BusinessMagazin

Tag: bnr

  • Euro a scăzut cu 3 bani, la 4,4151 lei, minimul ultimelor şase săptămâni

    Miercuri, BNR a anunţat un curs pentru euro de 4,4459 lei, iar pentru dolar de 4,1848 lei. Un curs mai mic pentru euro decât cel de joi a fost publicat cel mai recent pe 6 februarie, când euro a fost cotat la 4,4143 lei.

    Referinţa pentru francul elveţian a scăzut cu 1,45 bani, de la 4,1744 lei la 4,1599 lei.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Aproape de ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, euro era tranzacţionat în piaţa interbancară locală la 4,4147 lei, faţă de 4,4488 lei pe finalul şedinţei de miercuri.

    “După ce leul a scăzut pentru că străinii au vândut obligaţiunile româneşti, acum, după Fed, vor să revină”, a declarat pentru MEDIAFAX dealerul unei bănci.

    Perspectiva mai îndepărtată de creştere a dobânzilor în SUA reduce atractivitatea plasamentelor pe piaţa americană în comparaţie cu unele active din statele emergente, în general cu risc şi randamente mai ridicate.

    Volumele au fost foarte mari în prima jumătate a zilei, de aproximativ şase ori peste media din acest interval al zilei.

    Piaţa a deschis la 4,4480 lei/euro, nivel care a rămas şi maximul din prima jumătate a zilei, dar a coborât rapid şi înregistrat minimul la 4,4130 lei, cu puţin înainte de anunţarea referinţei.

    Cursul a urcat peste 4,45 lei/euro pe timpul nopţii, înainte de deschiderea pieţei locale, când volumele mici, generate de jucătorii străini, permit o volatilitate ridicată.

    Pe pieţele externe, dolarul se afla în creştere cu 1,8%, la 0,9361 aproape de ora 13:00, însă după ce pe finalul zilei precedente s-a depreciat puternic. Miercuri, la aceeaşi oră, dolarul se situa la 0,9414 euro.

    Francul elveţian a crescut joi cu 0,3%, la 0,9439 euro.

    Rezerva Federală a SUA a renunţat miercuri la termenul de “răbdare” în stabilirea momentului majorării dobânzilor, dar ritmul de creştere a acestora va fi mult mai lent faţă de estimările din decembrie, din cauza perspectivelor economice sub aşteptări.

    Prin renunţarea la termenul de răbdare, banca centrală americană a deschis calea creşterii dobânzilor cel mai devreme în luna iunie, subliniind totodată că este în continuare improbabil ca dobânzile să fie majorate în luna aprilie.

    Astfel, oficialii Fed estimează că dobânda de politică monetară, în prezent aproape de nivelul zero, va ajunge la 0,625% până la sfârşitul anului 2015, în loc de nivelul de 1,125% prognozat în decembrie.

    Perspectiva unui ritm mult mai lent pentru creşterea dobânzii băncii centrale americane a lovit puternic dolarul pe pieţele externe, iar euro a urcat până la 1,1062 dolari, dar a coborât ulterior, iar în prezent este cotat la 1,0681 dolari.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au scăzut la 0,21% – 0,56% pe an, de la 0,23% – 0,59% pe an miercuri.

    Ratele pentru plasamentele săptămânale se situează la 0,26% – 0,71% pe an, faţă de 0,26% – 0,70% pe an în şedinţa anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a stagnat la 1,31% pe an.

  • BCR: BNR ar putea reduce din nou dobânda cheie în martie, ultima scădere din ciclul actual

    “Ne aşteptăm la o reducere a dobânzii cheie cu încă 25 de puncte de bază la următoarea întâlnire de politică monetară programată pentru 31 martie, pe fondul inflaţiei foarte scăzute şi a stabilităţii cursului valuar EURO/RON. Aceasta ar putea fi ultima reducere a dobânzii cheie din actualul ciclu care a început în august 2014”, se arată într-un raport publicat marţi de BCR.

    Persistenţa deficitului de cerere este un alt element care favorizează relaxarea politicii monetare, însă analiştii BCR apreciază că BNR a acordat în mod tradiţional o atenţie destul de redusă evoluţiilor din economia reală în luarea deciziilor de politică monetară.

    Economiştii BCR consideră că BNR ar putea, ulterior, să reducă treptat ratele rezervelor minime în lei şi în valută, cu aproximativ 2 puncte procentuale fiecare.

    Consiliul de Administraţie al BNR a decis în şedinţa din 4 februarie să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,25%, un nou minim istoric. Banca centrală a menţinut nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, la 10%, respectiv 14% în urma şedinţei din ferbuarie.

    Economiştii BCR estimează că inflaţia va rămâne sub intervalul ţintit de BNR, de 2,5% plus/minus un punct procentual, până în vară, când va începe să accelereze gradual până la 1,7% în luna decembrie.

    “Inflaţia foarte scăzută din zona euro, principalul partener comercial al României, majorările limitate ale preţurilor administrate ale energiei pentru populaţie şi deficitul de cerere agregată sprijină scenariul nostru de creşteri minore ale preţurilor de consum în trimestrele următoare”, potrivit raportului BCR.

    Preţurile de consum au crescut cu 0,3% în luna februarie faţă de luna precedentă, datorită avansului de 0,5% a preţurilor la alimente şi de aproape 0,4% a preţurilor la mărfuri nealimentare. Rata anuală a inflaţiei s-a situat în februarie la 0,4%.

    La nivelul zonei euro, preţurile de consum au scăzut în februarie pentru a treia lună consecutiv, rata anuală a inflaţiei situându-se la -0,3%.

  • Dolarul a crescut cu cinci bani, la 4,1279 lei, un nou MAXIM record. Euro a scăzut uşor

    Referinţa pentru euro publicată de banca centrală s-a situat luni la 4,4439 lei, iar cea a dolarului la 4,0779 lei.

    Pentru francul elveţian, BNR a anunţat un curs în creştere cu 1,4 bani, de la 4,1481 lei la 4,1621 lei.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Aproape de ora 13:00, când BNR anunţă referinţa, euro era tranzacţionat în piaţa interbancară la 4,4437 lei, faţă de 4,4450 lei în tranzacţiile perfectate pe finalul şedinţei de luni.

    Cursul minim la care au avut loc transferuri a fost înregistrat în prima oră, la 4,4390 lei/euro, în timp ce maximul s-a situat la 4,4448 lei/euro.

    “Miniştrii de finanţe ai UE se vor întâlni astăzi şi discuţiile se vor concentra, probabil, din nou pe Grecia, după ce la întâlnirea de ieri nu s-au realizat progrese importante. Credem că leul s-ar putea tranzacţiona astăzi sub o uşoară presiune de depreciere, având în vedere că a rămas aproape nemişcat în condiţiile în care pe burse s-au văzut scăderi, iar datele bune din SUA au sugerat că o majorare a dobânzii cheie a Fed ar veni mai degrabă mai curând”, se arată într-o notă a economiştilor ING Bank România.

    În regiune, forintul şi zlotul s-au depreciat cu 0,3% în raport cu euro, mai accentuat decât leul.

    Pe pieţele externe, dolarul s-a apreciat cu 1%, la 0,9303 euro, în timp ce francul elveţian a fost cotat în stagnare, la 0,9346 euro.

    Moneda americană este susţinută de aşteptările investitorilor că Rezerva Federală a SUA va începe să crească dobânzile de la mijlocul acestui an, în timp ce Banca Centrală Europeană a demarat luni un amplu program de achiziţie de obligaţiuni guvernamentale, al cărui scop declarat este accelerarea inflaţiei, dar care pune şi presiune de depreciere pe moneda europeană.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se situează la 0,24% – 0,61% pe an, faţă de 0,23% – 0,61% pe an luni.

    Ratele pentru plasamentele săptămânale se află la 0,25% – 0,69% pe an, comparativ cu 0,26% – 0,69% pe an în şedinţa anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a coborât uşor, la 1,33% pe an, de la 1,34% pe an luni.

  • Dolarul a înregistrat un nou nivel record, de aproape 4,08 lei. Euro a urcat uşor

    Referinţa pentru euro publicată de banca centrală s-a situat vineri la 4,4402 lei, iar cea a dolarului la 4,0491 lei.

    Pentru francul elveţian, BNR a anunţat un curs în creştere cu 0,24 bani, de la 4,1457 lei la 4,1481 lei.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Aproape de ora 13:00, euro se tranzacţiona în piaţa locală la 4,4440 lei, faţă de 4,4422 lei în pe finalul şedinţei de vineri.

    Schimburile au avut loc într-un interval redus, cu minimul la 4,4425 lei/euro şi maximul la 4,4470 lei/euro, înregistrat în deschiderea pieţei.

    În regiune, forintul s-a apreciat cu 0,2% în raport cu euro, iar zlotul cu 0,1%.

    Pe pieţele externe, francul elveţian se afla aproape de ora 13:00 în scădere cu 0,2%, la 0,9337 euro, în timp ce dolarul înregistra o depreciere de 0,5% faţă de ultimele tranzacţii ale şedinţei precedente, la 0,9181 euro, după ce vineri moneda americană s-a întărit semnificativ, în contextul publicării de date bune privind piaţa muncii din SUA.

    Vineri, aproape de anunţarea referinţei de către BNR, dolarul se tranzacţiona pe pieţele externe în urcare cu 0,5%, la 0,9116 euro, iar pe finalul zilei înregistra o apreciere de 1,3%, la 0,9181 euro.

    Dolarul s-a apreciat puternic în ultimele luni faţă de valutele importante, în contextul aşteptărilor investitorilor ca evoluţia bună a economiei americane să determine Rezerva Federală a SUA să treacă la creşterea dobânzilor, aflate aproape de zero începând din decembrie 2008.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au scăzut luni la 0,23% – 0,61%, de la 0,24% – 0,62% pe an vineri.

    Ratele pentru plasamentele săptămânale se situează la 0,26% – 0,69% pe an, faţă de 0,25% – 0,7% pe an în şedinţa anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a stagnat la 1,34% pe an.

  • Dolarul atinge un nou record, de aproape 4,05 lei. Euro a scăzut uşor, la 4,44 lei

    Banca centrală a anunţat joi cursul euro la 4,4454 lei, iar pe cel al dolarului la 4,0228 lei.

    Paritatea pentru francul elveţian a scăzut cu 0,75 bani, de la 4,1532 lei la 4,1457 lei.

    În jurul orei 13:00, dolarul se tranzacţiona pe pieţele externe în urcare cu 0,5%, la 0,9116 euro. Dolarul s-a întărit vineri în raport cu valutele importante, înainte de publicarea de date privind piaţa muncii din SUA. Investitorii consideră că revenirea pieţei muncii sporeşte probabilitatea ca Rezerva Federală a SUA să treacă la creşterea dobânzilor, aflate aproape de zero începând din decembrie 2008.

    Economiştii anticipează că un raport bun privind piaţa muncii ar putea determina Fed să renunţe, în cursul şedinţei din martie, la angajamentul de a avea răbdare în privinţa creşterii dobânzilor, semnalând astfel că ar fi dispusă să le majoreze din iunie.

    Tot aproape de ora 13:00, francul elveţian era cotat pe pieţele externe în urcare cu 0,3%, la 0,9337 euro.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Aproape de ora 13:00, la care BNR anunţă referinţa, euro era tranzacţionat în piaţa interbancară locală la 4,4397 lei, faţă de 4,444 lei pe finalul şedinţei de joi.

    Schimburile au avut loc într-un interval mic, cu nivelul maxim la 4,4465 lei/euro, înregistrat în prima oră de operaţiuni, în timp ce minimul s-a situat la 4,4395 lei/euro.

    În regiune, zlotul s-a apreciat cu 0,6% faţă de euro, iar zlotul cu 0,4%.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au scăzut vineri la 0,24% – 0,62% pe an, de la 0,26%-0,64% pe an joi.

    Ratele pentru plasamentele săptămânale s-au redus la 0,25% – 0,7% pe an, de la 0,27%-0,73% pe an în ziua anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a coborât la 1,34% pean, de la 1,36% pe an în sesiunea anterioară.

  • Leul a coborât la un nou minim faţă de dolar, de 4,0228 unităţi

    Paritatea pentru francul elveţian a scăzut cu 0,63 bani, la 4,1532 lei.

    Miercuri, BNR a anunţat o referinţă pentru euro de 4,4542 lei, în timp ce cursul de schimb pentru dolar a fost de 4,0041 lei.

    Euro s-a depreciat joi pe pieţele internaţionale la cel mai scăzut nivel faţă de dolarul american din ultimii 11 ani, în condiţiile în care investitorii aşteaptă şedinţa Băncii Centrale Europene (BCE) pentru detalii privind programul de achiziţii de obligaţiuni care începe în luna martie.

    În jurul orei 13:00, dolarul se tranzacţiona la 0,91 unităţi pentru un euro, în urcare cu 0,3% faţă de închiderea de miercuri.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Leul a deschis sesiunea interbancară la 4,4505 unităţi/euro, în scădere de la 4,4555 lei/euro la finele sesiunii precedente.

    Ulterior, moneda naţională a continuat să se aprecieze în raport cu euro şi a atins un minim de 4,445 unităţi în prima jumătate a zilei.

    Cu puţin înaintea orei 13:00, leul se tranzacţiona la 4,4450/4,4460 unităţi, în urcare cu 0,2% faţă de închiderea de miercuri.

    În regiune, forintul s-a întărit cu 0,4% faţă de euro, iar zlotul cu 0,3%.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au stagnat la 0,26%-0,64% pe, iar ratele pentru plasamentele săptămânale s-au redus nesemnificiativ, de la 0,28%-0,73% pe an, la 0,27%-0,73% pe an.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a coborât la 1,36% pe an, de la 1,37% pe an în sesiunea anterioară.

  • Dolarul atinge un nivel record faţă de leu, de 4,0041 unităţi

    Cursul pentru dolarul american a crescut cu 1,49 bani raportat la referinţa de marţi, de 3,9892 lei. Predecenta referinţă record pentru dolar a fost înregistrată pe 23 ianuarie, dată la care moneda americană a fost cotată la 3,9980 lei.

    Leul a continuat să piardă teren şi faţă de francul elveţian, iar cursul a urcat cu 0,94 bani, de la 4,1501 lei/franc la 4,1595 lei/franc.

    Cursul de schimb a deschis sesiunea la 4,46 lei/euro, nivel care de altfel a reprezentat şi cotaţia maximă din prima jumătate a zilei.

    Ulterior, moneda naţională s-a întărit în raport cu euro şi a atins un minim pe piaţa interbancară de de 4,4535 unităţi, în scădere uşoară de la 4,455/4,4560 lei/euro la finele şedinţei de marţi.

    Cu puţin înaintea orei 13:00, leul se tranzacţiona la 4,4545/4,4550 unităţi faţă de euro.

    În regiune, forintul a scăzut cu 0,2% faţă de euro, iar zlotul cu 0,1%.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au scăzut marginal la 0,26%-0,65% pe an de la 0,27%-0,66% marţi, la fel ca şi ratele pentru plasamentele săptămânale, care s-au redus de la 0,29%-0,76% pe an la 0,28%-0,73% pe an.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a coborât la 1,37% pe an, de la 1,39% pe an în sesiunea precedentă.

  • BNR: Monedă din argint dedicată împlinirii a 130 de ani de la naşterea cardinalului Iuliu Hossu

    Caracteristicile monedei sunt următoarele: valoare nominală – 10 lei, titlu – 999‰, formă rotundă, diametru – 37 mm, greutate – 31,103 g, calitate proof, cant zimţat.

    Aversul monedei redă Catedrala “Schimbarea la faţă” din Cluj-Napoca, valoarea nominală “10 LEI”, stema României, anul de emisiune “2015” şi inscripţiile “ROMANIA” şi “CATEDRALA «SCHIMBAREA LA FATA» – CLUJ-NAPOCA”.

    Reversul monedei prezintă portretul lui Iuliu Hossu, anii între care a trăit “1885”, “1970” şi, la exterior, inscripţia în arc de cerc “CARDINALUL IULIU HOSSU”.

    Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

    Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 de monede.

    Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 350 lei/ bucata.

    Monedele din argint dedicate împlinirii a 130 de ani de la naşterea lui Iuliu Hossu au putere circulatorie pe teritoriul României. Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

    Iuliu Hossu (30 ianuarie 1885 – 28 mai 1970) a fost episcop al Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla, deţinut politic, cardinal şi membru de onoare, din 1945, al Academiei Române.

  • Creditele pentru populaţie şi firme au scăzut în ianuarie cu 3,8% anualizat

    Astfel, soldul creditului neguvernamental în lei acordat de bănci s-a majorat la 31 ianuarie 2015 cu 6,7% (6,2% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2014, pe seama majorării cu 16,3% (15,8% în termeni reali) a creditului acordat gospodăriilor populaţiei, în timp ce componenta în valută exprimată în lei s-a diminuat cu 10,6% (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 9,5%), arată Banca Naţională a României, într-un comunicat.

    Creditul neguvernamental total s-a redus cu 3,8% (-4,2 la sută în termeni reali).

    Faţă de 31 decembrie 2014, creditul neguvernamental total s-a diminuat cu 0,3% (-0,7% în termeni reali), la 210,348 miliarde lei.

    Creditul în lei s-a diminuat cu 0,5% (-0,9% în termeni reali), în timp ce creditul în valută (exprimat în lei) a scăzut cu 0,2% (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 0,7%).

    Creditul guvernamental a crescut în ianuarie cu 1,5%, la 86,801 miliarde lei. La 31 ianuarie 2015, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 4,6% (4,1% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2014.

    Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au redus în luna ianuarie 2015 cu 1% faţă de luna decembrie 2014, până la nivelul de 230,182 miliarde lei.

    Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 1%, la 87,014 miliarde lei. La 31 ianuarie 2015, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 6,4% (6% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2014.

    Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 5,9%, la 65,259 miliarde lei. La 31 ianuarie 2015, depozitele în lei ale persoanelor juridice au crescut cu 10,8% (10,4% în termeni reali) faţă de 31 ianuarie 2014.

    Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, s-au majorat cu 1,1%, până la 77,908 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută au crescut cu 2%, la 17,537 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 4,6% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 5,9%); depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 4,8% (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 6,1%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei au crescut cu 4,1% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au majorat cu 5,4%).

    Masa monetară în sens larg a înregistrat la sfârşitul lunii ianuarie un sold de 259,248 miliarde lei. Faţă de luna decembrie 2014 aceasta s-a diminuat cu 0,7% (-1,1 la sută în termeni reali), iar în raport cu ianuarie 2014 masa monetară s-a majorat cu 7,8% (7,3% în termeni reali).

    Anul trecut, creditele pentru populaţie şi firme au scăzut cu 3,1%, respectiv cu 3,9% în termeni reali, ca urmare a reducerii împrumuturilor în valută.

  • Lupta de un sfert de secol a Băncii Naţionale cu inflaţia: de la aproape 300% pe an, a coborât la mai puţin de 1%

    De la inflaţie de aproape 300% pe an, inflaţia a coborât la mai puţin de 1%. Anul 2014 a adus inflaţia anuală la un minim istoric neaşteptat de 0,83%. A fost pentru prima oară când rata anuală a inflaţiei a coborât sub 1%, după ce la începutul anilor ‘90 piaţa s-a luptat cu o hiperinflaţie galopantă. România a ajuns astfel să aibă pe an inflaţia dintr-o singură zi din 1993.

    Scăderea inflaţiei a fost anticipată de analişti în 2014, însă amploarea ajustării a luat prin surprindere pe toată lumea.

    Preţurile mărfurilor alimentare au scăzut anul trecut cu 0,4%, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 1,25%, iar tarifele serviciilor au crescut cu 2,25%. Anul agricol bun, inflaţia scăzută din zona euro, persistenţa deficitului de cerere agregată, scăderea preţului petrolului şi continuarea ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste şi-au adus contribuţia la minimul record al inflaţiei.

    Inflaţia anuală a oscilat pe parcursul anului 2014 în intervalul 0,66% – 1,5%, minimul de 0,66% fiind atins în iunie. Evoluţia inflaţiei a luat prin surprindere chiar şi banca centrală, care a operat trei ajustări ale prognozei (iniţial de la 3,5% la 3,3%, apoi de la 3,3% la 2,2% şi, ulterior, de la 2,2% la 1,5%).

    Rata inflaţiei din zona euro a coborât deja în teritoriu negativ în decembrie pentru prima oară din septembrie 2009, ca urmare a scăderii preţului petrolului şi a încetinirii ritmului de creştere a economiilor din zona euro.

    BNR anticipează că rata inflaţiei va depinde pentru întregul an 2015 în mare măsură de efectul de bază. Punctul cel mai de jos al inflaţiei este prevăzut a fi în februarie, iar ulterior, datorită efectului de bază, vor exista creşteri ale inflaţiei datorită efectului de bază până în septembrie, a explicat guvernatorul BNR. În ianuarie 2015 inflaţia anuală a fost de 0,4%, iar în februarie este de aşteptat ca inflaţia să se ducă spre zero, potrivit estimărilor BNR.

    Persistenţa unui trend descendent al inflaţiei poate să afecteze datornicii, dar şi creşterea economică. Dacă în condiţiile unor aşteptări inflaţioniste lumea merge şi cumpără ca să prindă preţuri mai mici pentru că ele în viitor vor creşte, în condiţiile instaurării de anticipaţii deflaţioniste comportamentul este exact invers: nu cumperi, amâni cumpărarea, aşteptând ca preţul să mai scadă. Conform cu teoria economică, asta înseamnă încetinirea creşterii economice.

    Scăderea inflaţiei şi a încurajat BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare în 2014 prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care au antrenat scăderea dobânzilor la credite şi relansarea creditării în lei, cu impact favorabil asupra economiei.

    Dobânda-cheie a fost tăiată de cinci ori în 2014 până la un minim istoric de 2,75%.

    Inflaţia mai scăzută decât aşteptările, posibila menţinere a creditării totale în teritoriul negativ, nivelul redus la care au coborât dobânzile la nivel european şi decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a arunca bani ieftini pe pieţe prin politica de relaxare cantitativă au determinat banca centrală să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin două noi ajustări ale dobânzii-cheie, până la 2,25%.

    Banca Centrală Europeană a anunţat la jumătatea lunii ianuarie un program de suplimentare a lichidităţilor prin achiziţii de obligaţiuni publice şi private în valoare de circa 1.100 de miliarde de euro, în încercarea de a stimula inflaţia şi creşterea economică.

    Datorită banilor ieftini aruncaţi pe pieţe de BCE prin politica de quantitative easing, România se va putea împrumuta mai ieftin în euro şi în lei, relaxarea politicii monetare poate continua, cu impact asupra îmbunătăţirii condiţiilor de creditare, şi există posibilitatea să vedem intrări mai mari de capitaluri străine, dar şi o volatilitate a cursului leu/euro.