina unele incertitudini”, a spus preşedintele ales.

    Modificarea Constituţiei, inclusiv cu reducerea numărului de parlamentari, poate fi o oportunitate de remodelare a vieţii politice, sociale şi economice, multiplicarea artificială a crizelor politico-instituţionale din ultimul deceniu aducând România într-un blocaj, a arătat premierul Victor Ponta într-un mesaj transmis luni, la aniversarea a 23 de ani de la aprobarea Constituţiei României.

    În opinia premierului, multiplicarea artificială a crizelor politico-instituţionale din ultimul deceniu a adus România într-un blocaj politic şi instituţional care afectează întreaga societate, iar conflictul instituţional de la nivelul Executivului a degenerat, antrenând întreaga societate, tensiunile dintre diferitele puteri şi autorităţi publice având drept consecinţă dereglarea mecanismului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.

    În locul promovării unor forme de echilibrare a puterilor a fost stimulat conflictul instituţional dintre acestea, este opinia premierului.

    “Modificarea Constituţiei este un proiect de care avem nevoie si vizează atât transformări în raporturile dintre instituţiile politice, cât şi întărirea condiţiilor participării cetăţeneşti la luarea deciziilor pe toate nivelurile administraţiei. O discuţie de revizuirea/reformarea Constituţiei este absolut necesară, iar Ziua Constituţiei este cadrul potrivit pentru a reaminti această necesitate, care trebuie să devină o prioritate în anul politic 2015, degrevat de presiuni electorale”, a precizat Ponta.

    El a enumerat, pe scurt, direcţiile revizuirii Constituţiei, cerute de societate şi de evoluţiile ultimilor ani, şi anume definirea clară a puterilor executive şi crearea cadrului pentru o bună colaborare instituţională în interiorul Executivului, asigurarea independenţei justiţiei şi consolidării statului de drept, eliminarea abuzurilor permise în prezent şi protejarea mai bună a cetăţenilor în faţa noilor forme de imixtiune în viaţa privată, dezvoltarea democraţiei participative, care să completeze armonios democraţia reprezentativă, întărirea mecanismelor de dialog între instituţiile politice şi societatea civilă, continuarea descentralizării, inclusiv prin înfiinţarea regiunilor, ca unitate administrativ-teritorială.

    Ponta a mai arătat că revizuirea Constituţiei trebuie, în acelaşi timp, să fie completată de o reformă electorală autentică (printr-un nou Cod Electoral, reducerea numărului de parlamentari şi “revenirea la un sistem electoral corect”), dar şi de o modernizare şi reformare autentică a administraţiei locale (pentru diminuarea aparatului birocratic şi eficientizarea administraţiei).