Decizia a fost luata in sedinta de miercuri a Guvernului.
Executivul sustine ca, prin inchirierea a peste 1.000 km de linii
neinteroperabile, CFR si CFR Calatori vor inregistra economii de
32,2 milioane lei, respectiv 36,8 milioane lei. “Efortul bugetar va
fi indreptat catre dezvoltarea si modernizarea principalelor linii
de cale ferata, respectiv a infrastructurii feroviare
interoperabile, pe care se desfasoara cea mai mare parte a
traficului de calatori si marfuri, iar pentru infrastructura
feroviara neinteroperabila vom incuraja in continuare atragerea de
capital privat. In ceea ce priveste inchiderea liniilor
nerentabile, vorbim de un total de 1.104 km, respectiv 661 km din
infrastructura feroviara publica si 443 km parti din infrastructura
feroviara privata aflata in patrimoniul CFR si economii de 40
milioane lei. Ne respectam astfel angajamentul de a aplica planul
de restructurare si eficientizare care sa asigure viabilitatea
economica a companiilor feroviare”, afirma ministrul
Transporturilor, Anca Boagiu, intr-un comunicat transmis de
Guvern.
Tag: acord
-
Guvernul inchiriaza si inchide peste 2.000 kilometri cale ferata, pentru economii convenite cu FMI
-
Videanu: Guvernul lucreaza la reducerea CAS prevazuta in acordul cu FMI
Videanu a explicat, intr-o conferinta de presa, ca din punctul
de vedere al PDL si al Guvernului, trebuie gasite solutii
alternative astfel incat impactul reducerii contributiilor sa aiba
efect zero in bugetul consolidat. Potrivit lui Videanu, aceasta
masura ar elimina blocajul din economia nationala. Intrebat cand
s-ar putea pune in aplicare scaderea CAS-ului, Videanu a precizat:
” Guvernul lucreaza la o astfel de masura, e prevazuta in acordul
cu FMI, probabil se va discuta la prima misiune a FMI in Romania “.
Seful misiunii FMI, Jeffrey Franks, a declarat pe 9 mai ca FMI si
Guvernul au convenit ca trebuie analizate mai multe date fiscale
inainte de o decizie privind scaderea contributiilor sociale. -
Basescu: Se fac achizitii de clante la companii de stat, ca sa fie servita clientela. Restructurarea lor, prioritatea zero in 2011
Unele dintre “aceste regii”, de la Compania Nationala a Huilei,
Termoelectrica, complexul Turceni, Oltchim si pana la Posta Romana
– fac pierderi si acumuleaza arierate care “sunt platite de fiecare
roman, fiindca managerii lor bine instalati politic nu au nicio
apasare, ei sunt marii boieri, baroni ai economiei romanesti”. Dar
restructurarea si imbunatatirea managementului vor fi prioritare in
2011 si pentru “regiile profitabile”, a continuat Basescu,
exemplificand cu Romgaz, Transgaz si Hidroelectrica. “A avea un
profit de 100 de milioane cand ai potential de 500 de milioane
intra in aceeasi categorie cu managerii care nu au nicio apasare
cand e vorba de arierate si de fondul de salarii.”“Am cerut Ministerului Finantelor o situatie din care sa rezulte
ce s-a intamplat in 2007-2010, arierate, personal, stocuri. Nu
intamplator ma refer la stocuri, fiindca se fac achizitii de clante
la regii care se ocupa de cu totul altceva, ca sa fie servita
clientela politica”, a spus presedintele.Sambata, presedintele s-a intalnit cu delegatia FMI-UE-Banca
Mondiala, cu care a discutat continutul noului acord cu FMI, axat
pe restructurarea si eficientizarea companiilor de stat si pe
mentinerea consolidarii fiscale incepute in perioada primului acord
incheiat in 2009. “E prima data cand am vazut delegatia FMI
multumita”, a declarat Traian Basescu, referindu-se la bilantul
reformelor de pana acum, inclusiv la rezultatele executiei
bugetare. “Nu exista dificultati in relatia Fondului cu
autoritatile romane”, a spus el.Noul acord cu FMI, de tip preventiv (“de tip precautie, deci
fara bani”, cum a spus Basescu), mentine estimarea de crestere
economica de 1,5% pentru 2011, insa pentru 2012 estimarea a fost
revizuita in jos, de la 4,5% la 3,5%, a precizat presedintele, din
motive de incertitudine a situatiei internationale. “Noi am iesit
tehnic din recesiune in trimestrul I, dar nu si din criza.
Deocamdata, toata Europa este intr-o situatie foarte dificila din
punctul de vedere al iesirii din criza.”In primul trimestru, economia a crescut cu 0,4-0,6% fata de
ultimul trimestru din 2010 si cu 1,1-1,3% fata de trimestrul I
2010, conform calculelor de pana acum, spune Basescu. “S-a realizat
lejer si obiectivul legat de deficitul bugetar, avem chiar un
spatiu disponibil de 0,2% din PIB, generat de nerealizarea
investitiilor, dar care speram ca se va recupera in trimestrul al
doilea.”Presedintele a subliniat ca expertii FMI sunt de acord ca
deficitul bugetar a fost calculat corect de Romania, contrar
suspiciunilor Eurostat, si ca de anul acesta Finantele vor trece la
raportarea ESA95, folosita si de celelalte state ale UE.In continuare, comandamentul zero al economiei ramane mentinerea
politicilor fiscale si de restructurare a economiei, asa incat “nu
ne putem permite sa incepem veselia”, a adaugat Traian Basescu. Nu
sunt sanse deocamdata sanse nici pentru o scadere a CAS si nici
pentru cresteri de salarii sau pensii. In ce priveste aderarea la
zona euro, a fost pastrat anul 2015 drept termen asumat de
autoritatile romane.In ceea ce priveste liberalizarea preturilor la gaze si energie,
ceruta de FMI si de companiile straine din domeniu, presedintele
Basescu a afirmat ca ea trebuie privita pe doua paliere, al
economiei si al populatiei, avand in vedere ca salariile in Romania
sunt mult mai mici decat in zona euro, astfel incat problema
liberalizarii tarifelor pentru populatie ar urma sa fie amanata
spre orizontul anului 2015. -
Franta evoca o suspendare provizorie a acordului Schengen, din cauza situatiei imigrantilor
Acest dosar al imigratiei este unul dintre punctele cele mai
sensibile ale summitului franco-italian care se va desfasura marti
la Roma, cu seful Guvernului italian, Silvio Berlusconi, si
presedintele francez, Nicolas Sarkozy. Duminica trecuta, Parisul a
generat furia italienilor suspendand circulatia trenurilor din
orasul italian Ventimiglia spre sud-estul Frantei, apreciind ca un
tren care avea la bord manifestanti ce doreau sa insoteasca
imigranti tunisieni reprezina un risc de tulburari. Franta este
nemultumita ca Italia a decis sa le acorde permise de sejur de sase
luni celor peste 20.000 de imigranti tunisieni sositi pe teritoriul
sau din ianuarie, pentru a putea merge la “prieteni si parinti” in
Franta si in alte tari din Europa. -
Jeffrey Franks: Preturile la gaze si energie nu vor creste curand, populatia saraca trebuie protejata
“In urma procesului de liberalizare a preturilor, gospodariile
bogate vor plati pretul real, restul urmand sa achite mai putin. Nu
am definit inca cand va incepe pentru ca vrem sa lucram mai intai
la definirea categoriilor de persoane vulnerabile si vrem sa le
asiguram protectia”, a spus Franks.Cele mai dificile capitole ale noului acord cu FMI, care va incepe
in mai, vor fi reformele in companiile de stat din domeniul
energiei si al transporturilor. In absenta unor investitii masive
in energie in anii urmatori, Romania nu va putea creste rapid,
astfel incat va fi nevoie de mai multa participare privata, pentru
ca statul nu are bani, afirma oficialul Fondului.Companiile energetice ineficiente trebuie eficientizate prin
restructurare si cadrul de reglementare trebuie reformat, pentru a
asigura concurenta si preturi realiste. Aceeasi situatie este si in
domeniul transporturilor, unde companiile de stat sunt
subcapitalizate, netehnologizate si nu fac fata concurentei, astfel
incat trebuie restructurare si trebuie atras capital privat in
completarea fondurilor de la UE.FMI estimeaza ca anul acesta Romania va avea o crestere a PIB de
1,5%, pentru ca in 2012 sa ajunga pana la 4-4,5%.Detalii pe www.stirileprotv.ro.
-
Basescu: Noul acord preventiv cu FMI va fi in valoare de 5 mld. euro si va fi incheiat pe doi ani
Actualul acord pe doi ani cu FMI si BM s-a incheiat cu succes,
economia a fost stabilizata si s-au luat masurile necesare pentru
iesirea din criza, a afirmat Basescu. S-au creat conditii pentru a
se trece la o crestere economica durabila, economia a iesit din
zona riscurilor de derapaj, iar etapa care urmeaza este de
consolidare a situatiei macroeconomice si de prefigurare a
cresterii economice viitoare.“Nici eu, nici Guvernul, nici majoritatea parlamentara nu am luat
cu bucurie masurile dureroase care s-au impus, ci cu gandul la cei
care sunt afectati de masurile de reducere a veniturilor”, a
adaugat Traian Basescu.Urmatorul program cu FMI, UE si Banca Mondiala, care va incepe in
aprilie, va fi de tip preventiv, asadar fara finantare – “FMI si UE
ne tin la dispozitie 5 miliarde de euro” (3,6 de la FMI si 1,4
miliarde de la UE) pentru situatii neprevazute. “Suntem intr-o
criza a datoriilor suverane si nu stim cum va evolua conjunctura
externa, de aceea avem nevoie de o astfel de suma, acoperitoare
pentru un eventual derapaj care s-ar intampla in alte tari din UE”,
a spus Basescu.Acordul va fi incheiat pe doi ani si va avea obiective pe termen
mediu, cu o viziune de modernizare a statului si a serviciilor
sale, urmand sa aiba cateva obiective fundamentale: consolidarea
macroeconomica, dezvoltarea unor politici de crestere sustenabila,
bazata nu pe speculatii si consum excesiv, si concentrarea pe
sectoare-cheie care pot genera crestere economica, in acord cu
obiectivele generale ale UE, incluzand elemente ale strategiei de
dezvoltare a UE pana in 2020.Sectoarele nominalizate de presedinte sunt:
– transporturile (avem nevoie de dezvoltarea infrastructurii si
este necesara restructurarea companiilor de cai ferate), sectorul
energetic (stimularea investitiilor publice si private in
modernizare);;– extinderea facilitatilor IT pentru firme si populatie (reducerea
birocratiei, eficientizarea in administratie), imbunatatirea
mediului de afaceri tinand cont de conditiile impuse de stat membru
UE (nu se intelege ca statul va subventiona “tot soiul de
activitati spre bucuria managerilor slabi”);– utilizarea fondurilor europene (o utilizare buna a acestora ar
adaga 1-2% de crestere economica peste cea prognozata).Acordul este necesar nu numai pentru consolidarea macroeconomica
interna, a aratat Basescu, ci si din cauze legate de riscul
regional, care este inca destul de ridicat, spune presedintele,
subliniind ca sunt alte tari din UE care abia anul acesta incep sa
aplice programe de stabilizare. In al doilea rand, este vorba de
riscul intern, legat de perspectiva alegerilor si de “perspectiva
partidelor de a pacali electoratul cu populisme”. Or, noul acord se
incheie in aprilie 2013, asadar trece de momentul alegerilor din
2012. In al treilea rand, avem nevoie de asistenta pentru a realiza
programul de convergenta cu UE si programul national de reforma, in
concordanta cu obiectivele de convergenta europeana.Noul acord va fi aprobat la sedinta FMI din 23 martie, urmand ca
prima vizita a FMI in Romania in cadrul noului program sa aiba loc
in luna iunie. Din punctul de vedere al tintelor macroeconomice,
acordul va pastra obiectivul unui deficit bugetar de 4,5% din PIB
in 2011 si de 3% in 2012. -
De ce lauda si de ce critica FMI Romania
FMI a aprobat vineri deblocarea unei transe de 904,8 milioane de
euro, ceea ce ridica la 12,44 miliarde de euro valoarea sumelor
oferite pana acum Romaniei prin creditul stand-by de 13,46 miliarde
de euro care expira in luna mai. Aprobarea s-a facut in conditiile
in care FMI ramane sa evalueze abia cu prilejul misiunii de la
sfarsitul acestei luni cifrele legate de alte criterii de
performanta, respectiv cele privind deficitul bugetului general
consolidat la finele anului, garantiile guvernamentale si tinta de
inflatie.In plus, FMI a acceptat o noua derogare de la tinta privind
arieratele – a sasea derogare de pana acum. “Progresele in
eliminarea arieratelor au fost mai slabe decat s-a prevazut”,
apreciaza John Lipsky, directorul general adjunct al FMI, care
indeamna autoritatile sa dea prioritate rezolvarii problemei
arieratelor, mentinerii controlului asupra cheltuielilor, in
special in sectorul sanitar si al intreprinderilor de stat, precum
si eforturilor de a imbunatati administrarea fiscala si atragerea
de fonduri europene.Lipsky lauda, in schimb, “forta” cu care Romania s-a inscris pe
calea consolidarii bugetare si “masurile structurale importante”
luate de Guvern, intre care adoptarea legii pensiilor si a
salarizarii, precum si a unui buget “prudent”. Politica monetara si
in sectorul financiar este apreciata drept “prudenta in mod
adecvat, contribuind la mentinerea stabilitatii financiare in
conditii de criza globala”, noteaza Lipsky, recomandand in
continuare prudenta in evaluarea spatiului de relaxare a politicii
monetare si “vigilenta continua” in supravegherea sectorului
bancar, confruntat cu cresterea creditelor neperformante si cu o
situatie regionala inca neasezata.
Intr-adevar, Guvernul a dat zor pe ultima suta de metri a lui 2010
sa se incadreze in termen cu legea pensiilor si legea salarizarii,
ca si cu adoptarea si publicarea in Monitorul Oficial a legii care
modifica OUG 50, asa incat din promisiunile fata de creditorii
internationali n-a mai ramas de indeplinit de fapt decat adoptarea
noului Cod al Muncii, al carui document ar trebui sa fie batut in
cuie spre sfarsitul lunii, dupa ce se termina consultarile cu
sindicatele. “Initierea reformei pe piata muncii si in domeniul
securitatii sociale va stimula productivitatea si va sustine
reorientarea resurselor bugetare limitate catre categoriile cele
mai vulnerabile”, sugereaza John Lipsky.La fel de previzibila ca si cele mentionate mai sus e si incheierea
la primavara a unui nou acord de tip preventiv cu FMI dupa
expirarea actualului. Indiferent care va fi suma (s-a vehiculat
cifra de 3,6 miliarde de euro), la datoria externa a Romaniei nu se
acumuleaza decat comisionul aferent, pentru ca banii nu vor mai
merge la BNR, ci vor fi trasi de statul roman numai in caz de criza
valutara regionala. Aceasta previzibilitate e un lucru bun, in
principiu, intrucat stim de la bun inceput ce ne asteapta, dupa cum
si altii stiu la ce trebuie sa se astepte de la noi.In acelasi timp insa, ideea de angajamente fata de FMI, ca garantie
ca se fac reformele, risca sa produca un fel de sac fara fund cu
promisiuni necerute de institutia financiara, ci propuse de-a
dreptul de Guvern ca sa fie sigur ca va avea pe urma argumente sa
le impuna societatii – asa cum a lasat sa se inteleaga presedintele
Traian Basescu despre continuarea reformei in sistemul de sanatate,
eventual si cu o tinta cantitativa de spitale inchise. Interesant
va fi insa ce se va intampla dupa ce va expira si urmatorul acord
cu Fondul, tinand cont ca din informatiile de pana acum reiese ca
va fi un acord incheiat pe un singur an (actualul a fost incheiat
pe doi ani), cu motivatia explicita ca 2012 este an electoral. -
FMI a aprobat evaluarea acordului cu Romania si va acorda a saptea transa, de circa 900 mil. euro
Informatia privind aprobarea transei a fost confirmata pentru
MEDIAFAX de reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu.O noua misiune FMI va veni la Bucuresti pe data de 25 ianuarie
pentru a evalua indeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul
trimestru al acestui an si discutii privind un nou acord, de tip
preventiv. Ultima evaluare a acordului va avea loc in perioada
aprilie-mai, cand vor fi analizate criteriile agreate pentru primul
trimestru si vor fi definitivati parametrii finali ai noului
aranjament.Suma primita pana in prezent de la Fond se ridica la 11,27 miliarde
de euro, la care se va adauga transa aprobata vineri, precum si
ultima parte a imprumutului, de 874 milioane de drepturi speciale
de tragere (circa un miliard de euro).Detalii pe www.mediafax.ro.
-
De ce nu vor romanii sa-si doneze organele
Discutia despre transplantul de organe poate parea cazuta din
avion, atat timp cat painea pentru a doua zi e problema de baza in
cele mai multe dintre familiile din Romania. Citam in primavara
acestui an un studiu al Guvernului din care reiesea ca un sfert
dintre cetateni nu au bani nici macar pentru strictul necesar, iar
patru din zece traiesc cu bani de la o luna la alta. De mentionat
ca studiul fusese realizat inainte ca efectele crizei sa se resimta
cu adevarat. Si totusi, chiar in clipa cand cititi aceste randuri,
un bolnav, tanar sau in varsta – nu conteaza, pentru ca vorbim de o
viata de om – asteapta pe patul de spital ficatul sau rinichiul de
care atarna ultima lui sansa. Iar chestiunea donarii de organe a
revenit in atentia opiniei publice dupa ce Ministerul Sanatatii a
anuntat ca din 2011 va emite cardurile de sanatate pentru
populatie. Proiectul de lege prevede, printre altele, si inscrierea
pe cardul national de sanatate a calitatii de donator de organe.
Iar pentru cei care nu doresc sa doneze va decide in cele din urma
familia.
Cand am intrebat-o pe Stela, o tanara de 23 de ani, daca si-ar
dona organele dupa moarte, privirea ei s-a ferit instantaneu de
ochii mei. Zice ca nu prea stie daca ar face sau nu un asemenea
gest, dar inclina spre un raspuns negativ: “Eu cred mult in faptul
ca trebuie sa te duci intreg pe lumea cealalta si ma gandesc mult
la reincarnare”. E ceea ce o retine, insa, intrebata ce verdict le
va da celor care ii vor cere pozitia in mai putin de doua luni
pentru cardul de sanatate, raspunde: “O sa-i intreb daca pot sa
spun <nu> si apoi sa revin”. Motivul invocat de Stela pare
ciudat, dar macar ea are un motiv, atata vreme cat jumatate dintre
romanii care refuza donarea raspund sec “nu stiu” la intrebarea de
ce refuza.
Opinia Stelei e impartasita de multi respondenti ai
Eurobarometrului realizat de Comisia Europeana. Mai exact,
neincrederea in sistem si teama de manipularea corpului uman sunt
motivele principale invocate de europenii care sunt contra donarii
de organe. Totusi, aproape o treime din cei ce se impotrivesc
donarii propriilor organe sau ale rudelor sunt incapabili sa
gaseasca un motiv logic de a justifica refuzul. Privind inspre
Romania, putem observa o situatie cel putin surprinzatoare, cat
timp doar unul din trei romani si-ar dona organele, iar 17% dintre
subiecti raspund cu “nu stiu” la intrebarea “din ce motiv nu doriti
sa va puneti la dispozitie organele pentru transplant”. Un alt
raspuns dat de concetatenii nostri face trimitere la cele sfinte,
iar ponderea celor ce refuza sa doneze din motive religioase este
de 17%, cea mai mare pe ansamblul UE.
Intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, sociologul Mircea Kivu
sustine ca educarea oamenilor in legatura cu transplantul de organe
a inceput in Europa Occidentala in urma cu 30 de ani, in timp ce,
la noi, exista nenumarate semne de intrebare legate de conditiile
in care se face. Sau, mai precis, e vorba de o lipsa de informare,
pe de-o parte, dar si de un grad scazut de solidaritate fata de cei
din jur. “Transplantul e un caz extrem, dar nu vorbim de
solidaritate nici macar in situatii simple, cum ar fi protestele
sindicale.” Potrivit sociologului, spiritul de solidaritate e mai
redus in randul romanilor pentru simplul fapt ca dupa zeci de ani
de comunism in care s-a indus o falsa imagine a solidaritatii s-a
ajuns brusc in extrema cealalta, cand “nimanui nu-i mai pasa de
nimeni”. Kivu constata si absenta unui punct de vedere ferm al
Bisericii Ortodoxe Romane, care a sugerat ca nu ar fi tocmai in
favoarea acestor transplante. Iar in lipsa unei reactii ferme a
inaltilor prelati, apartinatorii pacientului aflat la limita
supravietuirii refuza recoltarea organelor sale, din motive
religioase.