BusinessMagazin

Tag: crestere

  • El voia să meargă la studii in Anglia dar parinţii l-au trimis in China. Acum deţine o afacere de 100 de milioane de euro

    Claudiu Ciobanu ştia încă din clasa a unsprezecea că vrea să facă facultatea în afara ţării. Voia să meargă în Anglia, dar părinţii l-au convins să încerce o facultate din China, care îi va da mai multe posibilităţi.

    Claudiu Ciobanu a plecat în 2001 să studieze mandarina, iar din 2003 comerţul internaţional în China, la University of International Business & Economics (UIBE). La terminarea celor 4 ani de facultate şi după o lucrare de licenţă despre impactul Yiwu la PIB-ul Chinei, avea deja oferte de la cel puţin două multinaţionale pentru a le reprezenta în China, dar învăţase şi destul de bine piaţa pentru a porni o afacere pe cont propriu. A ales a doua variantă, pentru că trăia deja într-o piaţă unde milionarii în cash deveneau mainstream şi unde creşterile fabuloase ale volumelor de business se întâmplau efectiv de la o zi la alta.

    Până a ajunge în situaţia absolventului care are de ales ce să facă mai departe, Claudiu Ciobanu îşi aminteşte că acomodarea în China a fost o poveste în sine: „Am aterizat pe aeroportul din Bejing neştiind că în prima săptămână care urma nu o să mai văd nicio persoană caucaziană. Când am ieşit din aeroport, mă aşteptam să văd un munte de biciclete, dar în schimb am văzut maşini de lux. Ministerul Educaţiei cerea atunci studenţilor străini să fie recomandaţi de un cetăţean chinez care să răspundă în cazul în care cursanţii le-ar face probleme. Nu ştiam pe nimeni în afară de o cunoştinţă a tatălui meu, iar acomodarea într-o ţară precum China nu a fost deloc uşoară”.

    Totul era nou, povesteşte antrepenorul, care nu ştia nici cum să folosească beţigaşele la cantina studenţească, aşa că venea de la cămin cu o furculiţă ascunsă într-un şerveţel. Limba? „Mandarina este o limbă muzicală, bazată pe patru tonuri. Dacă ai ureche muzicală este mai uşor de învăţat. Dacă nu, aşa cum este şi cazul meu, este destul de dificil, pentru că a trebuit să învăţ mecanic tonalitatea. În funcţie de tonul folosit, «mai» poate însemna a vinde, a cumpăra, sau «mai mai» înseamnă comerţ.”

    Diferenţele culturale? „Nu se aseamănă cu nimic din ceea ce suntem noi, românii, obişnuiţi. Chinezii, când ies să ia masă, duc o luptă pentru achitarea notei de plată. Pentru că e şansa celui care plăteşte să crească ierarhic. Chinezii au mese rotunde, dar liderul este cel care se aşază la masă orientat spre ieşire. Sunt şi alte lucruri care m-au frapat iniţial în China şi pot spune că a fost un şoc, dar am absorbit noutatea.”

    Câţi aţi auzit despre Yiwu? Despre oraşul care leagă Europa de China prin cea mai lungă cale ferată din lume (Yiwu – Madrid, 13.000 kilometri)? Despre cel mai mare centru comercial din lume, Futian Market sau Yiwu International Trade City, care se întinde pe 4 milioane de metri pătraţi, cu peste 70.000 de standuri comerciale, şi pe care Naţiunile Unite, Banca Mondială şi Morgan Stanley l-au numit, încă din 2005, cel mai mare angro din lume pentru bunuri de consum?

    „Nu există produs care să nu fie la Futian Market, la fel cum nu există producător chinez, de la cei mai mărunţi până la cei mai mari, şi nici multinaţională importantă care să nu aibă un reprezentant acolo”, spune Claudiu Ciobanu, care a fost fascinat de centrul comercial încă din studenţie, motiv pentru care l-a ales ca subiect al lucrării de licenţă şi care, mai târziu, i-a devenit casă.

    În anii în care Ciobanu era student la Beijing, oraşul Yiwu din provincia Zhejiang câştiga teren în faţa capitalei în rândul micilor comercianţi români. Aşa că în vacanţa de iarnă din anul I Ciobanu a plecat până la Yiwu ca să vadă de ce oraşul din sudul Chinei devenise un magnet pentru oamenii de business. „Nu semăna cu nimic din ceea ce văzusem până atunci! Oameni veniţi din toate colţurile Pământului pentru a cumpăra produse Made in China! Un oraş mic pentru China, cu aproape 2 milioane de locuitori, cu cinci benzi pe sens şi limită maximă acceptată de 100 de tone!”

    A început să lucreze încă din facultate, ca interpret pentru clienţii români veniţi cu afaceri în China: „A fost o perioadă când am exersat mult chineza şi care mi-a deschis apetitul pentru lumea afacerilor. Am fost inspirat de oamenii pe care i-am cunoscut în acea perioadă pentru ca mai târziu să îmi deschid propriul business”. Imediat după terminarea facultăţii, în 2006, s-a urcat în maşina sa Geely (construită de fabricantul chinez care iniţial producea frigidere, care a început să facă maşini în 1998 şi care a cumpărat în 2010 brandul Volvo) şi a plecat de la Beijing la Yiwu, împreună cu viitoarea sa soţie, care, la sfârşitul călătoriei de 1.600 de kilometri, l-a întrebat dacă la Yiwu se vor întâlni cu prietenii lui. „I-am răspuns: «Vom avea prieteni aici, încă nu îi avem!». Şi am pornit spre hotel. Luasem decizia să îmi încerc norocul în acel loc care mă fascinase şi să deschid o firmă care să ofere clienţilor români servicii de consultanţă în achiziţii de la fabricile din China.”

  • ATENŢIE cei cu credite în lei! Dobânzile cresc rapid, la fel şi ratele. Cât veţi avea de plătit în plus

    Dobânda Robor la trei luni, de nivelul căreia depinde costul creditelor de retail în lei, şi-a continuat şi ieri tendinţa puternic ascendentă avută în ultima săptămână şi a urcat la 1,5% pe an, pentru prima dată într-un interval de patru luni, pe fondul deteriorării lichidităţii din piaţa monetară. Acest nivel nu mai fusese atins de la finalul lunii aprilie.

  • Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.

    Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.

    De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“

  • Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.

    Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.

    De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“

  • Un cunoscut MEDIC din Capitală cultivă cea mai mare suprafaţă de tutun din ţară

    Un cunoscut MEDIC din Capitală cultivă cea mai mare suprafaţă de tutun din ţară

  • Miele înregistrează cea mai mare creştere a afacerilor din ultimii 10 ani şi ajunge la vânzări de 3,49 mld. euro

    Miele, compania numărul unu în producţia de echipamente electrocasnice premium la nivel mondial, a înregistrat cea mai mare creştere a vânzărilor din ultimii 10 ani, precum şi cel mai mare număr de angajaţi, în anul fiscal 2014/2015, încheiat la 30 iunie 2015. Astfel, Miele a înregistrat o cifră de afaceri de 3,49 de miliarde de euro, în creştere cu 8,3% de la an la an, şi avea 17.741 de angajaţi. În acelaşi interval, investiţiile totale ale companiei au fost de 150 de milioane de euro.

    În plus, economia mondială se află pe un trend pozitiv şi nu a fost afectată de seria de incidente politice şi probleme economice punctuale din Rusia, Ucraina, Orientul Mijlociu şi Grecia. Cu toate acestea, comerţul pe pieţele cheie a fost mai dificil, pe fondul concurenţei acerbe.

    În Germania, Miele a înregistrat vânzări de 1,03 miliarde de euro, în creştere cu 5,4% de la an la an. În afara Germaniei, vânzările au crescut cu 10,1%, iar SUA, Australia, UK, Elveţia şi Hong Kong au fost ţările cu performanţe notabile.

    Pentru anul fiscal 2015/2016, Miele anticipează menţinerea trendului pozitiv de creştere atât pentru cifra de afaceri, cât şi la nivelul unităţilor vândute.

    Divizia de profesionale a contribuit la cifra de afaceri Miele cu încasări de 449 de milioane de euro, în creştere cu 6,4% comparativ cu anul anterior. Printre cele mai bine vândute produse: noua generaţie de calandre, noua serie de maşini de spălat vase pentru uz comercial, maşinile de spălat rufe, pentru care Miele a oferit o serie de promoţii atractive pentru a celebra 90 de ani de la înfiinţarea diviziei. Serviciile after-sales au fost de asemenea accesate de clienţii produselor profesionale.

    La 30 iunie 2015, numărul total al angajaţilor Miele era de 17.741, în creştere cu 81 de persoane, comparativ cu anul financiar anterior. Din totalul angajaţilor, 10.346 lucrează în Germania.

    În acelaşi an, investiţiile Miele au totalizat 150 de milioane de euro, fondurile fiind alocate pentru reamenajarea mai multor unităţi de producţie, extinderea forţei de vânzări, logistică şi infrastructură în cadrul principalului centru Miele, din Gütersloh, precum şi în showroomuri noi din zone metropolitane din întreaga lume, precum Brisbane, Chicago, Beijing şi Turin.

  • Povestea omului de afaceri român care a lucrat în 13 ţări şi a urcat pe Kilimanjaro

    Pentru Liviu Curechian, „acasă” este acum în Accra, capitala Ghanei, unde este, de patru ani, country leader al Schneider Electric. A lucrat în 13 ţări diferite, a văzut 11 ţări africane, a urcat pe Kilimanjaro la numai o săptămână după ce a fost diagnosticat cu malarie. Povesteşte pentru Business Magazin cât de diferită este viaţa unui european pe continentul negru.

    În Africa nimic nu e simplu şi trebuie să înţelegi exact modul local de a face business. Una din problemele mari e că engleza ta nu e şi engleza lor, iar logica ta poate nu e şi logica lor”, povesteşte Liviu Curechian despre experienţa sa de manager în ţări din Africa. Acolo nimeni nu spune că nu a înţeles ce vrea, drept pentru care trebuie să aibă multe discuţii ulterioare, pentru a se asigura că oamenii au priceput ce le cere.

    „De asemenea, în Africa ai nevoie de foarte multă răbdare. Timpul trece cu totul altfel aici şi are o altă valoare. A fi nerăbdător e privit ca un semn de slăbiciune.” Aşa că s-a obişnuit să stea blocat în trafic două ore pentru un drum de maximum 20 de minute, acceptă că şedinţa nu începe niciodată la timp ci cu 30 de minute mai târziu, acceptă că un termen limită pentru „mâine” înseamnă, de fapt, undeva „săptămâna viitoare”. „Şi dacă eşti la un moment de răscruce şi trebuie să iei o decizie dificilă, să nu fii surprins când cineva din echipă va spune: «Să ne rugăm întâi, şi Domnul ne va sfătui»”.

    Românul spune însă că atât timp cât un manager face eforturi să înţeleagă cultura locală şi se străduieşte să se integreze, „totul e ok”. El a lucrat în opt ţări în Europa de Est şi cinci în Africa: Senegal, Coasta de Fildeş, Nigeria, Ghana, Camerun, şi afirmă că, privind în urmă, ar spune acum că în Balcani e uşor, eşti ca acasă, deşi la vremea când lucra în estul Europei a fost surprins de diferenţele culturale din zonă. „Şocul mare vine când aterizezi în Africa şi vii cu câteva idei preconcepute, care până la urmă nu au nicio bază reală. Din afară se pare că a face afaceri în Africa e simplu şi ieftin. Nu este aşa. Costurile asociate cu a face business aici sunt foarte mari.” El dă şi un exemplu: chiria pentru un apartament de 3-4 camere în Lagos costă aproximativ 100.000 de dolari pe an. Pentru produsele importate trebuie luat în considerare un termen de livrare de minimum 3-4 luni, taxele vamale sunt foarte mari şi procedura de vămuire este complicată.

    Lipsa transportatorilor profesionişti, adaugă executivul român, e un alt aspect care nu trebuie neglijat în nicio afacere, pentru că un camion care pleacă din Lagos va face până la Abuja între 2 şi 5 zile, pe o distanţă de 750 km, la un cost mai mare decât în ţările europene. „Am avut ocazia să văd afaceri care au câştigat enorm într-un timp relativ scurt, dar şi erori grave cu costuri enorme pentru investitori”, spune executivul român, care, expus unor medii multiculturale diverse, întotdeauna a avut de învăţat câte ceva. „La început am fost surprins, mirat şi poate câteodată consternat de ceea ce vedeam sau se întâmpla în jurul meu, totul era nou şi exotic, scriam de zor pe blog, împărtăşind fiecare experienţă. Acum, după patru ani în Africa, totul mi se pare atât de normal şi de natural – un pic periculos de normal – încât nu mă mai miră nimic.” Îşi aminteşte de momentul în care i s-a livrat mobila în Lagos, iar afară ploua cu găleata; mobila era transportată cu un camion descoperit şi când le-a spus: „Măi, oameni buni, mobila e udă toată”, i s-a răspuns simplu: „Păi normal că e udă, afară plouă, nu vedeţi?”.  

    Numărul expatriaţilor în lume creşte de la an la an, cum creşte şi grupul românilor care sunt relocaţi de companiile pentru care lucrează. În 2013 existau la nivel mondial 50,5 de milioane de expatriaţi faţă de 46 de milioane în 2009, iar previziunile pentru 2017 se referă la 56,8 milioane, conform Global Relocation Trends Survey Report 2012. Un proces de relocare este extrem de costisitor pentru companie, iar o astfel de decizie trebuie să fie extrem de întemeiată pentru a fi luată, spune Elena Antoneac, management mobility coordinator la Partners in Relocation Group Romania.

    „Relocarea reprezintă atât pentru angajat, cât şi pentru angajator progresul, avansul în carieră.” Iar ţările din Africa sunt destinaţii extrem de atractive din punct de vedere financiar, deoarece potenţialul de afaceri este enorm, „însă condiţiile de securitate în foarte multe destinaţii africane sunt minime. Pentru aceste destinaţii, angajatorii trebuie să oferteze pachete extrem de generoase pentru un angajat valoros pentru a-l convinge să se relocheze cu familia”, afirmă Elena Antoneac. Concret, uneori pachetele salariale împreună cu cele de compensaţii şi beneficii sunt mai mari cu 30% – 40% decât cele solicitate de un est european pentru aceeaşi muncă, iar angajaţii români privesc relocarea ca pe o oportunitate, fiind extrem de flexibili şi deschişi în special cei cu vârste între 24 şi 38 de ani, spune reprezentanta Relocation Group România. Tot ea completează că foarte multe proiecte în Africa sunt amânate pe termen nedeterminat din 2014, după declanşarea epidemiei de Ebola, iar reticenţa angajaţilor de a accepta relocări în aceste ţări a crescut.

     

  • Utilizatorii de smartphone vor acces la apeluri de voce şi video prin Wi-Fi şi LTE

    Noile tehnologii, precum dispozitivele purtabile, casele şi automobilele inteligente şi IoT (Internetul Lucrurilor) vor schimba în viitor modul în care utilizatorii de smartphone folosesc serviciile oferite de operatori şi interacţionează cu dispozitivele mobile, potrivit unui studiu realizat de Alcatel-Lucent (Euronext Paris şi NYSE: ALU).

    În prezent, utilizatorii de smartphone sunt tot mai interesaţi de posibilitatea de a realiza apeluri de voce şi video de foarte bună calitate prin Wi-Fi şi LTE.

    Abundenţa de companii care oferă aplicaţii pentru smartphone a dus la o o scădere a veniturilor rezultate din serviciile de voce şi mesagerie. Pentru a contracara acest trend şi pentru a permite companiilor de telefonie mobilă să îşi crească afacerile prin oferte inovative, Alcatel-Lucent, în colaborare cu Penn Schoen Berland (consultanţă bazată pe cercetare), a realizat o analiză amănunţită pentru a identifica serviciile noi pe care utilizatorii de smartphone le doresc, precum şi aşteptările acestora.  Rezultatele au fost grupate într-o serie de rapoarte cu titlul „5,504 utilizatori de smartphone nu au cum să se înşele – 7 oportunităţi noi pentru serviciile de telefonie mobilă”.

    În cele şapte rapoarte, Alcatel-Lucent oferă informaţii despre creşterea în viitor a cererii pentru servicii de voce, mesagerie şi apeluri video şi viitoarele inovaţii în domeniul serviciilor de comunicaţii care vizează utilizatorii, dispozitivele purtabile, casele şi maşinile inteligente. De asemenea rapoartele relevă noi modalităţi prin care companiile de telefonie mobilă pot interacţiona cu utilizatorii de smartphone. Rapoartele cuprind şi recomandări clare, adaptate fiecărui segment demografic  pe care furnizorii de servicii de telefonie mobilă le pot folosi pentru a a-şi creşte veniturile prin oferte diferenţiate, adaptate unor categorii diverse de utilizatori.

    Principalele concluzii ale studiului:

    Peste 30% dintre americani se aşteaptă să realizeze apeluri de voce mai multe sau de durată mai mare, utilizând protocolul de comunicaţii VoLTE;

    Aproximativ jumătate dintre respondenţii din SUA şi UK şi 80% dintre cei din Brazilia estimează că vor realiza mai multe apeluri video în următorii 5 ani;

    Peste 60% dintre utilizatorii de smartphone din Brazilia, SUA şi UK s-au arătat interesaţi de interacţiuni cu companiile cu ajutorul apelurilor video;

    Între 78% si 97% dintre respondenţi au declarat că ar prefera apelurile prin Wi-Fi dacă acestea ar fi oferite de operatori. Această preferinţă e motivată de existenţa zonelor cu acoperire slabă în Brazilia, Marea Britanie şi SUA şi de numărul limitat de minute din planul tarifar în Japonia;

    Peste 60% dintre utilizatorii de smartphone din Japonia, Marea Britanie şi SUA s-au arătat dispuşi să platească pentru servicii de comunicaţii iniţiate de terminale conectate la IoT, acest procent fiind şi mai mare în Brazilia.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion de 5.500 de utilizatori de smartphone, în Brazilia, Japonia, Marea Britanie şi SUA.

  • A început o afacere de bijuterii şi a ajuns să conducă o companie web de succes. “Nu ştii niciodată unde te poate duce viaţa”

    Compania israelianului, Or Offer, a fost un succes încă de la început. SimilarWeb a strâns 40 de milioane de dolari de la investitori şi fondul Naspers din Africa a investit, însă nu au facut suma publică, relatează Business Insider.

    Deşi Offer nu a făcut o evaluare publică a companiei, se spune că SimilarWeb ar putea depăşi suma de 1 miliard de dolari.
    SimilarWeb, compania ce analizează traficului site-urilor, în competiţie directă cu Alexa, compania deţinută de Amazon, s-a dezvoltat din 2013 într-un ritm crescut. Numărul angajaţilor s-a mărit de la 60 la 200 şi în jur de 20 de persoane se alătura companiei în fiecare luna la birourile din New York şi din Israel, conform spuselor lui Offer.

    Însă totul a început cu o afacere de bijuterii. Mama lui fiind designer de bijuterii, Or Offer  s-a gândit să intre în această afacere. “Am vrut să construiesc un imperiu, precum Pandora, prin bijuteriile mamei mele”, a spus el.

    Lucrurile au mers bine o perioadă de timp, numărul angajaţilor a crescut de la 10 la 20, fabrici din China şi India produceau bijuteriile, iar vânzările au crescut. Într-o zi, cineva i-a spus că bijuteriile sunt foarte frumoase, dar se aseamănă prea tare cu cele făcute de designerul David Yurman, nume foarte cunoscut în Statele Unite. “Am căutat online şi am rămas şocat, bijuteriile erau foarte frumoase, erau în nişa noastra.  Cum de n-am auzit niciodată de el?”, s-a întrebat Offer. A încercat să găsească designer asemănători, dar nu a reuşit, iar câteva zile mai târziu i-a venit ideea unui site care-ţi face recomandări, asemănător YouTube.

    Împreună cu alţi trei prieteni am început să lucrăm la site, iar în 2009 l-am lansat. Site-ul aduna date despre comportamentul utilizatorilor pe internet, pe care companiile de cercetare voiau să le cumpere. “Aşa ne-am găsit modelul de business”, a recunoscut Offer. Doi ani mai târziu, compania s-a schimbat. “Am decis că vrem să devenim un lider în domeniul măsurări traficului. Scopul nostru era să fim mai buni decât Alexa”, a spus Offer.

    “Drumul meu a început vânzând bijuterii şi am ajuns să calculez traficul de pe internet. Nu ştii niciodată unde te poate duce viaţa”

  • Astra Asigurări a intrat în FALIMENT. Este cea mai mare lovitură pentru piaţa asigurărilor de până acum. Ce se va întâmpla cu clienţii

    Astra trebuia să atragă un investitor strategic care să aducă 425 milioane de lei la capital, însă procesul de majorare s-a încheiat pe 19 august cu un eşec. La începutul săptămânii acţionarii majoritari ai Astra au anunţat că ar aduce banii necesari, dar cu anumite condiţii: revocarea administrării speciale, aprobarea preluării AXA şi anularea unei decizii ASF privind limitarea subscrierilor.

     

    Astra Asigurări a intrat în FALIMENT. Este cea mai mare lovitură pentru piaţa asigurărilor de până acum. Ce se va întâmpla cu clienţii