Performanţele exporturilor în 2011 urmează să se reflecte anul viitor în cererea internă, în timp ce cererea externă va continua să reprezinte un factor de sprijin, însă mai puţin solid din cauza condiţiilor economice tot mai dificile din Europa şi din alte părţi ale lumii, se arată în Prognoza Economică de toamnă a CE. Populaţia şi companiile vor continua să-şi ajusteze situaţia financiară în prima jumătate a anului viitor, însă angajările anticipate şi scăderea inflaţiei ar trebui să susţină venitul discreţionar real, consideră CE.
Tag: Comisia Europeana
-
Comisia Europeană consideră că situaţia economică a Italiei este foarte îngrijorătoare
“Situaţia economică este foarte îngrijorătoare în Italia”, a declarat Rehn într-o conferinţă de presă, cerând Romei să aplice reformele promise pentru a oferi garanţii pieţelor financiare. “Italia se confruntă cu presiuni semnificative din partea pieţelor financiare în acest moment”, adaugă el.
-
Comisia Europeană, presată să reducă cheltuielile cu scăderea cofinanţării care revine României şi altor cinci ţări
Mai multe ţări vor diminuarea fondurilor CE pentru reducerea cofinanţării a 6 state, inclusiv România. CE a anunţat, la începutul lunii august că planul de accelerare a plăţii de subvenţii europene ar conduce la economii de 2,9 miliarde de euro pentru Grecia, Portugalia, Irlanda, Letonia, România şi Ungaria, ţări care au fost nevoite să apeleze la ajutor financiar extern din cauza crizei. Economiile pentru România pot ajunge la 714 milioane de euro, a anunţat atunci executivul comunitar. Fondurile de 2,9 miliarde de euro ar fi suportate de CE. Suma poate fi însă redusă cu cel puţin jumătate, după ce mai mulţi contributori neţi la bugetul UE, între care Franţa, Marea Britanie, Olanda şi ţările nordice, şi-au exprimat temeri privind impactul planului asupra propriilor finanţe, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Financial Times.
-
Cum va fi aplicată în UE taxa pe risc
Tranzacţiile cu acţiuni şi obligaţiuni vor fi taxate cu 0,1% din valoare, iar cele cu contracte derivate cu 0,01%. Aplicarea taxei ar aduce la bugetul comunitar şi la cel al statelor membre 57 de miliarde de euro în fiecare an, “ar descuraja tranzacţiile riscante şi ar suplimenta măsurile de reglementare menite să evite producerea unor noi crize”, consideră CE.
Algirdas Semeta, comisar pentru fiscalitate şi audit, a declarat că taxa “va oferi ceea ce aşteaptă cetăţenii: o contribuţie corectă din partea sectorului financiar” (de unde şi criticile intense cu care băncile au întâmpinat-o, mult înainte de anunţul din această săptămână).
-
Comisia Europeană pregăteşte reglementări dure pentru marile companii de audit şi consultanţă
Un proiect legislativ obţinut de Financial Times arată că executivul Uniunii Europene vrea o “transformare” în sectorul auditării contabile în urma crizei financiare pentru a restaura încrederea în raportarea financiară.
Proiectul este susţinut de comisarul european pentru piaţa internă, Michel Barnier, a cărui echipă a ajuns la concluzia că industria auditării este un oligopol şi trebuie reglementată mai dur.
Potrivit proeictului, care va fi prezentat în noiembrie, companiile cu active mai mari de un miliard de euro vor fi obligate să angajeze două firme de audit pentru rapoartele financiare, dintre care cel puţin una din afara grupului celor mai mari patru jucători de pe această piaţă, respectiv Deloitte, PricewaterhouseCoopers, Ernst & Young şi KPMG.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Aproximativ 2.000 de proiecte au fost finalizate cu fonduri nerambursabile. Valoarea totala depaseste 374 milioane de euro
Din cele peste 33.000 de proiecte pentru care s-au semnat
contracte de finantare, aproximativ 2.000 de proiecte sunt in
intregime finalizate, iar restul se afla in diferite etape.
Valoarea contractata a tuturor proiectelor finalizate depaseste 374
de milioane de euro.Cele mai multe proiecte finalizate (959 proiecte) sunt pentru
“Modernizarea exploatatiilor agricole” (Masura 121).Pentru aceste proiecte, APDRP a semnat contracte de finantare in
valoare de peste 202 milioane de euro. Fondurile acordate
investitiilor Masurii 121 au ca obiectiv cresterea competitivitatii
sectorului agricol.Valoarea cea mai mare a platilor efectuate se regaseste tot la
Masura 121. Astfel, pentru beneficiarii care au depus dosare de
plata aferente investitiilor Masurii 121, APDRP a facut plati de
peste 276 de milioane de euro, aceasta valoare cuprinzand si
platile pentru proiectele care nu sunt inca finalizate.Alte 488 de proiecte au fost finalizate in cadrul Masurii 312
(“Crearea si dezvoltarea microintreprinderilor”). Acestea au
beneficiat de fonduri nerambursabile in valoare de peste 63,2
milioane de euro. Obiectivul general stabilit pentru Masura 312 il
reprezinta dezvoltarea durabila a economiei rurale prin incurajarea
activitatilor non-agricole, in scopul cresterii numarului de locuri
de munca si a veniturilor aditionale.De asemenea, in cadrul Masurii 123 (“Cresterea valorii adaugate
a produselor agricole si forestiere”), dar si a Schemelor de Ajutor
de Stat XS 13/2008 si XS 28/2008 au fost finalizate 227 de proiecte
de investitii, pentru care au fost semnate contracte de finantare
in valoare de aproximativ 75 milioane de euro. Masura 123 are drept
scop general obtinerea de noi produse agricole si forestiere.
Pentru “Instalarea tinerilor fermieri” (Masura 112), beneficiarii
au finalizat deja 83 de proiecte pentru care au primit aproximativ
1,8 milioane de euro.Beneficiarii Masurii 313 (“Incurajarea activitatilor turistice”)
au finalizat 5 proiecte din cele 890 de contracte semnate in
valoare de 153 de milioane de euro.Valoarea totala a proiectelor finalizate depaseste 550.000 de
euro.Pentru aceasta masura de investitii a fost propus ca obiectiv
general dezvoltarea activitatilor turistice in zonele rurale care
sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a
veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii
spatiului rural.S-au mai acordat peste 24 de milioane de euro beneficiarilor
publici, pentru 13 proiecte finalizate in cadrul “Renovarii si
dezvoltarii satelor” (Masura 322), fiind semnate contracte de
finantare cu 619 beneficiari, in valoare de 1,53 miliarde de
euro.Din cadrul Axei IV Leader, Masura 431, submasura 431.1 – Faza 3
“Sprijin financiar pentru pregatirea dosarelor pentru selectia GAL”
sunt deja finalizate 91 de proiecte pentru care s-au semnat
contracte de finantare de peste 5,2 milioane de euro.Submasura 431.1 sprijina constructia de parteneriate
public-private, elaborarea strategiilor de dezvoltare locala si
pregatirea planului de dezvoltare locala in vederea participarii la
selectie a Grupurilor de Actiune Locala (GAL).Pentru “Operatiuni de asistenta tehnica” (Masura 511) au fost
finalizate 15 proiecte, in valoare de 2,1 milioane de euro. -
Romania ar putea avea acces mai usor la fonduri europene. CE propune reducerea cofinantarii de la 15% la 5% pentru sase state
Planul nu va implica majorarea finantarii care revine UE si va
simplifica reglementarile privind cofinantarea pentru Grecia,
Irlanda, Portugalia, Ungaria, Letoniasi Romania, astfel incat
aceste state sa nu mai fie nevoite sa vina cu la fel de multe
fonduri proprii pentru a primi finantari UE, potrivit Financial
Times. Potrivit regulilor actuale, guvernele trebuie sa contribuie
cu cel putin 15% din costul unui proiect aprobat, inainte ca
Bruxelles-ul sa plateasca diferenta. Lipsa cofinantarii este unul
dintre motivele pentru care unii din cei mai saraci membri UE nu
reusesc sa acceseze fondurile europene puse la dispozitie, o
situatie ciudata in spatiul comunitar, unde membrii duc lupte grele
pentru a obtine o parte cat mai mare din bugetul european, noteaza
FT. -
Ministrul muncii: “Economia Spaniei isi revine, ceea ce inseamna ca la un moment dat restrictiile de pe piata muncii vor fi ridicate”
“Ar trebui sa fim optimisti indiferent ce s-ar intampla, pentru
ca economia Spaniei isi revine, ceea ce inseamna ca la un moment
dat restrictiile vor fi analizate si probabil ridicate, cu mult
inainte de 2014”, a declarat Lazaroiu, intr-un interviu pentru
agentia MEDIAFAX.Proaspat intors din Spania, unde s-a dus ca sa clarifice anumite
“aspecte tehnice” ale restrictiilor impuse lucratorilor romani,
Lazaroiu a precizat ca pana la 5 august Comisia Europeana trebuie
sa ia o decizie in privinta validarii deciziei Madridului de a
restrictiona accesul romanilor pe piata spaniola a muncii. “Eu nu
am fost de asta la Madrid, pentru ca nu poti sa anulezi un act al
guvernului spaniol. S-a aplicat deja, de pe 22 iulie e in vigoare,
poate fi invalidat de CE si atunci am zis sa luam realitatea asa
cum e”, a comentat ministrul.Potrivit lui Lazaroiu, la ora actuala sunt in Spania in jur de
300.000 de romani care au un contract de munca, “dar evident ca a
fost in scadere acest volum, din 2009 pana acum, pentru ca si
romanii au fost afectati de criza din Spania”.Mai mult pe
www.mediafax.ro. -
Comisia Europeana a publicat raportul privind justitia din Romania. Care sunt cerintele Comisiei
• Sunt necesare masuri suplimentare anticoruptie, mai ales in
administratia locala
Comisia Europeana considera ca Romania trebuie sa adopte “masuri
suplimentare pentru prevenirea si combaterea coruptiei, in special
la nivelul administratiei locale”, conform raportului privind
progresele inregistrate in urma aplicarii MCV.Comisia Europeana precizeaza ca in cadrul Mecanismului de
Cooperare si Verificare (MCV) au fost stabilite pentru Romania
patru obiective de referinta.• E necesar un angajament pentru rezultate mai bune in
confiscarea averilor
CE noteaza in raportul privind MCV ca va fi necesar un angajament
pentru a pune in aplicare noile coduri, pentru a adopta deciziile
de restructurare a sistemului judiciar, pentru a consolida politica
anticoruptie si pentru rezultate mai bune in confiscarea averilor
nejustificate.“In perioada urmatoare va fi necesar un angajament continuu
pentru a pune in aplicare noile coduri, pentru a adopta deciziile
necesare restructurarii sistemului judiciar, pentru a consolida
politica anticoruptie si pentru a se inregistra rezultate mai bune
in confiscarea bunurilor a caror provenienta nu poate fi
justificata si in aplicarea de sanctiuni disuasive in cazurile de
incompatibilitate”, sustine Comisia Europeana. -
Norii negri din certificatele verzi
“Comisia aproba schema de sprijin a Romaniei in domeniul
surselor regenerabile de energie bazata pe certificate verzi.
Sistemul de certificate verzi este un mecanism de piata care va
incuraja investitiile in surse regenerabile de energie. Prin urmare
va sprijini efortul Romaniei de a atinge pana in 2020 tintele
privind energia regenerabila”, a spus Joaquin Almunia,
vicepresedintele Comisiei responsabil pentru politica in domeniul
concurentei. Acest aviz favorabil din partea Comisiei Europene
pentru o schema de sprijin a carei valoare se ridica la peste 10
miliarde de euro in urmatorii zece ani a fost o veste asteptata de
toti investitorii de profil in ultimii trei ani, inca de la
publicarea Legii 220/2008.De acest DA depindeau investitii de 5 miliarde de euro in
perioada 2011-2013 in parcuri eoliene, dupa cum a anuntat recent
Asociatia Romana pentru Energie Eoliana (AREE). In absenta acestui
aviz favorabil, companiile nu aveau posibilitatea de a-si face un
business plan coerent, iar bancile nu aveau curajul sa finanteze
aceste proiecte.
Practic, sistemul gandit de Romania pentru sustinerea
investitiilor verzi a primit legitimitatea europeana odata cu acest
comunicat al Comisiei. In linii mari, sistemul de sprijin
functioneaza astfel: fiecare producator de energie verde va primi
pentru 1 MWh livrat in retea un anumit numar de certificate verzi
in functie de tehnologia utilizata. Mai departe, aceste certificate
verzi al caror pret variaza intre 27 si 55 de euro vor fi vandute
catre furnizorii de electricitate care trebuie sa aiba in cosul
livrat clientilor un anumit procent de energie verde. Totodata,
producatorii de energie mai castiga si din vanzarea electricitatii
in piata unde obtin pretul dictat de cerere si oferta. Pana acum
insa, in absenta aplicarii mecanismului prevazut de Legea 220/2008,
toti producatorii de energie verde au primit un singur certificat
indiferent de tehnologie. Acest sprijin acordat de statul roman
este necesar in contextul in care, pana in 2020, 38% din consumul
final de energie trebuie sa fie din surse regenerabile, iar fara
acest suport investitiile de profil nu sunt rentabile din cauza
tehnologiilor scumpe.“Comisia si-a dat acordul asupra schemei ce are in vedere
certificatele verzi. Este la latitudinea autoritatilor romane modul
de implementare a acestei scheme prin intermediul legislatiei
nationale”, spune Roxana Morea, consilier de presa in cadrul
reprezentantei CE in Romania.
Practic, Comisia spune ca avizul ei mai trebuie completat si de
anumite masuri ale autoritatilor locale. “Dupa primirea deciziei
din partea Comisiei Europene, proiectul de ordonanta de guvern
trebuie aprobat de catre guvern, iar ANRE va aproba legislatia
secundara (reglementarile aferente) care se va publica ulterior in
Monitorul Oficial”, explica la randul sau Dan Plaveti, presedintele
ANRE, institutie cheie in implementarea legislatiei pentru sectorul
energiei regenerabile. Potrivit acestuia, finalizarea legislatiei
secundare nu ar trebui sa dureze mai mult de 30 de zile de la
primirea deciziei Comisiei Europene.