Tag: educatie

  • Care sunt cele mai bune universităţi din România

    Clasificarea a fost făcută de Asociaţia Universităţilor Europene, pe baza datelor raportate de unităţile de învăţământ superior. În virtutea evalurii EUA, 12 universităţi sunt considerate de elită (categoria “Universităţi de cercetare avansată şi educaţie”).

    “Este datoria noastră să le spunem celor care au luat bacalaureatul, părinţilor lor, angajatorilor, la ce pot să se aştepte de la universităţile României. Cred că astfel facem un mare pas înainte pentru recredibilizarea universităţilor din România în faţa partenerilor din Uniunea Europeană”, a declarat Daniel Funeriu.

    # Universităţi de cercetare avansată şi educaţie
    Universitatea din Bucureşti
    Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
    Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
    Academia de Studii Economice din Bucureşti
    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” din Iaşi
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca
    Universitatea Politehnică din Bucureşti
    Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi
    Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
    Universitatea “Politehnica” din Timişoara

    # Universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică
    Universitatea de Vest din Timişoara
    Universitatea din Craiova
    Universitatea “Transilvania” din Braşov
    Universitatea “Ovidius” din Constanţa
    Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi
    Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
    Universitatea din Oradea
    Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti
    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi
    Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti
    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara
    Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara
    Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova
    Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
    Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş
    Academia Tehnică Militară din Bucureşti
    Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă” din Braşov
    Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti
    Universitatea Naţională de Apărare “Carol I” din Bucureşti
    Academia Navală “Mircea Cel Bătrân” din Constanţa
    Academia Naţională de Informaţii “Mihai Viteazul” din Bucureşti
    Academia Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” din Sibiu

    # Universităţi de educaţie şi creaţie artistică
    Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti
    Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti
    Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale” din Bucureşti
    Universitatea de Arte “George Enescu” din Iaşi
    Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti
    Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca
    Academia de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca
    Universitatea de Arte din Târgu Mureş

    # Universităţi centrate pe educaţie
    Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad
    Universitatea “Ştefan Cel Mare” din Suceava
    Universitatea “Valahia” din Târgovişte
    Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti
    Universitatea Maritimă din Constanţa
    Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
    Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
    Universitatea Româno-Americană din Bucureşti
    Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău
    Universitatea din Piteşti
    Universitatea “Eftimie Murgu” din Reşiţa
    Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” din Bucureşti
    Universitatea “Constantin Brancuşi” din Târgu Jiu
    Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti
    Universitatea de Nord Baia Mare
    Universitatea Ecologică din Bucureşti
    Universitatea din Petroşani
    Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad
    Universitatea Creştină Partium din Oradea
    Universitatea Emanuel din Oradea
    Universitatea “Apollonia” din Iaşi
    Universitatea Spiru Haret din Bucureşti
    Universitatea Hyperion din Bucureşti
    Universitatea “Petru Maior” din Târgu Mureş
    Universitatea Dimitrie Cantemir din Târgu Mureş
    Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte “Gheorghe Cristea”
    Universitatea “Tibiscus” din Timişoara
    Universitatea Româno-Germană din Sibiu
    Universitatea Andrei Şaguna Constanţa
    Universitatea “Mihail Kogălniceanu” din Iaşi
    Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca
    Institutul Teologic Penticostal din Municipiul Bucureşti
    Institutul Teologic Baptist Bucureşti
    Universitatea ARTIFEX din Bucureşti
    Universitatea “Danubius” din Galaţi
    Universitatea “Constantin Brâncoveanu” din Piteşti
    Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi
    Universitatea “Avram Iancu” din Cluj-Napoca
    Universitatea “Bogdan Vodă” din Cluj-Napoca
    Universitatea “Nicolae Titulescu” din Bucureşti
    Universitatea “George Bacovia” din Bacău
    Universitatea “Athenaeum” din Bucureşti
    Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj
    Institutul de Administrare a Afacerilor din Bucureşti
    Universitatea “Mihai Eminescu” din Timişoara
    Universitatea Financiar – Bancară Bucureşti
    Universitatea George Bariţiu din Braşov
    Universitatea Bioterra din Bucureşti

    Prin Legea educaţiei naţionale, universităţile sunt clasificate în trei categorii, respectiv universităţi centrate pe educaţie, universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică sau universităţi de educaţie şi creaţie artistică şi, respectiv, universităţi de cercetare avansată şi educaţie.

    Toate datele raportate de universităţi sunt publice şi pot fi accesate la adresa chestionar.uefiscdi.ro/.

  • BACALAUREAT, SESIUNEA DE TOAMNĂ: Câte contestaţii au depus elevii

    Potrivit şefului Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu, Constantin Gorun, un număr de 223 de contestaţii au fost depuse de către elevii nemulţumiţi de notele obţinute la probele examenului de bacalaureat. Cele mai multe contestaţii, respectiv 91, au fost depuse la matematică, 73 la limba română, 29 la biologie, 11 la chimie, iar la restul materiilor s-au depus sub zece contestaţii.

    Un număr de 313 contestaţii au fost depuse la sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui în urma susţinerii celei de-a doua sesiuni a bacalaureatului din acest an, ceea ce reprezintă 10 la sută din totalul tezelor corectate de către profesori în cele două centre din judeţul Vaslui. Cele mai multe contestaţii au fost, ca şi la sesiunea din vară, la matematică, unde unul dintre candidaţi a primit nota 1,2.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Studiaţi gratis la Stanford

    Cursanţii online nu vor primi note sau credite care să conteze ca diplomă universitară, dar va exista un clasament comparativ între cursanţi, care vor primi un certificat de competenţă.

    Pentru cursul de inteligenţă artificială, participanţii ar trebui să aibă unele noţiuni de matematici superioare, precum algebră liniară sau teoria probabilităţilor, dar nu există restricţii pentru participarea la cursurile online. Cei înscrişi până în prezent din peste 175 de ţări sunt de toate vârstele, de la liceeni până la pensionari. Instructorii sunt Sebastian Thrun (foto şi Peter Norvig, doi dintre cei mai cunoscuţi specialişti în inteligenţă artificială.

    Platforma de predare este bazată pe sistemul de cloud computing de la Amazon, iar cursanţii vor folosi serviciul Google Moderator, ce le permite să voteze pentru cele mai bune întrebări la care profesorii trebuie să răspundă în sesiunile de chat sau videoconferinţă. “Ţările în curs de dezvoltare au necesităţi educaţionale imense. Suntem interesaţi să oferim restului lumii resursele de la Stanford”, a spus Thrun, ignorând astfel temerile că nişte cursuri gratuite vor dilua prestigiul Stanford, universitate cu taxe de studiu foarte mari.

  • BACALAUREAT, SESIUNEA A II-A: Proba la alegere a profilului şi a specializării

    Sesiunea de toamnă a bacalaureatului a început în 22 august, pentru examinări fiind înscrişi 109.595 de candidaţi, cu aproape 40.000 mai mulţi decât în 2010. În 29 august, 62.348 de candidaţi au fost în sălile de examen pentru testul la limba şi literatura română, iar în 30 august au susţinut proba la limba maternă 945 de candidaţi.

    La 4 septembrie vor fi afişate primele rezultate şi tot atunci pot depune contestaţii cei nemulţumiţi de notele obţinute.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Ciclul gimnazial va avea cinci ani. Elevii care incep clasa a V-a in toamna vor sta in gimnaziu si in clasa a IX-a

    Legea educatiei nationale care a intrat in vigoare la 1 ianuarie
    2011 prevede ca elevii care din toamna vor intra in clasa a V-a vor
    sta in gimnaziu cu un an mai mult, adica cinci in loc de patru,
    inclusiv clasa a IX-a. Legea 1/2011 prevede masura introducerii
    clasei a IX-a in invatamantul gimnazial care intra in vigoare
    incepand cu generatia de elevi care incepe clasa a V-a in anul
    scolar 2011-2012. La finalul clasei a IX-a, in baza unei
    metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
    Tineretului si Sportului, se realizeaza o evaluare nationala
    obligatorie a tuturor elevilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul din doi tineri citeste, dar nu intelege. Din toamna Ministerul Educatiei reintroduce lectura in gimnaziu

    “Unul din doi tineri de 15 ani citeste si nu intelege. Este
    analfabetism functional”, a mentionat secretarul de stat in
    Ministerul Educatiei, Oana Badea. In acest context, aceasta a
    sustinut ca reintroducerea lecturii in clasele I – VIII este
    obligatorie. In invatamantul primar ora de lectura va fi trecuta
    explicit, iar pentru ceilalti ani va fi o ora a lecturii nu numai
    la limba romana, ci si la matematica, fizica sau alte materii.
    Conducerea MECTS le-a prezentat in premiera inspectorilor scolari,
    la sfarsitul saptamanii, la Suceava, un document care pleaca de la
    obiectivele Educatia 2020. “Le-am aratat ca, in esenta, cand
    vorbesti despre ameliorarea rezultatelor la citit, matematica si
    stiinte, rezultatele se evalueaza la grupa de varsta 15 ani, adica
    vorbesti in general despre invatamantul obligatoriu. Ca sa avem
    perfomante pe acest obiectiv, in 2020 trebuie sa produc efecte in
    sistem incepand de azi si incepand de la fiecare elev, incepand cu
    cel care intra la gradinita, la primar, gimnazial”, a precizat Oana
    Badea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc: Bacalaureatul a lansat semnalul ca in Romania va fi aplicata zicala “ai carte, ai parte”

    “Bacalaureatul de anul acesta a dat semnalul categoric ca in
    Romania se va putea aplica vorba din popor «ai carte, ai parte»,
    dar pentru asta trebuie sa inveti si sa iti fie recunoscut
    rezultatul la invatatura, nu sa il obtii prin mijloace care nu au
    acoperire legala. Cred ca semnalul de anul acesta este un lucru in
    directia unei mai sanatoase si corecte evaluari a elevilor de catre
    profesori si societate”, a spus Boc. Promovabilitatea la prima
    sesiune a examenului de bacalaureat din 2011 a fost de 45,72%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Din toamna, accesul elevilor in scoli s-ar putea face cu cartela. Parintii vor putea afla prin SMS cate absente au copiii

    “Analiza MECTS arata ca elevii din Romania au adunat intr-un
    singur semestru peste 30 de milioane de absente. Calculate in ani
    acestea inseamna 3.457 de ani de absente, vorbind despre toate
    absentele motivate si nemotivate. Este inadmisibil ca un minister
    sa nu remarce acest mare deficit in parcurgerea programei scolare,
    pentru ca nefiind la scoala, elevii nu parcurg programa”, a
    declarat agentiei MEDIAFAX, secretarul de stat pentru invatamantul
    preuniversitar din Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si
    Sportului (MECTS), Oana Badea. In acest context, MECTS a analizat
    rezultatele la bacalaureat pentru a vedea daca nu cumva absentele
    sunt cauza rezultatelor slabe. “Al doilea pas a fost sa analizam o
    posibila legatura intre absente si rezultatele slabe de la
    bacalaureat. Si, ce am stabilit: cele mai multe absente sunt mai
    ales la licee. Da, numarul absentelor din liceu este dublu, chiar
    triplu, celor din primar si gimnazial. Adica, cea mai mare parte a
    absentelor facute de cei care la sfarsitul pregatirii vor sustine
    bacalaureat. Daca am asociat aceste doua elemente de analiza am
    vazut ca metodele actuale nu au dat rezultat”, a spus secretarul de
    stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Admitere la Academia de Politie: Aproape 1.800 de candidati pe 546 de locuri

    Rectorul Academiei, chestorul Ioan Liviu Taut, a declarat, marti
    dimineata, inaintea inceperii examenului, ca unitatea de invatamant
    dispune de 546 de locuri pentru anul universitar 2011-2012, din
    care 60 la specializarea “drept”, 203 la specializarea “ordine si
    siguranta publica”, 55 la pompieri si 30 la arhivistica. Din cele
    203 locuri la ordine publica, 15 sunt rezervate pentru cetateni
    romani de origine maghiara, sase pentru romi si noua pentru alte
    nationalitati. La Politia de Frontiera, din 50 de locuri, unul este
    rezervat pentru un candidat rom si doua pentru cetateni romani de
    alte nationalitati. De asemenea, la Jandarmerie sunt disponibile
    trei locuri pentru romi si patru pentru candidati de alte
    nationalitati. La examenul de admitere din acest an s-au inscris,
    in faza initiala, 2.654 de candidati. In urma vizitei medicale,
    numarul acestora a ramas de 2.576.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum ar trebui sa arate educatia viitorului

    Fascinanta pledoarie din volumul “O lume iesita din minti” este
    adecvata momentului actual prin care trece societatea romaneasca.
    Citita atent, in implicatiile sale pe termen lung, ea ar putea
    oferite nesperate solutii de iesire din impas, atat in privinta
    problemelor sistemului educational, cat si a modernizarii felului
    cum sunt evaluate competentele elevilor.

    Traim intr-o lume care se schimba mai repede ca niciodata, spune
    Robinson, iar schimbarile cu care ne confruntam, atat in domeniul
    economic, cat si in cel larg cultural sunt imprevizibile. Este
    absolut necesar sa dam frau liber creativitatii si resurselor
    inovatoare, insa creativitatea nu este, asa cum fals ne imaginam,
    doar un apanaj al celor cu “har”. Dispunem cu toti de creativitate,
    dar trebuie sa stim cum s-o descatusam.

    Supunand niste copii de gradinita unui text de gandire divergenta
    si de creativitate, vom avea surpriza sa constatam ca ei vor oferi
    cu mult mai multe solutii decat niste copii de varste mai mari.
    Prejudecatile, constrangerile pedagogice si o sumedenie de alte
    “baraje” le vor ingradi spontaneitatea si forta asociativa, pe
    masura inaintarii in varsta si a parcurgerii ciclurilor educative
    traditionale. Sistemul educativ actual este bazat pe modelul muncii
    industriale: sunetul clopotelului, specializarile pe materii,
    educarea la nivel de loturi si de grupe de varsta.

    Copiii ar trebui “treziti” insa si lasati sa-si descopere
    interioritatea. Unii dintre ei sunt mai buni la anumite materii,
    altii isi ating varful in anumite momente ale zilei, unii
    functioneaza mai bine in grupuri, iar altii doar cand sunt singuri.
    Ca sa depasim aceasta mentalitate a “lantului de productie”,
    cauzata de un sistem care asigura doar conformitatea (prin teste si
    CV-uri standardizate, prin ierahizarea disciplinelor bazata pe
    presupunerile legate de cererea si de oferta de pe piata locurilor
    de munca), ar trebui sa mergem in sensul invers. Adica sa schimbam
    paradigma modelului mecanic intr-un model neliniar, personalizat,
    in care fiecare elev sa poata evolua in felul sau.

    Ken Robinson, “O lume iesita din minti”, Editura Publica,
    Bucuresti, 2011