BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • REZULTATE FINALE ALEGERI: La Sibiu, unde este primar de 14 ani, Iohannis a fost votat de 81,7% din alegători

    Potrivit rezultatelor finele ale scrutinului din 16 noiembrie, anunţate joi de Biroul Electoral Central (BEC), candidatul ACL, Klaus Iohannis, a fost votat de 81,7% din alegătorii din municipiul Sibiu.

    Din totalul de 106.254 de persoane care au votat în Sibiu, 86.130 l-au ales pe Klaus Iohannis şi 19.282 (18,29%) pe Victor Ponta.

    Klaus Iohannis este primar al Sibiului din anul 2000. Atunci, el l-a învins în al doilea tur de scrutin pe social-democratul Ioan Cindrea, obţinând 69,18% din voturi. La următoarele alegeri locale, Klaus Iohannis fost votat din primul tur de scrutin. În 2004, a reuşit să câştige al doilea mandat de primar cu 88,7% din voturi, unul dintre cele mai mari scoruri din ţară. La alegerile locale din 2008, Iohannis a luat 83,2% din voturi, iar în iunie 2012 el a fost votat de 77,9% dintre alegători.

    La Mediaş, cel de-al doilea municipiu al judeţului Sibiu, Klaus Iohannis a obţinut 79,70% din voturi, iar Victor Ponta 20,29%.

    Potrivit BEC, Iohannis a obţinut peste 80% dintre voturile exprimate în alte 24 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Sibiu, din totalul de 64. Multe dintre aceste localităţi sunt conduse de primari ai PSD.

    Cel mai mare procent în favoarea lui Klaus Iohannis – 89,22% – s-a înregistrat în localitatea Orlat din Mărginimea Sibiului, condusă de un primar PDL.

    Cele mai puţine voturi – 44,37% – Iohannis le-a primit în comuna Alţâna, condusă de un primar PSD.

    Potrivit BEC, în judeţul Sibiu au votat 250.797 de persoane, reprezentând 66,59% dintre alegătorii înscrişi pe liste.

  • Iohannis, declarat câştigător al scrutinului prezidenţial. Procesul-verbal privind rezultatul alegerilor, transmis la CC

    Potrivit documentului, Klaus Iohannis este candidatul care a îndeplinit condiţiile art. 81 din Constituţie.

    Articolul menţionat se referă la “alegerea Preşedintelui” şi prevede, la alineatul (3), că “în cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea (în primul tur de scrutin – n.r.), se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi”.

    Klaus Iohannis a obţinut 6.288.769 voturi valabil exprimate, iar Victor Ponta 5.264.383 voturi, conform procesului-verbal întocmit de BEC.

    Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne este de 11.719.344, dintre care 10.042.721 au votat la secţia de votare în a cărei rază teritorială domiciliază, pe listele electorale permanente, 1.569.668 au votat în altă localitate decât cea de domiciliu, iar 106.955 cu urna mobilă.

    Din totalul voturilor, 11.553.152 au fost valabil exprimate, iar 166.111 au fost nule.

    Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente a fost de 18.280.994.

    Biroul Electoral Central a informat, joi, că va transmite în cursul zilei Curţii Constituţionale procesul-verbal privid centralizarea rezultatelor votării la alegerea pentru preşedintele României din data de 16 noiembrie.

    Validarea alegerilor se face de către Curtea Constituţională.

    Actul de validare a rezultatului alegerilor se întocmeşte în trei exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituţională, unul se prezintă Parlamentului, pentru depunerea jurământului prevăzut de Constituţie, iar al treilea se înmânează candidatului ales, conform Legii 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României.

  • Mazăre, întrebat dacă vrea să candideze pentru şefia PSD: Mai vedem, nu exclud nicio variantă

    După termenul de marţi al procesului său de la Curtea de Apel Bucureşti, Mazăre a fost rezervat în declaraţii atunci când a fost întrebat în legătură cu responsabilii pentru rezultatul obţinut de PSD la scrutinul de duminică.

    Astfel, întrebat dacă Victor Ponta ar trebui să demisioneze, Radu Mazăre a precizat: “Nu ştiu să vă răspund la această dată referitor la partid. Sunt în discuţii şi cu colegii de partid de la Constanţa, şi cu prietenii de acolo”.

    Referitor la situaţia lui Victor Ponta şi Liviu Dragnea la nivelul partidului, în urma rezultatelor din turul 2 al prezidenţialelor, a spus că nu le cere explicaţii celor doi. “Nu pot să vă spun nimic deocamdată privitor la demisiile de la vârful partidului. Dacă stau să mă uit la garnitura cu care a defilat PSD-ul în această perioadă, constatat că au fost 80 la sută oameni complet noi faţă de garnitura cu care a defilat Iohannis. Miniştrii lui Ponta sunt toţi oameni noi şi tineri, pe care nu i-aţi mai văzut în partid. Cei de lângă Iohannis sunt cei pe care îi ştiţi. Nu pot să spun că nu am fost supărat pe rezultat, dar sunt obişnuit cu genul ăsta…Este clar că este o problemă”, a adăugat el.

    Întrebat dacă analizează opţiunea de a candida la şefia PSD, Mazăre a declarat: “Deocamdată, nu am luat nicio decizie privind partidul. Vreau să vorbesc cu prietenii şi cu colegii de la Constanţa. După cum bine ştiţi, suntem o echipă acolo. O să mai vedem dacă vreau să particip pentru şefia PSD. Nu exclud nicio variantă”.

    Referitor la scorul obţinut duminică de Klaus Iohannis în judeţul Constanţa – 57,06 la sută, faţă de 42,93 la sută Victor Ponta -, edilul a spus că “oamenii nu asociază chestiunea locală şi administraţia locală cu votul la preşedinţie”. “Oricât ne-am chinui noi să facem această alipire, se dovedeşte, de trei ori la rând până acum, că nu se poate face această alipire. Mi-am dat silinţa. Sunt mulţi votanţi care mă votează pe mine, iar ca preşedinte, pe Traian Băsescu. Acum m-au votat pe mine şi pe Iohannis”, a adăugat Radu Mazăre.

    Întrebat ce aşteptări are de la noul preşedinte, primarul Constanţei a declarat că speră ca lucrurile să nu mai fie coordonate “ca pe vremea lui Băsescu” şi că doreşte să nu mai fie o ţintă “a unor procurori sau a unui sistem judiciar întreg”.

    Tot legat de Iohannis, edilul a fost întrebat cum vede candidatura acestuia la prezidenţiale, încheiată cu o victorie. Mazăre a precizat că are o mătuşă şi un văr care sunt saşi de origine, că mătuşa sa este activă în Forumul German din Constanţa şi că ambii sunt “evanghelici”, iar el, la rândul său, vorbeşte limba germană. “În ultimii ani, am spus mereu că una din ţările în care mă simt cel mai bine este Germania”, a conchis Mazăre.

  • Expert bulgar: Alegerea lui Iohannis arată o maturizare şi consolidare a societăţii româneşti

    “Democraţia funcţionează în România pentru că Iohannis a câştigat în pofida încercărilor premierului Victor Ponta de a folosi maşina de stat în favoarea sa în alegerile prezidenţiale”, subliniază Dimităr Beşev – directorul Biroului din Sofia al Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR), un think-tank internaţional – care notează că membri ai diverselor grupuri etnice l-au votat pe noul preşedinte, scrie Novinite.com.

    Însă preşedintele ales şi premierul vor avea o cooperare “dificilă”, consideră el, evocând faptul că “nu a fost o sarcină uşoară în mandatul lui Traian Băsescu”. Constituţia României, “la fel ca a Bulgariei, creează probleme”, subliniază expertul, precizând că preşedintele este ales prin vot direct şi se află în competiţie pentru puteri executive cu premierul, iar atunci când cei doi provin din partide diferite rivalitatea creşte.

    În pofida mediului economic bun, sunt necesare o serie de reforme, continuarea luptei împotriva corupţiei şi ca noul preşedinte român să se angajeze în procesul de modernizare şi reformă, în opinia sa.

    “Cheia succesului” lui Iohannis stă în “autoritatea sa ca primar”, apreciază expertul bulgar, subliniind că opţiunile au fost polarizate în mod considerabil şi că el a reuşit să consolideze o mare parte din ele.

    Însă există o “fractură regională”, iar românii care trăiesc în străinătate au fost, de asemenea, activi. Totodată, “încercarea maşinii de stat de a opri votul în străinătate s-a întors împotriva iniţiatorilor”, a declarat expertul, notând că acelaşi procent de bulgari se află în străinătate şi că emigranţii “pot înclina balanţa”. Alt factor care a contribuit va victoria lui Iohaniis, este susţinerea lui Băsescu, consideră acesta.

    În ceea ce priveşte prezenţa la vot, “vestea bună din România este că societatea este suficient de matură pentru a reacţiona şi pedepsi încercări de acaparare a aparatului de stat şi folosirea lui în scopuri de partid”, subliniază expertul bulgar.

     

  • Financial Times: Furia românilor faţă de corupţie a condus la victoria lui Iohannis

    “Puţini ar fi prevăzut că Klaus Iohannis, un primar din provincie şi fost profesor de liceu, era capabil să provoace una dintre cele mai mari bulversări politice în România postcomunistă”, comentează prestigioasa publicaţie britanică, adăugând că “molcomul” Iohannis a contrazis previziunile sondajelor cu privire la alegerile de duminică, provocând “o înfrângere uluitoare favoritului, premierul Victor Ponta”.

    Alegerea ca preşedinte a primarului de centru-dreapta al micului oraş transilvănean Sibiu “a fost manifestarea unor ani de furie (acumulată) din cauza standardului de trai scăzut şi persistenţei corupţiei în cea de-a doua cea mai săracă ţară din UE, la mai bine de şapte ani de la aderarea acesteia la Uniune”, comentează FT.

    Ponta nu a fost pregătit nici pentru valul de furie faţă de programele de austeritate desfăşurate de către FMI şi faţă de o relaţie politică “otrăvită” cu preşedintele în exerciţiu Traian Băsescu, consideră ziarul, care aminteşte despre confruntările repetate de când Ponta a fost ales, în 2012, şi încercările acestuia de a slăbi poziţia lui Băsescu, pe care l-a împiedicat să participe la un summit UE blocându-i avionul la sol.

    Pentru susţinătorii lui Iohannis, victoria sa reprezintă “un moment de transformarre a fostei ţări comuniste, o ocazie de a reduce birocraţia, eradicarea corupţiei şi crearea unui mediu favorabil afacerilor”, însă capacitatea sa de a-şi duce la îndeplinire promisiunile ţine de mobilizarea puterilor constituţionale ale preşedintelui de a exercita presiune asupra Guvernului şi de a influenţa politicile, avertizează FT, precizând că potrivit sistemului semiprezidenţial din România, puterile preşedintelui sunt limitate la orientarea politicii externe, nominalizarea premierului şi altor oficiali de rang înalt.

    Susţinători ai lui Iohannis sunt conştienţi că acesta nu va avea un control direct asupra politicilor economice, dar insistă asupra faptului că deţinând controlul asupra nominalizărilor îl poate obliga pe Ponta, scrie publicaţia citândul-l pe Alexandru Coita, un consilier al preşedintelui-ales.

    Lupta împotriva corupţiei a fost una dintre temele mari ale campaniei sale, iar la câteva ore după victorie Iohannis a îndemnat Parlamentul să voteze împotriva unei amnistii pentru politicieni români, inclusiv parlamentari investigaţi penal, mai scrie FT, adăugând că unii comentatori se aşteaptă ca Guvernul Ponta să cadă înainte de alegerile din 2016.

    Însă strategia lui Iohannis rămâne neclară, scrie Financial Times, adăugând că, în pofida faptului că are avantajul susţinerii publice, o abordare agresivă i-ar putea permite lui Ponta să-l marginalizeze pe preşedinte. De asemenea, potrivit unor analişti premierul ar putea recurgă la o relaxare a cheltuielilor, cu scopul de a-şi consolida poziţia.

     

  • S&P: România s-ar putea confrunta cu o perioadă de încleştări politice în urma alegerilor

    “Victoria lui Klaus Iohannis asupra premierului Victor Ponta nu are un efect imediat în ceea ce priveşte calificativele acordate României, care este evaluată la BBB- (cel mai redus nivel din categoria investment grade – n.r.), cu perspectivă stabilă”, se arată într-o notă de luni a agenţiei de evaluare financiară.

    Iohannis a obţinut 54,50% din voturi la turul doi al alegerilor prezidenţiale, iar Ponta a fost votat de 45,49% dintre alegătorii care s-au prezent la urne, conform rezultatelor parţiale anunţate luni de Biroul Electoral Central după numărarea a 99,07% din procesele verbale.

    Analiştii S&P avertizează asupra unei posibile perioade de instabilitate la nivelul coaliţiei guvernamentale în urma rezultatelor de la alegerile de duminică, precum şi a unui potenţial conflict între preşedintele ales şi guvern.

    “Ratingurile României ar putea fi reevaluate dacă, pe fondul posibilei incertitudini politice, perspectivele economice se vor înrăutăţi sau vom observa o deviaţie vizibilă de la aşteptările privind stabilitatea fiscală”, potrivit notei S&P.

    Nici analiştii Moody’s nu anticipează o modificare a calificativului de ţară acordat României, în ciuda unei volatilităţi crescute în pieţe pe termen scurt în contextul victoriei surprinzătoare a lui Iohannis.

    “Deşi evenimentele politice, care nu au fost anticipate de către piaţă, pot conduce, pe termen scurt, la o volatilitate mărită a pieţei de capital şi a cursului de schimb, nu considerăm că estimările privind evoluţia ratingurilor României vor suferi modificări ca urmare a rezultatelor alegerilor”, a declarat pentru MEDIAFAX analistul Moody’s Atsi Sheth.

    De asemenea, Moody’s nu se aşteaptă la schimbări majore în politica guvernamentală în perioada imediat următoare, considerând că acestea vor fi limitate de acordul încheiat cu Fondul Internaţional Monetar şi de consensul politic asupra cadrului de politici economice.

    Moody’s acordă României calificativul Baa3, cel mai redus nivel din categoria investment grade, cu perspectivă stabilă.

  • O discuţie dintre doi sibieni în seara de dinaintea alegerilor arată faţa lui Klaus Iohannis

    În sâmbăta de dinaintea votului, am ieşit într-o cafenea cochetă din Piaţa Mică a oraşului Sibiu. Dialogul se petrece la masa de lângă mine, doi sibieni vorbind despre alegerile din ziua următoare. Sibieni după accent, cam la 30-35 de ani, cuplu. Nu vorbeau tare, dar suficient cât să se audă la masa alăturată:

    Ea: Dar noi cu cine votăm mâine?

    El: Votăm cu Iohannis. Cum cu cine votăm?

    Ea: Păi şi cu cine rămânem aicia în Sibiu dacă se duce la Bucureşti? 

    El: O să candideze Cindrea (Ioan Cindrea, preşedintele PSD Sibiu şi şeful CJ Sibiu – n.red).

    Ea: Cine îi votează pe beţivii ăia? Io nu prea aş vota cu Iohannis că apoi rămânem în Sibiu cu ăia.

    El: Lasă că poate candidează şi viceprimăriţa (Fodor Astrid Cora, viceprimar din partea FDGR – n.red). O să iasă din primul tur dacă pune Forumul un candidat propriu în locul lui Iohannis.

    Ea: Nu ştiu dacă îl aleg. Tu votează cum vrei. O să vezi cu ce fel de oameni o să rămânem la primărie.

    Klaus Iohannis, profesor de fizică, a devenit primar la Sibiu acum 14 ani, deşi nimeni nu-i dădea şanse. A câştigat toate alegerile la care a candidat – localele şi prezidenţialele de duminică, după o prezenţă covârşitoare la vot- dar nu a reuşit să ajungă premier în 2009 şi nici vicepremier în 2014, potrivit Mediafax. Klaus Werner Iohannis s-a născut în 13 iunie 1959, la Sibiu, şi este căsătorit cu Carmen Iohannis, neavând copii. Iohannis s-a lansat în politică în 2000, când FDGR a decis să aibă un candidat propriu la Primărie, cu scopul de a obţine mandate de consilieri locali. La alegerile din 2000, el a ajuns în al doilea tur de scrutin cu social-democratul Ioan Cindrea, pe care l-a învins cu 69,18% din voturi, deşi în Sibiu mai locuiau doar câteva mii de saşi. Sibienii l-au votat masiv pentru că îşi doreau o schimbare în administraţia locală.

    În ce oraş din România aţi mai auzit astfel de discuţii între cetăţeni? În ce oraş din România există cetăţeni care să refuze să îşi voteze primarul la alegerile pentru funcţia de preşedinte pentru a nu-l schimba din funcţie? Vă aştept comentariile mai jos.

  • Stânga radicală se pregăteşte să preia, pentru prima dată, conducerea unui land german

    Fostul sindicalist Bodo Ramelow, în vârstă de 58 de ani, urmează să încheie la mijlocul săptămânii un contract de coaliţie guvernamentală, în Turingia, împreună cu social-democraţii (SPD) şi Verzii. El are şanse foarte mari să devină primul şef de Guvern al unui land provenind din Die Linke, în urma unui vot în Parlamentul regional, pe 5 decembrie.

    Această perspectivă a înfiebântat spiritele într-o ţară încă marcată de dictatura comunistă, până la a provoca respingerea din partea preşedintelui Republicii Joachim Gauck şi cancelarului Angela Merkel, în pofida faptului că Die Linke – care obţine în mod tradiţional multe voturi în Est – a făcut parte din guverne regionale, ca de exemplu în landul vecin Brandenburg.

    Pe 9 noiembrie, când la Berlin era sărbătorită demolarea Zidului, aproximativ 4.000 de persoane s-au adunat la Erfurt, capitala Turingiei, pentru a spune “nu” Die Linke, cu lumânări în mână, ca manifestanţii care au zguduit RDG în urmă cu 25 de ani. “Stasi, afară”, au scandat ei, referindu-se la fost poliţie politică est-germană.

    Die Linke a fost înfiinţată în 2007, dintr-o alianţă între moştenitorii fostului partid comunist SED, la putrere în Germania de Est, şi excluşi din SPD din Germania de Vest.

    “A fost un drum lung, dar ajungem în punctul în care putem scrie un nou capitol în istoria Turingiei”, şi-a exprimat satisfacţia Bodo Ramelow, într-un interviu pentru AFP, cu câteva zile înainte de încheierea negocierilor de formare a coaliţiei.

    În alegerile regionale de pe 14 septembrie, Die Linke (Stânga), a obţinut al doilea scor (28,2%), după Uniunea Creştin-Democrată (CDU), partidul lui Merkel (33,5%), care conducea Turingia din 1990, când s-au organizat primele alegeri libere în fosta RDG. SPD (12,4%, faţă de 18,5% în 2009) a suferit o înfrângere importantă după cinci ani de împărţire a puterii la nivelul regiunii cu CDU. În unanimitate, social-democraţii, dar şi Verzii, au decis să se alieze cu Bodo Ramelow.

    Criticând opţiunea SPD, Merkel a apreciat că viitoarea coaliţie este “o veste proastă” pentru Turingia, un mic land forestier şi agricol cu 2,1 milioane de locuitori.

    – “Proiect de reconciliere”

    Şi mai marcant este faptul că preşedintele Joachim Gauck, un fost pastor şi activist pentru drepturile omului în RDG, a încălcat neutralitatea politică a funcţiei pentru a-şi exprima îngrijorarea. “Oamenii care au cunoscut RDG şi fac parte din generaţia mea este necesar să facă un efort ca să accepte acest lucru”, a declarat el. “Acest partid (…) s-a distanţat el, în mod real, de ideile în numele cărora SED a oprimat oamenii, pentru ca să avem încredere deplină în el?”, a întrebat şeful statului într-o intervenţie la televiziune.

    “Eu nu sunt un reprezentant al RDG, iar partidul meu nu este un club nostalgic care ar vrea să reînvie RDG”, i-a răspuns Ramelow, care a crescut în Vest, în landul vecin Hesse, şi care se consideră o punte de legătură cu Estul. Coaliţia sa este “un proiect de reconciliere”, subliniază el, adăugând că vrea să implementeze “o politică regională pragmatică”.

    “Este dificil să dai puterea unui partid care nu şi-a făcut curăţenie în trecutul istoric”, consideră Mike Mohring, liderul grupului parlamentar CDU din Turingia, afirmând că Die Linke are în continuare în rândul său foşti colaboratori Stasi. “Această regiune frumoasă merită altceva decât să fie laboratorul unui Guvern experimental”, a declarat el pentru AFP.

    Alianţa “Roşie-Roşie-Verde”, respinsă majoritar la nivel naţional, pare totuşi să se bucure de adeziune în Turingia.

    Un librar de la Erfurt, Gernod Siering, în vârstă de 39 de ani, care era copil în timpul regimului comunist, consideră că este o oportunitate către “o direcţie care nu era posibilă cu CDU”. “Înţeleg că unora le e teamă, pentru că au suferit în timpul RDG”, dar coaliţia va “duce o politică realistă”, crede el, adăugând “iar dacă ceva nu merge bine, avem posibilitatea să protestăm”.

  • Iohannis: Guvernul să-i tragă la răspundere pe cei care au organizat alegerile în diaspora

    “Cineva trebuie să suporte consecinţele votului catastrofal organizat în diaspora. Guvernul va trebui să analizeze această chestiune şi să-i tragă la răspundere şi să-i demită pe cei care s-au ocupat de alegerile din diaspora”, a spus Iohannis.

    El a adăugat că “cei vinovaţi trebuie să răspundă cu funcţia”.

    Iohannis a mai spus că nu vrea să se mai repete vreodată ce s-a întâmplat la votul în diaspora, unde “mii de români nu au putut să îşi exprime dreptul la vot”.

    “Este inadmisibil, aşa ceva trebuie prevenit urgent”, a afirmat Iohannis.

    Klaus Iohannis a declarat că îl roagă pe preşedintele Traian Băsescu să analizeze situaţia votului în străinătate şi să recheme de la post toţi diplomaţii care nu au gestionat corespunzător situaţia din secţiile de votare.

    “Îl rog pe preşedintele încă în funcţie să analizeze această situaţie şi să recheme de pe post pe toţi diplomaţii care nu au gestionat corespunzător situaţia din secţiile de vot”, a spus Iohannis, într-o conferinţă de presă.

    “Consider că este un gest minimal să fie retraşi ambasadorii şi consulii acolo unde românii au fost umiliţi”, a adăugat el.

  • MAI: 96 de infracţiuni la turul doi al alegerilor. O persoană a fost reţinută, alte 86 sunt cercetate

    Potrivit purtătorului de cuvânt al MAI, Monica Dajbog, duminică au fost înregistrate 124 de sesizări privind săvârşirea unor fapte penale.

    “În urma verificărilor efectuate până în prezent, s-au constatat 96 de infracţiuni pentru care sunt cercetate 87 de persoane, una în stare de reţinere. Cele mai multe dintre aceste persoane sunt cercetate pentru coruperea alegătorilor, pentru că au votat de doă sau de mai multe ori şi pentru violarea confidenţialităţii votului. În toate cazurile, cercetările se fac sub coordonarea unităţilor de Parchet competente. Precizez că la alegerile din 2009, în cel de-al doilea tur de scrutin, s-au efectuat cercetări cu privire la 160 de persoane”, a spus Monica Dajbog.

    Persoana reţinută este bărbatul din judeţul Gorj care duminică a lovit un bătrân în apropierea unei secţii de votare.

    În cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale au fost sesizate 504 situaţii privind încălcări ale legii, de două ori mai puţine decât la alegerile din 2009, când au fost înregistrate 986 de sesizări. În urma verificărilor efectuate până în prezent, jumătate dintre sesizări nu s-au confirmat, a precizat purtătorul de cuvânt al MAI.

    Dintre sesizările confirmate, 65 au fost contravenţii, pentru care s-au dat 16 avertismente scrise şi amenzi în valoare de 32.600 de lei.

    Cele mai multe sesizări privind fapte contravenţionale au vizat continuarea propagandei electorale, consumul şi comercializarea de băuturi alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare şi sfătuirea alegătorilor cu privire la candidatul pe care ar trebui să-l voteze.

    “În urma analizei efectuate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, putem concluziona că alegerile pentru Preşedintele României s-au desfăşurat într-un climat general de normalitate, fără evenimente care să pună în pericol siguranţa cetăţenilor sau legalitatea exercitării votului”, a mai spus Dajbog.

    Purtătorul de cuvânt al MAI a precizat că, în ziua votului din 16 noiembrie, au fost organizate 513 filtre rutiere, cu 80 mai multe decât în primul tur de scrutin, fiind verificate 4.144 de autoturisme, din care 284 de autocare, 835 de autobuze şi 1.773 de microbuze. Poliţiştii au verificat respectarea prevederilor legale referitoare la transportul public de persoane, dar şi sesizările de turism electoral.

    Monica Dajbog a mai spus că, duminică seară, au fost asigurate măsurile de ordine şi siguranţă publică pentru 28 de manifestări publice, cele mai importante fiind în Bucureşti, Sibiu, Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov şi Constanţa.

    “Precizăm că la aceste adunări publice nu au fost înregistrate incidente în planul ordinii publice şi nu au fost dispuse măsuri sancţionatorii”, a arătat purtătorul de cuvânt al MAI.