BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Legalizarea marijuana. Unul dintre cele mai mari experimente sociale din SUA continuă

    LA FEL PRECUM COLORADO ÎN PRIMA ZI, ÎN WASHINGTON S-AU FORMAT COZI LUNGI, ÎN TIMP CE MARFA DISPONIBILĂ A FOST INSUFICIENTĂ PENTRU A ACOPERI CEREREA, MAI ALES ÎN SEATTLE, UNDE PÂNĂ ÎN PREZENT A PRIMIT LICENŢĂ UN SINGUR MAGAZIN PENTRU ÎNTREG ORAŞUL.

    Caden Robinson, un student de 21 de ani, a afirmat că nu ar fi stat la coadă trei ore pentru a cumpăra marijuana în prima zi în care vânzările în scop recreaţional au devenit legale, dacă nu i-ar fi sugerat asta chiar părinţii săi, scrie cotidianul american New York Times. ”Tata mi-a spus că ar trebui să vin. «Du-te şi scrie istorie», mi-a spus„, a declarat Robinson, student la chimie.

    Prietenul său, Mark Rupprecht, de 33 de ani, a afirmat că are, de asemenea, sentimentul că participă la un eveniment istoric, de schimbare majoră. ”Este ceva ce voi povesti nepoţilor„, a spus Rupprecht, care de meserie este barman.

    Experimentul statului Washington cu vânzarea legală de marijuana în scop recreaţional a început cu un număr restrâns de magazine şi stocuri limitate, deoarece cultivatorii licenţiaţi nu au avut timp încă să crească o întreagă recoltă, certificată de autorităţi ca fiind cultivată în Washington. Încotro va conduce acest experiment după dispariţia factorului iniţial de noutate, rămâne de văzut. Aproape niciunul dintre cei consultaţi în rândul persoanelor care aşteptau deschiderea magazinului Cannabis City, în sudul oraşului Seattle, nu a inclus printre motivele achiziţiei că ar cumpăra produsul pentru a se droga. Nu ai nevoie de un magazin pentru aşa ceva, au spus ei. Doug Headley, un inginer IT de 34 de ani, a declarat că va împărţi probabil cantitatea cumpărată şi o va folosi pentru a o oferi la o petrecere. Cannabis City vinde pachete de 2 grame la 40 de dolari, cantitatea fiind suficientă pentru 2-4 ţigări mari, sau mai multe mai mici. Legislaţia permite vânzarea în cantitate de până la o uncie, adică 28,3 grame. ”Cadouri pentru grătarul de diseară„, a spus Headley.

    Posesia de marijuana în cantităţi mici şi consumul acesteia acasă sunt legale în Washington de aproape doi ani, iar poliţia ignoră astfel de situaţii de mai mult timp. Vânzarea pentru utilizare în sop recreaţional nu a fost însă legală până săptămâna trecută.

    MARIJUANA LEGALĂ RĂMÂNE MAI SCUMPĂ. Washington a acordat primele licenţe de vânzare la începutul săptămânii trecute, dar a impus o perioadă de 24 de ore pentru inspecţii de ultim moment. Marijuana vândută fără licenţă, care rămâne ilegală, şi cea pentru utilizarea în scop medical rămân mai ieftine decât produsele din magazine, din cauza taxelor de 25%, au spus mulţi cumpărători. Comisia de Control al Alcoolului din Statul Washington, responsabilă de marijuana pentru utilizare recreaţională, a acordat 25 de licenţe de vânzare la începutul săptămânii trecute.

    Probleme şi mai mari au fost cauzate de aprovizionarea insuficientă, întrucât legea permite vânzarea doar pentru marijuana cultivată în statul Washington de producători autorizaţi. Prima recoltă, pregătită în martie, nu a fost în cea mai mare parte gata pentru a fi adunată. Autorităţile folosesc un sistem de coduri de bare, cu câte unul alocat fiecărei plante, pentru a împiedica vânzarea de marijuana nelicenţiată.

    Un purtător de cuvânt al Comisiei de Control al Alcoolului din statul Washington, Brian Smith, a declarat că autorităţile nu au urmărit numărul de magazine deschise în prima zi, dar potrivit presei numărul acestora a fost de 4, urmând să crească în zilele următoare. Noi licenţe de retail vor fi emise, odată cu aprobarea aplicanţilor. Statul a autorizat deja 334, cu 21 de operatori în oraşul Seattle, cel mai mare din Washington. Oficialul se aşteaptă ca alte state americane să urmărească cu atenţie evoluţia din Colorado şi Washington.

  • Consultanţii din imobiliare trec de cealalată parte a baricadei şi devin dezvoltatori

    IONUŢ DUMITRESCU, unul dintre fondatorii firmei de con-sultanţă imobiliară Eurisko, pe care a vândut-o gru-pului american CBRE, Radu Lucianu, coleg cu Dumitrescu în Eurisko şi apoi şef al CBRE România şi al firmei Property Advisors, o so-cie-tate fondată de acţio-narii casei de investiţii Capital Part-ners, sau Mihnea Şerbănescu, directorul general al DTZ Echinox, sunt doar câteva exemple de astfel de cazuri.

    ”Andrei Diaconescu şi Victor Căpitanu, doi dintre fondatorii companiei Capital Partners, au dezvoltat mai multe proiecte imobiliare şi într-unul din el sunt şi eu implicat, respectiv One Charles de Gaulle. Căutăm oportunităţi de investiţii pe segmentul imobiliar, fie ele structuri nefinalizate, terenuri sau proiecte existente. Nu sunt singurul consultant imobiliar care face astfel de investiţii. Şi foştii mei colegi Gabriel Marchievici (care a lucrat de asemenea în firma Eurisko – n.r.), Mihnea Şerbănescu de la DTZ, Bogdan Georgescu de la Colliers, persoane cu care am copilărit în piaţa imobiliară, au făcut acest pas„, spune Radu Lucianu.

    El crede că acesta este un pas firesc pe care îl face un consultant cu vechime pe piaţa imobiliară. ”Ai experienţă, ai resurse financiare dacă eşti cumpătat, iar la un moment dat vrei să faci altceva. Brokerajul îl faci 10-15 ani, te zbaţi, apoi treci pe o poziţie de top management. După aceea, variantele sunt fie să te duci într-o companie de dezvoltare imobiliară foarte mare, gen Skanska sau Immofinanz, fie să începi tu să fii dezvoltator şi faci pasul către dezvoltare. Nu am văzut broker imobiliar la 60 de ani„, a explicat Lucianu.

    Întrebat de sumele pe care este dispus să le investească în proiecte imobiliare, Lucianu a precizat că ”este vorba de mulţi bani„, fără să indice o valoare. ”Resursele financiare sunt utilizate la maximum. Piaţa imobiliară este o piaţă în care am crezut tot timpul, chiar dacă mi-a arătat şi faţa mai puţin bună. Nu investim niciodată în produse în care simt că lucrurile nu sunt în regulă, ci doar acolo unde se poate aduce valoare adăugată. Investim bani proprii de la început până la sfârşit, deşi abia acum vedem că accesarea unor împrumuturi este interesantă din punct de vedere al debitorului. Încercăm să ne ţinem promisiunile, să livrăm ceea ce promitem şi la termenul pe care îl promitem„.
    În ceea ce priveşte proiectul pe care vrea să-l dezvolte în Piaţa Charles de Gaulle din centrul Bucureştiului, spune că este în stadiu de proiectare şi că e deocamdată singurul în care este implicat. ”Căutăm locaţii la care ne pricepem cel mai bine şi pe care le înţelegem. Ne adresăm unei nişe de clienţi şi facem investiţii de care suntem siguri că vor fi rentabile, nu avem clienţi industriali sau fabrici. Segmentul pe care se vor focusa investiţiile este cel rezidenţial, în special cel din Bucureşti. One Charles de Gaulle este deocamdată singurul proiect pe care îl avem în plan, dar tot timpul suntem în căutare de noi oportunităţi„, spune Lucianu.

    Terenul de 2.000 metri pătraţi pe care va fi dezvoltat proiectul a fost cumpărat în acest an.

    One United Properties are în portofoliu proiectele rezidenţiale de lux One Floreasca Lake şi Madrigalului Residence, un complex exclusivist de doar 14 unităţi, pe malul lacului Băneasa. One Floreasca Lake este unul dintre cele mai de succes proiecte din zona de nord a Capitalei – primele două imobile din cadrul proiectului, cu 42 de apartamente, au fost vândute până la finalizarea acestora în 2013, iar cel de-al treilea bloc, care urmează să fie finalizat în luna iunie 2015, are deja precontractate 21 dintre cele 26 de apartamente. Similar Madrigalului Residence, proiectul va fi finalizat în luna august 2014, iar 10 dintre cele 14 apartamente sunt deja precontractate.

    ”Un exemplu interesant privind evoluţiile din ultimii ani ale pieţei imobiliare sunt acei consultanţi sau investitori proveniţi din alte domenii decât real estate care au urmărit cu atenţie piaţa şi au achiziţionat terenuri în perioada 2007-2008. După blocajul anilor de criză, acum aceştia încep să anunţe din ce în ce mai multe dezvoltări pe aceste terenuri. Pe de altă parte, alţi investitori au achiziţionat terenuri la preţuri foarte bune în plină criză şi acum încep dezvoltările pe acestea„, a declarat Mihai Dumitrescu, managing partner, Crosspoint Investment Banking & Real Estate.

    Mihnea Şerbănescu este, la fel ca şi Lucianu, unul dintre pionierii pieţei locale de real estate. El a fondat Echinox Consulting acum mai bine de 20 de ani, iar în 2002 a încheiat un parteneriat cu DTZ, unul dintre liderii globali în domeniul imobiliar. Noul nume al firmei este de atunci DTZ Echinox. Cu focus în special pe segmentul rezidenţial de lux, Şerbănescu a fost implicat în toate sectoarele pieţei locale de real estate, jucând un rol major în ascensiunea DTZ Echinox în topul companiilor de profil din România.

    ”Mi-am început activitatea în imobiliare în 1993. Principalul motiv a fost faptul că acest domeniu permitea un start-up fără capital, principala resursă fiind entuziasmul. De-a lungul timpului, dinamica pieţei şi oportunităţile ivite m-au determinat să rămân loial acestui business. În perioada 2004-2009, împreună cu alţi parteneri, am dezvoltat şapte proiecte de birouri şi clădiri rezidenţiale în locaţii de top din capitală, care astăzi sunt finalizate şi ocupate în totalitate. Având în vedere că piaţa dă semne clare de revenire, cu siguranţă, în perioada următoare, voi relua investiţiile în mici dezvoltări de acelaşi tip„, spune el.

    În opinia lui Şerbănescu, cel mai accesibil sector pentru investitorii mici şi medii este cel rezidenţial sau cel al birourilor mici şi al spaţiilor comerciale stradale. De asemenea, Şerbănescu consideră că o soluţie pentru accesul micilor investitori la proiecte de anvergură ar reprezenta-o fondurile imobiliare, care însă sunt prea puţin prezente în acest moment pe piaţa locală.

    Dar poate cel mai activ şi cel mai mediatizat caz de acest tip este al lui Ionuţ Dumitrescu, cel care în 1997 a fondat firma de consultanţă imobiliară Eurisko, pe care a vândut-o în 2008 pentru 35 de milioane de dolari grupului American CBRE.

  • Consiliul Fiscal estimează evaziunea fiscală la 16% din PIB în 2013, în creştere de la 13,8%

     “Spargerea evaziunii fiscale presupune toleranţă zero la acest flagel. Un nivel de 16% din PIB atinge siguranţa naţională, viitorul acestei ţări. Aşa cum avem pact politic pe adoptarea euro, ar trebui un pact politic pe combaterea evaziunii. Restructurarea ANAF este obligatorie, avem program cu Banca Mondială, dar rezultatele se lasă aşteptate”, a spus Dumitru la conferinţa “Mugur Isărescu şi invitaţii săi”, organizată de Finamedia la BNR.

    El a arătat că din cele 72 miliarde lei evaziune la TVA estimate de Consiliul fiscal, circa 10 miliarde de lei se regăsesc la alimente, iar la carne evaziunea este chiar mai mare decât la pâine, depăşind 80%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 14.000 de turişti din Republica Moldova au ajuns în acest an în România, în creştere cu 6,6%

     Pentru ca acest trend de creştere să se menţină, Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism prin Autoritatea Naţională pentru Turism a anunţat că va intensfica acţiunile de promovare a României ca destinaţie de vacanţă pentru turiştii moldoveni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A învăţat meserie de la o româncă, iar acum are pe mână zece miliarde de dolari

    Directorul de cercetare al Novartis, companie care are pe mână anual un buget de 10 miliarde de dolari, povesteşte cum a învăţat să facă studiile clinice de la o cercetătoare româncă şi explică de ce ultimii ani au adus atât de puţine medicamente noi pe piaţă.

    În Basel, un mic oraş elveţian aflat la graniţa cu Franţa şi Germania, se află inima industriei farmaceutice mondiale, locul unde se cheltuiesc miliarde de dolari pentru descoperirea de noi pastile şi unde un american este de doi ani şi jumătate creierul din spatele unora dintre cele mai bine vândute medicamente.

    Medicul Tim Wright a fost numit în 2011 în poziţia de global head of development în cadrul Novartis, cel mai mare producător de medicamente din lume, care realizează vânzări de 60 de miliarde de dolari şi investeşte în cercetare şi dezvoltare 10 mld. dolari anual.

    Este unul dintre oamenii cheie în dezvoltarea mondială de noi medicamente, iar povestea sa este legată de o româncă, de la care a învăţat să facă studiile clinice (testele finale care validează acţiunea unui medicament înainte de a fi pus pe piaţă). Preferă să nu divulge numele româncei, însă este de părere că cercetătorii români au la fel de multe şanse ca şi alţii să descopere noi medicamente şi să colaboreze cu producătorii farmaceutici pentru a descoperi noi pastile.

    „Cred că mediul academic poată să aibă idei care să fie transpuse în noi produse prin colaborarea cu industria de medicamente (…) Cu siguranţă există speranţe pentru ca cercetătorii din România sau din alte state să vină cu idei care să fie puse în aplicare. Avem colaborări cu multe state din întreaga lume, atât colaborări clinice, cât şi colaborări de cercetare de bază. (…) Nu avem motive să excludem pe nimeni. Dacă cineva are o idee bună şi ne poate furniza cunoştinţe despre biologia umană sau deschide noi căi, atunci suntem deschişi să colaborăm“, spune Tim Wright.

    El lucrează de zece ani în cadrul Novartis, compania care s-a impus pe prima poziţie în topul producătorilor farma în funcţie de vânzări şi care are în portofoliu produse precum Glivec (din domeniul oncologiei, cu vânzări de aproape 5 mld. dolari), Diovan (cardiovascular, vânzări de 3,5 mld. dolari), Lucentis (oftalmologie, vânzări de 2,3 mld. dolari).
    Tim Wright explică faptul că pentru a aduce un nou produs pe piaţă este nevoie de cel puţin 11-14 ani şi de investiţii medii de 4,6 mld. dolari. În aceste condiţii, care ar fi şansa unei ţări cum este România să descopere noi produse în domeniu?

    „Când ne uităm la parcursul unei noi molecule, totul începe cu cercetare academică, iar o parte a acesteia se face în interiorul companiei, dar cea mai mare parte se face în afară.“ Şeful pe dezvoltare de la Novartis explică faptul că există colaborări permanente între instituţiile academice şi companie, iar oamenii din domeniul dezvoltării de la Novartis citesc lucrările ştiinţifice publicate de cercetătorii din toată lumea.

    „Avem abilitatea să lucrăm cu ei şi să preluăm un eseu pe care aceştia îl dezvoltă în laborator şi ne uităm în arhivă pentru a vedea dacă putem identifica elemente care să-i ajute în cercetare. Astfel am putea ajunge la colaborări, la drepturi de proprietate intelectuală, la înţelegeri cu universitatea pentru a achiziţiona aceste noi descoperiri.“
    Spre exemplu, din laboratoarele Novartis ar putea să iasă 33 de noi molecule (produse) până în 2018, alte 29 vor avea noi indicaţii (pe lângă bolile în care sunt folosite în prezent vor putea să fie tratate şi altele cu aceste produse), în timp ce alte două medicamente vor avea două noi formule.

    „Dacă cineva ia o descoperire şi o duce mai departe, asta necesită o investiţie majoră. Dacă ai o idee extraordinară şi sunt investitori dispuşi să o ducă mai departe, atunci poţi trece la nivelul următor (…). Complexitatea dezvoltării unui nou medicament stă mai mult în a face o cantitate mică care să fie testată iniţial pe animale şi apoi pe oameni.“

    În laboratoarele de cercetare ale marilor companii au fost descoperite tot mai puţine produse, astfel că majoritatea producătorilor au preferat să-şi crească afacerile prin intermediul fuziunilor şi achiziţiilor. Tim Wright spune că lucrurile se vor schimba, fiind doar un ciclu normal în etapa de cercetare-dezvoltare în industria farma.

    „Cred că ne apropiem de o fază de întinerire şi cred că această tendinţă va fi generată de o înţelegere mai bună a bolilor şi a genomului uman. Dacă ne uităm înapoi la ultimii zece ani cu siguranţă a fost o etapă în care numărul de molecule a fost în scădere sau în stagnare, dar în ultimul an, dacă analizăm aprobările (de punere pe piaţă – n.red.), vedem o inversare a acestui fenomen. Este însă dificil de spus dacă este sustenabil sau dacă va continua în următorul deceniu“, explică Wright.

    Unul din domeniile în care sunt aşteptate noi medicamente pe piaţă este cel oncologic, lucru explicat de directorul de dezvoltare al Novartis prin faptul că înţelegerea mutaţiilor care determină această boală este mult mai mare decât în cazul afecţiunilor nononcologice. Pe lângă produsele pentru cancer, de la Basel, un oraş cu numai 200.000 de locuitori, unde pe lângă Novartis îşi are sediul şi Roche, un alt gigant din industria farma, cu afaceri de peste 50 mld. dolari, sunt aşteptate noi terapii în domeniul cardiovascular, pulmonar sau a diabetului.

  • Samsung a suspendat colaborarea cu un furnizor din China din cauza angajării unor minori

     Autorităţile chineze investighează situaţia, iar Samsung va opri definitiv colaborarea cu furnizorul respectiv, dacă se va constata că acesta a angajat muncitori cu vârste mai mici de 16 ani, se arată într-un comunicat al companiei sud-coreene.

    Organizaţia China Labor Watch a anunţat săptămâna trecută că cel puţin 5 muncitori de sub 16 ani au lucrat la o fabrică din Dongguan, furnizor al Samsung, anunţul fiind făcut pe fondul atenţiei tot mai mari alocate de autorităţi practicilor furnizorilor companiilor tehnologice.

    Anterior, Samsung a publicat un raport potrivit căruia 59 de furnizori nu au asigurat angajaţilor echipamente de protecţie adecvate, dar nu au fost descoperite cazuri de folosire a copiilor pentru muncă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ADMITERE FACULTATE 2014: Câte locuri scot la concurs cele mai mari universităţi de stat din ţară şi care sunt taxele de înscriere

     Chiar dacă, pentru unii, redactarea eseului motivaţional poate părea o formalitate, această probă nu este lipsită de importanţă, în condiţiile în care candidaţii primesc calificative – admis sau respins -, iar ultimul determină scoaterea din concurs.

    O altă noutate, impusă de Ministerul Educaţiei, este aceea că, de anul acesta, la admitere nu se mai iau în considerare notele din liceu, luate în calcul, până în 2013, de mai multe facultăţi.

    În Capitală, autonomia universitară dă liber, şi anul acesta, la mai multe tipuri de admitere, de la probe scrise în care contează exclusiv ce reuşeşte candidatul în ziua examenului, la “concurs de dosare”, prin care diferenţa o fac mediile de la bacalaureat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat deficit de 351 milioane euro în primele cinci luni

     Balanţa veniturilor a înregistrat un deficit în creştere cu un miliard euro, la 2,28 miliarde euro. Balanţa comercială a înregistrat un excedent de 391 milioane euro, de la -186 milioane euro la 205 milioane euro, în timp ce surplusul balanţei transferurilor curente a crescut cu 69 milioane euro, la 1,72 miliarde euro.

    Investiţiile directe au totalizat 1,091 miliarde euro, în creştere cu 13,9% faţă de perioada ianuarie-mai 2013, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 910 milioane euro, iar creditele intragrup 181 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţiile străine au depăşit un miliard de euro în primele cinci luni, în creştere cu 13,9%

     Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat 1,091 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 910 milioane euro, iar creditele intragrup 181 milioane euro, a anunţat luni Banca Naţională.

    În luna mai s-a înregistrat cel mai mare nivel al investiţiilor străine directe atrase de România de la începutul anului, în condiţiile în care în aprilie investiţiile au totalizat 215 milioane de euro, în martie 290 milioane de euro, în februarie 36 milioane de euro, iar în ianuarie 244 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Whirlpool preia Indesit pentru 758 milioane euro

     Whirlpool va plăti 11 euro pe acţiune companiei Fineldo şi unor membri ai familiei Merloni, fondatoare a Indesit, pentru participaţia reprezentând 60% din acţiuni, relatează Bloomberg.

    Acţiunile, care vor fi cumpărate la un preţ mai mare cu 4,5% faţă de cotaţia atinsă la închiderea precedentă, reprezintă 67% din drepturile de vot la Indesit.

    “Achiziţia ne va poziţiona pentru o creştere sustenabilă pe piaţa extrem de competitivă şi tot mai globalizată a aparatelor electrocasnice din Europa”, a declarat Jeff M. Fettig, preşedinte şi director general al Whirlpool.

    Anul trecut, Whirlpool a obţinut 16% din vânzări în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, faţă de 54% în America de Nord.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro