BusinessMagazin

Tag: actiuni

  • Wall Street-ul nu îşi pierde speranţa: Unul dintre cei mai cunoscuţi strategi americani pariază în continuare pe acţiunile americane şi crede că indicele S&P 500 va creşte cu 17%

    Pieţele de acţiuni americane se vor bucura de creşteri de două cifre în 2019, iar indicele S&P 500 ar putea creşte chiar şi cu 17%, susţine Tom Lee, unul dintre cei mai cunoscuţi strategi de pe Wall Street, citat de CNBC.

    „Oportunitatea de a cumpăra pe scădere, pe care oamenii o credeau moartă încă de anul trecut, s-a întors”, spune cofondatorul şi şeful de cercetare al Fundstrat Global Advisors. „Probabilitatea unui an cu creşteri de două cifre este la cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani”, adaugă Lee.

    În cea mai recentă notă transmisă investitorilor, Lee a prezis că indicele S&P 500 va ajunge la 2.835 de puncte până la finalul anului. Asta ar însemna o creştere de 13% faţă de punctul în care indicele a închis anul 2018.

    La mijlocul lunii decembrie, după furtuna care a lovit pieţele la sfârşitul anului, Lee a declarat pentru CNBC că indicele S&P ar putea înregistra o creştere de 10% până la trecerea în 2019.

    Cu toate acestea, piaţa s-a prăbuşit mai departe, indicele S&P 500 atingând minimul anului 2018, de 2.346 puncte în data de 26 decembrie. De atunci, S&P 500 a înregistrat o creştere de circa 10%.

    „Prăbuşirea din 2018 reflectă o criză văzută şi în mijlocul ciclurilor de creştere din 1962 şi din 1987”, transmite Lee. În ambele cazuri, susţine el, piaţa şi-a regăsit drumul spre zona de creştere.

     

  • Primarul oraşului Sîngeorz-Băi, trimis în judecată după ce a refuzat să sufle în etilotest

    Primarul oraşului Sîngeorz-Băi, Traian Ogâgău, a fost trimis în judecată pentru “refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice” după mai bine de doi ani de cercetări făcute de Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud, instanţa urmând să stabilescă primul termen de judecată în acest dosar.

    Conform Inspectoratului de Poliţie Bistriţa-Năsăud, primarul oraşului Sîngeorz-Băi, Traian Ogâgău, a fost oprit în trafic în cadrul unei acţiuni de prevenţie rutieră în oraşul Sîngeorz-Băi, în luna noiembrie 2016, primarul a refuzat să se legitimeze şi să sufle în etilotest, pe numele acestuia fiind deschis un dosar penal.
     
    “În cadrul unei acţiuni de prevenţie rutieră, organizată pe raza oraşului Sîngeorz-Băi, a fost oprit în trafic un autoturism condus de un bărbat de 40 de ani din Sîngeorz-Băi. În timpul controlului, s-a solicitat efectuarea testului alcoolscopic. Şoferul a refuzat să efectueze testul şi a fost sancţionat contravenţional pentru mai multe nereguli, inclusiv pentru faptul că a refuzat să se legitimeze, pe numele acestuia fiind deschis şi un dosar penal”, a declarat, corespondetului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al IPJ Bistriţa-Năsăud, Crina Sîrb.
     

  • Cine este cea mai bogată femeie din Germania, cu o avere de peste 21 de miliarde de dolari. Si de ce în tinereţe ea a încercat să ascundă că are bani alegând să lucreze ca un om obişnuit

    Susanne Klatten este cea mai bogată femeie din Germania, cu o avere de peste 21 de miliarde de dolari. în tinereţe însă, ea a încercat adesea să ascundă acest lucru, alegând să lucreze ca un om obişnuit şi să se prezinte cu alt nume de familie.
     

    Susanne Klatten (n. Susanne Hanna Ursula Quandt) s-a născut pe 28 aprilie 1962 în Bad Homburg, Germania, în familia lui Herbert şi a Joannei Quandt. După ce a obţinut o diplomă în finanţarea afacerilor, Klatten s-a angajat la agenţia de publicitate Young & Rubicam din Frankfurt, unde a lucrat între 1981 şi 1983.

    A urmat apoi un curs de marketing şi management la Universitatea din Buckingham şi un MBA în cadrul International Institute for Management Development (IMD) din Lausanne, specializarea publicitate. Experienţa sa în domeniul bancar s-a format ca urmare a joburilor pe care le-a avut în cadrul băncilor Dresdner Bank şi Bankhaus Reuschel & Co. Realizând că averea sa ar putea constitui o problemă, ea lucra adesea incognito, sub numele de Susanne Kant. În 1978, poliţia a împiedicat de răpirea acesteia şi a mamei sale, Johanna Quandt.

    După moartea tatălui său, Klatten a moştenit 50,1% din acţiunile companiei germane de produse chimice Altana; sub conducerea sa, compania a fost propulsată în top 30 pe lista companiilor germane de talie mondială din DAX 30 (indicele bursei din Germania). În 2006, Altana AG şi-a vândut divizia farmaceutică companiei Nycomed, într-o tranzacţie de 4,5 miliarde de euro, bani care au fost distribuiţi acţionarilor sub formă de dividende. Altana a păstrat linia de produse chimice a companiei şi şi-a menţinut cotaţiile la bursă, iar Klatten a rămas acţionar majoritar, în 2009 cumpărând aproape toate acţiunile pe care nu le deţinea deja în companie.

    Tatăl său i-a lăsat moştenire şi 12,5% din acţiunile BMW. În 1997, a fost aleasă în consiliul de supraveghere a companiei alături de fratele său, Stefan Quandt. Klatten deţine, de asemenea, circa 25% din acţiunile producătorului german de turbine eoliene Nordex, iar în 2012 a cumpărat participaţii în compania olandeză de biotehnologie Paques.

    În octombrie 2007, documentarul „The Silence of Quandts“ („Tăcerea Quandtilor“), realizat de postul german ARD, a prezentat rolul afacerilor familiei Quandt în timpul celui de-al doilea război mondial, trecutul nazist al familiei nefiind cunoscut până atunci publicului larg. Producătorii filmului documentar i-au înfruntat pe reprezentanţii familiei în legătură cu folosirea de sclavi în fabricile deţinute de familia Quandt în acea perioadă.

    Ca rezultat, la cinci zile după prezentare, patru membri ai familiei au anunţat, în numele întregii familii Quandt, intenţia lor de a finanţa un proiect de cercetare în care un istoric va examina activităţile familiei în timpul dictaturii lui Adolf Hitler. Studiul independent de 1.200 de pagini lansat în 2011 a concluzionat că familia Quandt „a fost legată inseparabil de crimele naziştilor“, potrivit lui Joachim Scholtyseck, istoricul din Bonn care s-a documentat pentru alcătuirea studiului. Compania BMW nu a fost implicată în raport.

    Susanne Klatten l-a întâlnit pe actualul său soţ, Jan Klatten, în timp ce urma un internship pentru BMW în Regensburg, unde el lucra ca inginer. Cei doi s-au căsătorit în 1990, în Kitzbühel; în prezent locuiesc în München şi au trei copii. Miliardarei îi place să joace golf şi să schieze în Austria. Din 2005, ea este membru în consiliul universitar al Universităţii Tehnice din München. În 2007, a fost decorată cu Ordinul de Merit Bavarez şi este unul dintre principalii sponsori ai partidului politic de centru-dreapta, Uniunea Creştin-Democrată.

    În prezent, Susanne Klatten este cea mai bogată femeie din Germania, cu o avere estimată de publicaţia internaţională Forbes la 21,3 miliarde de dolari; ea deţine 19,2% din acţiunile BMW, alături de fratele său, care deţine 23,7% din acţiunile companiei; de asemenea, Klatten este unic proprietar şi vicepreşedinte al Altana, grup care deţine 52 de unităţi de producţie şi 60 de laboratoare de cercetare la nivel mondial, cu venituri anuale de circa 2,2 miliarde de dolari şi un număr de aproximativ 6.200 de angajaţi. 

  • Falimentul ar putea bate la uşa uneia dintre cele mai mari companii din România. Acţiunile, la minimul ultimelor două decenii

    “Faţă de informaţiile şi declaraţiile apărute în presă raportate la evoluţiile majore privind activitatea şi activele Oltchim SA, precum şi faţă de împrejurarea că durată de execuţie a planului de reorganizare expiră în luna aprilie 2019, Oltchim SA informează acţionarii că, în conformitate cu prevederile art. 43, alin. 2 din Legea 85/2006, la data primirii de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a comunicarii privind intrarea în procedura de faliment, intervine retragerea valorilor mobiliare de pe piaţa reglementată pe care acestea se tranzacţionează”, potrivit celui mai recent comunicat al Oltchim publicat la bursă.

    Oltchim a vândut recent activele de bază către Chimcomplex Borzeşti Oneşti, companie controlată de omul de afaceri Ştefan Vuza, într-o tranzacţie de circa 127 milioane de euro, ceea ce înseamnă că activitatea de bază a combinatului chimic s-a mutat la Chimcomplex. Fără activele de bază Oltchim nu poate funcţiona ca o companie, de aici şi prăbuşirile din ultimele şedinţe, delistarea acesteia fiind aşteptată de investitori.
     

  • Ce investiţie aţi ratat la bursa românească în 2018. Mai aveţi o şansă în 2019

    Cei care au rămas „loiali” investiţiei la Nuclearelectrica au de la începutul anului 2017 şi până în prezent un randament de circa 110%, iar cei care au intrat în acţionariat în prima şedinţă de tranzacţionare din 2018 sunt pe plus cu 48%.

    Puţini investitori ar fi crezut la începutul anului 2018 că acesta avea să fie anul în care Nuclearelectrica se va poziţiona pentru al doilea an consecutiv în topul celor mai performante acţiuni de la bursa de la Bucureşti din rândul companiilor mari. Şi mai puţini au crezut că producătorul de energie nucleară va fi în 2018, ca şi în 2017, compania care îşi recompensează acţionarii cu cel mai ridicat randament din cele mai căutate acţiuni de la bursă. 
    Cei care au rămas „loiali” investiţiei la Nuclearelectrica au de la începutul anului 2017 şi până în prezent un randament de circa 110%, iar cei care au intrat în acţionariat în prima şedinţă de tranzacţionare din 2018 sunt pe plus cu 48%. Spre comparaţie, bursa românească a urcat cu 20% de la începutului anului 2018, evoluţie reflectată prin prisma indicelui care măsoară şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră.
    Unii brokeri consideră însă că timpul nu este pierdut şi că Nuclearelectrica are şanse mari să fie din nou, pentru al treilea an consecutiv, în topul celor mai mari randamente de la bursă.
    „Nuclearelectrica (SNN) este pe locul doi în acest top (al randamentelor estimate pentru 2019 – n.red.) la foarte mică distanţă de BRD. Există şanse bune ca rezultatele din ultimul trimestru al anului să producă o schimbare în contextul creşterii preţului la energie şi astfel Nuclearelectrica să fie compania cu cel mai mare randament al dividendului în 2019 din rândul emitenţilor mari. Şi aici am considerat că rezultatele financiare îşi vor păstra dinamica”, spun brokerii de la Prime Transaction.
    Analiştii de la Tradeville notează că Nuclearelectrica ar putea fi cea mai generoasă companie de stat cu investitorii de la bursă în 2019 şi estimează un dividend brut de 1,41 lei pe acţiune şi în contextul unui profit net estimat mai mare în acest an faţă de 2017.
    Spre comparaţie, brokerii de la Prime Transaction estimează un dividend de 1,29 lei pe unitate. Ambele ipoteze iau în calcul distribuirea a 90% din profitul net realizat în 2018.

    De ce merge Nuclearelectrica atât de bine
    Pe lângă faptul că Nuclearelectrica a raportat rezultate îmbunătăţite în 2018 faţă de anul precedent, o mare parte a randamentului vine şi din „foamea” de bani a statului în contextul în care 90% din profitul realizat anul trecut s-a îndreptat spre investitori. Iar statul a cerut dividende suplimentare în această toamnă de la companiile din subordine, cel mai mare randament fiind întâlnit în cazul Nuclearelectrica, circa 15% la preţurile curente de tranzacţionare.
    Solicitări de dividende suplimentare au fost făcute şi la Romgaz, Transgaz, Transelectrica, ceea ce a dus bursa de la Bucureşti la maximele istorice prin prisma indicelui BET-TR, care urmăreşte şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră.
    „Aşa cum ne aşteptam, în urma acestor solicitări de dividende suplimentare, piaţa de la Bucureşti s-a dezgheţat. Anumite companii au avut evoluţii impresionante în ultimele două săptămâni, cum ar fi Nuclearelectrica, care a sărit din grafic şi părea chiar să se apropie de rezistenţa de la 10 lei pe acţiune şi apoi să se îndrepte spre nivelurile de la listare”, spune Georgiana Androne, senior broker în cadrul Tradeville.
    Pentru anul următor, analiştii societăţii de brokeraj estimează o uşoară creştere a profitului Nuclearelectrica în contextul creşterii preţurilor din piaţa de energie din ultima perioadă.

  • Acţiunile Google şi Facebook sunt ieftine pe final de an. Unde recomandă analiştii să vă ţineţi banii în piaţa hi-tech în 2019

    Chiar şi cele mai iubite companii îşi pot pierde strălucirea. Giganţii hi-tech listaţi la bursă, începând cu giganţii din social media şi până la producătorii de tehnologie au trecut printr-o perioadă dificilă în ultimele luni, potrivit Fortune.

    Perioada dificilă a fost influenţată de pedepsele pe care giganţii le-au primit în scandaluri legate de privacy şi de pierderi de date, încetinirea ritmului în care atrag clienţi, cererea sub aşteptări pentru unele produse şi, în unele cazuri, costuri mai ridicate de import din cauza războiului comercial americano-chinez.

    Însă nicio controversă şi niciun conflict comercial nu poate opri societatea globală în drumul spre digitalizarea vieţii de zi cu zi.

    „Dacă nu mă convinge nimeni că toţi ne vom întoarce la televizoare şi radiouri, eu cred că advertisingul digital mai are încă mult loc în care să crească”, spune Melda Mergen, deputy global head of investments în cadrul Columbia Threadneedle Investments.

    Aceasta este o perspectivă pozitivă pentru Facebook şi Alphabet, ambele având o evoluţie mai puţin pozitivă toamna aceasta, oferind  investitorilor o şansă de a cumpăra „la reducere”.

    Facebook spre exemplu, se tranzacţionează la cea mai scăzută evaluare din ultimii ani, la jumătate din preţul pe care îl aveau acţiunile în urmă cu un an. „Aceasta ar putea fi una dintre ultimele oportunităţi de a cumpăra”, spune Dan Chung, CEO şi CIO în cadrul Fred Alger Investments, care a investit în ambele companii.

    În ultimii 20 de ani, Alphabet a devenit mai mult decât compania care deţine motorul de căutare Google, ajungând la opt produse, fiecare cu cel puţin 1 miliard de utilizatori – platforma de stocare în cloud Google Drive s-a alăturat clubului anul acesta.

    Acest portofoliu de produse este alimentat din ce în ce mai mult de inteligenţă artificială.

    „Căutarea este comoară minunat de scalabilă în ceea ce priveşte datele”, spune Chris Lin, manager de portofoliu al fondului de 19,6 miliarde dolari Fidelity OTC, în cadrul căruia Alphabet ocupă un loc important. „Dacă inteligenţa artificială şi tehnologia de machine learning sunt următorul trend al computingului, ei (n.red: Google) sunt în prima linie”.

    Pe de altă parte, o altă formă de conţinut este încă atractivă atât pentru clienţi cât şi pentru investitori: jocurile video.

    „Jocurile video încă reprezintă o formă de entertainment foarte, foarte ieftină, poate chiar prea ieftină”, spune Lin. El deţine acţiuni în cadrul Activision Blizzard, care vinde jocuri precum Call of Duty la 60 de dolari sau chiar mai ieftin.

    La acel preţ, clienţii care se joacă 12 ore pe săptămână – aceasta fiind media de timp în Statele Unite pentru 2018, potrivit NDP Group – au cheltuit circa 10 cenţi pe oră pentru această activitate.

    Astfel, preţul redus al jocului încurajează jucătorii să cheltuie bani pe achiziţii în joc, precum costume, arme şi alte echipamente. Cumpărăturile în joc reprezintă circa 4 miliarde de dolari din vânzările totale de 7,4 miliarde dolari pe care Activision le aşteaptă până la finalul anului. „Credem că un consumator vestic este cu siguranţă dispus să investească în aceste lucruri”, adaugă Chung.

    Cele cinci acţiuni pe care le recomandă analiştii şi managerii de portofolii cu care a discutat publicaţia americană sunt Alphabet, Facebook, Activision Blizzard, Take-Two Interactive Software şi Texas Instruments.

     

     

  • Marcel Bărbuţ, proprietar / Adeplast: „Dacă ai încriptată în ADN dorinţa de a te ţine tot timpul în zona acţiunilor corecte, chit că pe unii îi deranjezi, reputaţia te ajută în business, dar şi în raporturile pe care le ai cu oamenii corecţi”

    Carte de vizită
    ¶ A construit pe parcursul a aproximativ 20 de ani afacerea AdePlast, formată până anul acesta din trei fabrici la Oradea, patru fabrici  la Ploieşti şi două la Roman
    ¶ Anul acesta, compania a anunţat deschiderea unei platforme industriale la Işalniţa, în apropiere de Craiova, pe o suprafaţă de 20 de hectare, în urma unei investiţii de 22 de milioane de euro
    ¶ AdePlast a înregistrat în 2017 afaceri de circa 92 de milioane de euro

  • Una din cele mai negre zile din istoria Bursei de la Bucureşti: Acţiunile, în cădere liberă/ Băncile şi companiile din energie, cele mai afectate

    Acţiunile Băncii Transilvania au scăzut cu 19,91%, ale BRD cu 16,62%, ale OMV Petrom cu 12,97% iar ale Electrica cu 10,09%.

    Valoarea tranzacţiilor a fost ridicată, de peste un miliard de lei (226 de milioane de euro), faţă de o medie zilnică a anului curent de 52 milioane de lei (11 milioane euro).

    Cei 7,2 milioane de cetăţeni care participă la Pilonul II de pensii au pierdut miercuri 330 de milioane de euro, conform Ziarului Financiar.

    Pentru titlurile Băncii Transilvania şi ale BRD bursa a setat limita de variaţie a preţului la 25%, faţă de 15%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce se prăbuşesc acţiunile Băncii Transilvania şi BRD? “Şocul provine mai degrabă din faptul că cineva s-a putut gândi să confişte jumătate din profiturile băncilor”

    În plus, posibilitatea de retragere din Pilonul II de pensii private este o măsură care afectează nu doar cotaţiile TLV şi BRD, dar şi celalalte companii indiferent de sector în contextul în care cei şapte administratori sunt printre cei mai mari acţionari instituţionali din România.
     
    “Pare ca cineva a redactat aceste măsuri în mod unilateral, fără a se gândi la efecte. Iar efectele încep să apară nu doar pe bursă, ci reprezentanţi ai principalelor industrii vizate au ieşit deja cu reacţii: companiile din energie indică pierderi potentiale, care vor fi în final recuperate de la consumatori, iar sectorul bancar ar transfera mai departe eventuale costuri către clienţi”, spune Cristian Tudorescu, managing partner al Explore Asset Management, pentru ZF.
     

  • Una dintre cele mai mari multinaţionale iese din România şi încă 12 pieţe şi concediază peste 100.000 de persoane

    Compania daneză de curăţenie ISS, care este una dintre cele mai mari companii din lume pe acest segment, plănuieşte să concedieze circa 100.000 de persoane – adică o cincime din forţa globală de muncă – în contextul în care face exit din 13 pieţe mai puţin profitabile, potrivit Bloomberg.

    Ţările din care iese compania sunt în principal pieţe emergente din Asia şi Europa de Est. În acelaşi timp, ISS vrea să se îndrepte mai mult spre clienţii mari.

    Cele 13 ţări din care iese reprezintă circa 12% din veniturile grupului ISS şi circa 8% din profitul operaţional al acestuia.

    Astfel, ISS iese din România, Slovenia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Estonia, Israel, Brazilia, Chile, Brunei, Malaezia, Filipine şi Thailanda.

    După ce va ieşi din aceste pieţe, forţa de muncă globală a ISS se va reduce la circa 390.000 de persoane.

    ISS, unul dintre cei mai mari angajatori din Europa, face paşi mari de reorientare a businessului după ce acţiunile companiei au scăzut cu 18% anul acesta, în mare parte din cauza fondurilor care au speculat împotriva companiei.

    Noua strategie vine după ce mai mulţi analişti au început să pună la îndoială perspectivele companiei. Luna trecută, americanii de la Goldman şi-au sfătuit clienţii să îşi vândă acţiunile ISS.

    Astfel, luni la ora 12.00, acţiunile ISS listate la bursa din Copenhaga se tranzacţionau la 25,4 de euro per acţiune, în scădere cu 3,1% de la începutul şedinţei de tranzacţionare, la o capitalizare de piaţă de peste 4,8 miliarde euro.