BusinessMagazin

Tag: creare

  • Pentru ce a fost creat buzunarul mic de la blugi

    Încă de când au fost create primele perechi de blugi, acest articol vestimentar s-a bucurat de un success răsunător. Puţini oameni ştiu însă de ce majoritatea blugilor au acel mic buzunar din partea dreaptă, numit al cincilea buzunar.

    Cu toate că este de cele mai multe ori folosit pentru depozitarea mărunţişului sau pentru a ţine bricheta, rolul initial al buzunarului era altul.

    Primii blugi au apărut în 1853 şi au fost creaţi de Levi Strauss special pentru clasa de jos. Mai exact, pentru minerii căutători de aur, materialul fiind unul rezistent. Buzunarele erau largi şi erau folosite pentru a depozita diverse lucruri de dimensiuni mai mari, iar buzunarul mic avea o întrebuinţare foarte clară: acolo se puneau pepitele de aur pe care le găseau minerii, pentru a nu le pierde în buzunarele mari.

     

  • O companie din Ungaria transformă deşeurile în haine

    Cantitatea de deşeuri produsă de omenire continuă să crească an de an, iar resursele se împuţinează, conform unor studii, motiv pentru care se încearcă reciclarea cât mai multor deşeuri posibil, tendinţă de care nu a scăpat nici lumea modei, scrie The Independent. Au apărut astfel articole vestimentare create din materiale obţinute din deşeuri.

    O companie din Ungaria, SegraSegra, creează geci şi tricouri din camere de bicicletă, firma Worn Again topeşte sticle de plastic pentru a obţine poliester din ele, din care ulterior obţine fibre şi apoi materialul necesar confecţionării obiectelor de îmbrăcăminte, iar creatoarea neozeelandeză Emma Westside foloseşte fire de cupru de la radiatoare industriale. O altă creatoare, de data aceasta de accesorii, Rosalie McMillian, confecţionează bijuterii cu forme geometrice îndrăzneţe din zaţ provenit de la aparatele de cafea din clădirile de birouri din Londra, pe care îl usucă şi îl presează.

    Nici companii mari ca Nike sau Adidas nu s-au lăsat mai prejos, prima confecţionând şosete, pantaloni scurţi şi tricouri din sticle de plastic tăiate şi reciclate pentru echipa feminină de fotbal a SUA şi transformând alte sticle de plastic în poliester, iar a doua colaborând cu organizaţia ecologistă Parley for the Oceans pentru a produce pantofi din fire şi filamente obţinute din deşeuri din oceane şi plase de pescuit.

  • Cum arată actorii din serialul Game of Thrones în realitate – GALERIE FOTO

    Pentru a aduce la viaţă personajele din cartea lui George R. R. Martin, producţia HBO nu precupeţeşte niciun efort de a crea costume elaborate sau aripi complexe. Rezultatul este că o parte însemnată a actorilor care joacă în serial sunt aproape de nerecunoscut; poţi să treci pe lângă ei pe stradă fără a avea nici cea mai vagă idee că de fapt dau viaţă celebrelor personaje, relatează Tech Insider.

    VEZI AICI GALERIIA FOTO

    Ceea ce, de multe ori, este un veritabil avantaj pentru actorii care au milioane de fani; unii dintre actori povestesc că li se întâmplă des ca oamenii să-i privească de parcă i-ar cunoaşte de undeva, dar fără să ştie precis de unde. Şi asta pentru că diferă nu numai felul în care este aranjar părul, dar şi culoare şi lungimea acestuia, culoarea ochilor, iar machiajul are un rol cel puţin la fel de important.

    Pregătirea actorilor pentru a da viaţă personajelor este o muncă meticuloasă şi elaborată, iar industria filmului a ridicat de-a lungul deceniilor această activitate la niveluri foarte înalte, aşa cum s-a dezvoltat, de altfel, şi industria efectelor speciale.

    Actriţa britanică Emilia Clarke, care joacă rolul lui Daenerys, este de fapt brunetă.

    Actorul şi interpretul britanic Jacob Anderson nu poartă, de regulă, părul la fel de scurt ca personajul său, Grey Worm.

  • Cum a reuşit un fotomodel să ajungă una dintre cele mai bogate femei din America

    Kathleen Marie “Kathy” Ireland este o actriţă, autoare, antreprenoare şi fost fotomodel. Ireland a fost supermodel în anii 1980 şi 1990, iar acum a ajuns în lista Forbes a celor mai bogate femei din SUA. A reuşit să-şi construiască o avere de 420 de milioane de dolari, din vânzarea a peste 17.000 de produse cu licenţa Kathy Ireland Worldwide, potrivit Forbes.

    Până la vârsta de 16 ani a vândut ziare când a fost văzută de un agent al agenţiei de modeling Elite. Din 1984 a apărut 13 ani la rând în paginile revistei Sports Illustrated Swimsuit Issue, inclusiv de 3 ori pe coperta acesteia. Iar în 1993 şi-a lansat primul produs în colaborare cu Kmart, o linie de şosete. Tot atunci a înfiinţat şi compania Kathy Ireland Worldwide

    Ireland a avut succes datorită faptului că a reuşit să adauce farmec unor produse banale precum: ventilatoare de tavan, pardoseli, saltele sau ferestre.  Aceasta şi-a asociat numele şi cu accesori de telefon mobil, cu produse de îngirjire a pielii. În 2015 a avut venituri de 2.5 miliarde de dolari, în comparaţie cu 2 miliarde obţinute în 2012.

    În plus, Ireland a jucat în mai multe filme şi seriale şi deţine un business şi în industria muzicii,Sterling/Winters, cu care Whitney Huston are contract.

    Kathy Ireland a lucrat inteligent şi a transformat fiecare oportunitate într-un brand. A moştenit câinii lui Elizabeth Taylor, iar la scurt timp a scos o colecţie de haine pentru animale de companie. 

  • Mai ştim ce mâncăm şi de unde ne vine mâncarea?

    Uneori frauda este atât de bine mascată încât pentru a o descoperi este nevoie de tehnici demne de investigaţiile criminalistice. Diferite ţări europene încearcă să contreze acest val infracţional, unele cu ajutorul tehnologiei şi prin înfiinţarea unor forţe speciale. Financial Times a făcut o incursiune în lumea celor care se luptă cu mafia alimentelor.

    Dincolo de uşile ca de buncăr ale laboratorului se aude o alarmă cu un sunet sec şi monoton. Este un semnal că Rachel Hill îşi va activa cuţitul cu laser. Tensiunea va fi uriaşă în sistem. Hill îşi foloseşte cuţitul pentru a tăia un file de peşte cu o ştampilă ciudată pe el. Alarma se aude din nou, iar Hill face o nouă incizie. 

    Lângă ea, un computer de mărimea unui frigider de apartament analizează fumul produs când laserul a atins ţesutul. Datorită unui proces care implică analize extrem de complexe, dezvoltat la Colegiul Imperial Londonez, computerul poate identifica „amprenta moleculară” unică a fumului. Acest aparat de 500.000 de lire sterline şi alte echipamente în valoare de 5 milioane de lire i-au adus laboratorului Institutului pentru Securitatea Alimentară Globală al Universităţii Reginei din Belfast renumele de „Star Trek”. Laboratorul împinge cu îndrăzneală limitele frontierelor tehnologice în lupta cu criminalitatea alimentară.

    Cealaltă maşinărie Reims din Marea Britanie este folosită la spitalul Charing Cross din Londra în departamentul de oncologie pentru a face diferenţa între ţesuturile maligne şi cele sănătoase.

    La Belfast, aparatului i se cere să identifice din ce specie de peşte este fileul: este cod sau altceva? La Queen’s University, unde institutul a fost înfiinţat în martie 2013, analiza alimentelor se apropie tot mai mult de investigaţiile criminalistice. Aproape orice aliment poate fi alterat, contaminat sau falsificat. S-ar putea ca sucul de fructe să nu fie ceea ce pare. La fel şi carnea de peşte şi condimentele. Carnea tocată de vită cu adaos de carne de cal este deja ceva clasic. După ce a comparat „amprenta” ţesutului de peşte cu o colecţie de profile de specii, computerul îşi prezintă verdictul. De această dată „suspectul nu este vinovat”: cod, scrie pe ecran. Însă adesea astfel de teste descoperă fraude – cod amestecat cu ceva mai ieftin sau se poate să nu fie cod deloc.

  • Revoluţia românească în securitate cibernetică

    „Te aştepţi ca cel care apără, cum era în cazul cetăţilor, să se afle pe un deal, să aibă nişte privilegii, ori ceea ce se întâmplă în ziua de zi, contrar a ceea ce credeam noi, este că nu mai există cetăţi, toată lumea este pe câmpie, atât apărătorii, cât şi atacatorii. Prin noua tehnologie, noi ne ducem în poziţia privilegiată de a ne afla într‑un punct la înălţime, de a avea nişte privilegii pe care atacatorul nu le are“, descrie CEO-ul companiei, Florin Talpeş, pe înţelesul tuturor, tehnologia de apărare lansată recent – denumită Hypervisor Introspection (HVI) – ce va avea rolul să revoluţioneze piaţa globală a soluţiilor de securitate.

    Totodată, HVI va avea un rol important de orientare a vânzărilor companiei româneşti de securitate informatică Bitdefender spre clienţii reprezentaţi de marile corporaţii, o mişcare conformă  cu strategia companiei din ultimii ani. Astfel, dacă anul trecut, vânzările Bitdefender pe segmentul enterprise s-au dublat, orientarea pe dezvoltarea tehnologiilor de securitate pentru mari companii va permite companiei creşteri constante de două cifre pentru următorii ani. „Credem că anul viitor vânzările de enterprise le vor depăşi pe cele de consumer“, explică antreprenorul.

    Anul trecut, Bitdefender SRL (controlată integral de compania Bitdefender Holding BV din Olanda), a înregistrat o cifră de afaceri de 387 de milioane de lei, iar profitul net înregistrat a fost de 57,6 milioane de lei, în creştere cu 242% faţă de anul anterior. În continuare, vânzările sunt generate în procent de 97% de exporturi, potrivit fondatorului companiei. Compania nu publică însă şi date privind veniturile totale ale grupului, astfel că valoarea totală a businessului Bitdefender nu este cunoscută. Mare parte din profit se reinvesteşte în achiziţie, dezvoltare de piaţă sau cercetare şi dezvoltare – segment pentru care bugetul va creşte cu aproximativ 25% anul acesta, potrivit lui Florin Talpeş, care nu oferă însă informaţii exacte legate de valoarea acestor bugete.

    Noutatea adusă de tehnologia HVI constă în poziţionarea soluţiei de securitate în afara sistemului de operare, oferind acesteia privilegii sporite faţă de cele ale atacatorilor şi asigurând o protecţie superioară în combaterea campaniilor de spionaj cibernetic şi a ameninţărilor complexe persistente. Aceasta spre deosebire de ceea ce oferă în prezent tehnologiile din piaţă, care plasează soluţia de securitate la nivelul sistemului de operare, la acelaşi nivel cu un eventual atacator, oferindu-le acestora drepturi egale. Aşa că până acum „atacatorii jucau şah cu soluţiile ce apără sistemele de operare“, spune Rareş Ştefan, Chief Strategy Officer al Bitdefender.

    Tehnologia HVI a fost lansată recent în parteneriat cu Citrix, o companie multinaţională americană de softare ce furnizează servicii de virtualizare a serverelor, aplicaţiilor şi desktopului, networking, software as a service şi tehnologii de cloud computing. Aflată în top trei al furnizorilor globali de astfel de soluţii, compania a înregistrat anul trecut venituri de peste 3,2 miliarde de dolari.

    Tehnologia se adresează oricărei companii care are un centru de date, fie privat, fie public, fie mixt, bazat pe tehnologie Citrix. Spre exemplu, în cazul Amazon Web Services, hipervizorul Citrix (numit Xen) reprezintă practic tehnologia care găzduieşte toate datele clienţilor care stochează informaţii folosind acest serviciu. Noua tehnologie ţinteşte mai ales organizaţii cu centre de date mari, mare parte din aceste deservite de Citrix.  În acest context, valoarea vânzărilor pentru acest produs ar putea ajunge la 1 miliard de dolari, în doi-trei ani de zile, când vine vorba de clienţi precum Amazon de pildă, care investeşte masiv în infrastructura de virtualizare. „Costul depinde de mărimea data centerelor sau a infrastructurii pe care o întrebuinţează compania respectivă, poate să varieze între zeci de mii de dolari, până la milioane de dolari – speranţele noastre ţintesc destul de sus“, explică Talpeş.

    Bitdefender a anunţat productivizarea tehnologiei Bitdefender, prin integrarea într-un produs Citrix recent, după cinci ani şi jumătate de cercetare şi dezvoltare, potrivit fondatorilor companiei. În următoarea lună, mai mulţi clienţi majori din Fortune 100 vor adopta tehnologia, iar într-un an de zile aceasta va deveni un factor important de creştere, ajungând să reprezinte 20% din afacerile Bitdefender, potrivit lui Florin Talpeş.

    Antreprenorul spune că tehnologia are în spate o serie de patente depuse de Bitdefender şi, deşi mai mulţi jucători din industrie au încercat să aducă această  schimbare de paradigmă, nu au reuşit. „Noi credem că bariera tehnică este extrem de înaltă ca să reuşeşti proiecte de genul acesta, suntem mândri că avem numai echipe de români, de ingineri români au reuşit să o rezolve.“ 

  • Ce s-ar întâmpla pe Pământ dacă oamenii ar dispărea? Acest VIDEO arată scenele terifiante ce ar urma

    În cazul în care oamenii vor dispărea de pe faţa Pământului, ce s-ar întâmpla cu planeta noastră?

    Conform unui scenariu, nu va dura mult până Pământul să va ”reseta” singur, dar procesul va fi unul terifiant. În numai câteva ore, cele mai multe dintre lumini s-ar stinge, iar în câteva luni, dezastrele nucleare ar lovi întreaga planetă.

    După mii de ani, singura dovadă a existenţei noastre ar fi rămăşiţele unor structuri de piatră ale Marelui Zid Chinezesc sau Muntele Rushmore.

    Canalul YouTube #Mind Warehouse a creat un video în care ilustrează aceste consecinţe. Videoclipul a unit între ele secvenţele video create de National Geographic.

    Să ne imaginăm ce se va întâmpla dacă oamenii vor dispărea de pe pământ:

    Câteva ore mai târziu: majoritatea luminilor din întreaga lume se vor opri, deoarece centralele electrice nu vor mai funcţiona fară combustibil. Panourile solare ar ajunge în cele din urmă să stea acoperite de praf. Singurele centrale care ar continua să genereze energie ar fi centrale hidroelectrice.

    Două sau trei zile mai târziu: sistemele subterane de cale ferate ar fi inundate, deoarece pompele de menţinere a apei s-ar opri din lucru.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • PwC: 4 din 5 directori generali se concentrează pe profitabilitatea pe termen lung

    Patru din cinci directori generali din România declară că se concentrează mai mult pe profitabilitatea pe termen lung, decât pe cea pe termen scurt, potrivit ediţiei pentru România a raportului PwC Global CEO Survey 2016.

    Astfel, 72% dintre directorii generali din România declară că scopul companiilor pe care le conduc este să creeze valoare pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari, iar 79% spun că se concentrează mai mult pe profitabilitatea pe termen lung decât pe cea imediată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fost creat aparatul care transformă apa în vin

    Un START UP american a creat un aparat destul de ingenios şi inedit, capabil de a transforma apa în vin. Denumit Aparatul Miraculos, principiul de funcţionare al dispozitivului creat de somelierul Kevin Boyer este destul de simplu. Ca şi în cazul supelor instant, şi în cazul acestui produs va trebui să vă achiziţionaţi recipientul special, în care să adăugaţi apă şi diferite pliculeţe cu concentrat de struguri – tipul de vin dorit. Procesul de fermentaţie durează aproximativ 3 zile, iar monitorizarea sa se va putea face direct pe telefonul mobil, cu ajutorul unei aplicaţii gratuite. Kevin Boyer, preşedintele companiei Customvine, este un somelier care a fondat, de asemenea, fabrica de vinuri din Boyanci Napa Valley.

    „La fel ca un miracol biblic, apa se transformă literalmente în vin, doar prin adăugarea a câteva ingrediente într-un timp extrem de scurt şi la nişte costuri foarte reduse”, a declarat Boyer.

    Dezvoltatorii nu au dorit să dezvăluie mecanismul din spatele aparatului, spunând doar că pentru procesul de fermentaţie aparatul foloseşte senzori electrici, tranzistori, încălzitori şi pompe, pentru a oferi un mediu controlat atât pentru primul cât şi pentru al doilea proces de fermentaţie. Un refractometru digital măsoară conţinutul de zahăr al lichidului în timpul procesului de fermentaţie, iar un difuzor de aer trece aerul filtrat printr-un canal ‘micro-oxigenat’. Un tranzistor ultrasonic de sub cameră poate accelera aroma şi dezvoltarea vinului.

    Cititi mai multe pe /www.cunoastelumea.ro

  • Filmul cu supereroi “X-Men Apocalypse”, “vedetă” în box office-ul românesc de weekend

    Filmul de aventuri şi acţiune “X-Men Apocalypse”, distribuit în România de Odeon Cineplex, a avut încasări de 451.304 şi 19.527 de spectatori, potrivit statisticlior din box office-ul românesc de weekend. După succesul obţinut cu “X-Men: Days of Future Past”, regizorul Bryan Singer urcă pe noi culmi franciza, cu “X-Men Apocalypse”, în care protagoniştii X-Men se luptă cu puternicul mutant original, Apocalypse, transmite cinemagia.ro.

    În 1983, invincibilul şi nemuritorul Apocalypse este eliberat, după ce a fost îngropat timp de mai multe milenii. Furios că semenii săi nu mai sunt priviţi ca nişte zei, Apocalypse adună o echipă de mutanţi puternici, inclusiv pe descurajatul Magneto, pentru a distruge lumea şi a crea o nouă ordine mondială, peste care să domnească. Pentru a pune capăt drumului către distrugere al lui Apocalypse, Raven (Jennifer Lawrence) şi Profesorul X (James McAvoy) conduc o echipă de tineri X-Men într-o bătălie memorabilă cu un inamic aparent de neoprit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro