BusinessMagazin

Tag: mediu

  • Tinerii de la Timişoara care lucrează la maşina care se conduce singură

    KITT era personajul principal din serialul Knight Rider, celebru în anii 80 pentru că prezenta maşina viitorului, un Pontiac Trans Am modificat care dispunea de un computer special. La aproape 27 de ani de la ultimul episod al seriei originale, industria auto a evoluat suficient de mult încât să avem acum maşini care acceptă comenzi vocale, sunt capabile de a menţine o distanţă faţă de maşina din faţă şi intervin chiar şi asupra direcţiei atunci când simt că cel de la volan nu este atent la menţinerea benzii de rulare.

    Care este următorul pas? Cel al maşinilor independente, automobile capabile să citească mediul prin care trec şi de a comunica între ele. Primul pas de a permite unui automobil să fie autonom în ambuteiaje a fost atins odată cu lansarea din acest an a lui Mercedes-Benz S-Klasse. Următorul pas este programat pentru anul 2020, „când se vor construi maşini ce se vor pilota singure pe autostrăzi, iar după 2025 se va putea pune problema celor care vor fi complet autonome, indiferent de situaţie”.

    Cei de la Continental spun că un astfel de sistem va fi disponibil pe aproape toate maşinie de serie în 2020, iar preţul său va fi de circa 3.000 de euro. Cu toate că sistemele sunt deja gata, inginerii mai au nevoie de încă şapte ani pentru a le testa, dar şi pentru a înmagazina cât mai multe date cu privire la infrastructura pe care vor circula aceste maşini. Dacă momentan pe o hartă vedem cum un viraj apare sub forma unor linii drepte, maşina autonomă are nevoie de date mult mai complexe pentru a analiza cu atenţie viteza de intrare şi ieşire din viraj şi condiţiile de rulare.

    Cei de la Bosch lucrează la un sistem similar, iar concurenţa dintre cele două companii va duce la obţinerea unor produse mai competitive şi mai ieftine. 
    România este o parte integrată în activitatea de cooperare când vine vorba de inginerie sau de producţie, în centrele Continental dezvoltându-se tehnologii de ultimă oră, la un nivel competitiv. „Devoltarea sistemelor pentru maşinile autonome este coordonată de centrul din Lindau, Germania. Dar mulţi oameni din Timişoara sau Iaşi lucrează la proiecte legate de sistemul de direcţie, dar şi la sistemul video. Fără suportul oferit din România pentru acestea nu am fi acoperit cererile clienţilor de astăzi”, a spus Christian Senger, directorul pentru inovaţie din cadrul grupului Continental.

    Concernul german Continental este compus din 13 unităţi de business, iar fiecare este responsabilă de profit sau de pierderi. Compania are o reţea de pre-dezvoltare, iar acum, dintre cele 13 unităţi, şase lucrează la proiectul maşinii autonome, fiecare dintre cele şase având corespondent în România. Continental Automotive are trei divizii: trenul de rulare, şasiu şi interior. Aceste divizii de business au o responsabilitate legată de sistemele de asistenţă pentru şofer, pentru sistemul de frânare, instrumentele de bord, conectivitate, navigaţie şi transfer de date. Sunt centre din SUA, Germania şi România care coordonează aceste activităţi.

    Tehnologiile pentru maşinile autonome nu sunt atât de departe de momentul când vor fi realizate şi instalate pe maşini. Cei de la Continental au echipat deja Volkswagen Passat cu acest sistem autonom, cu radare şi camere video. Pe piaţă este deja disponibil Mercedes-Benz S-Klasse care dispune de un sistem ce permite maşinii să fie „autonomă„ atunci când merge în coloană şi vor mai urma şi alte automobile premium echipate cu sisteme similare. „Următorul pas este de a extinde raza vizuală a maşinii. Dacă ne uităm la S-Klasse, sistemul autonom priveşte doar înaintea maşinii cu radar şi cu o cameră video pentru partea frontală. Sistemul nu <priveşte> înapoi, iar în lateral se uită doar atunci când parchează maşina. Următorul nivel este să lansăm un sistem ce are o <privire> de 360 de grade.

  • Câştigul salarial mediu a crescut în septembrie

     “În luna septembrie 2013, nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât creşteri cât şi scăderi faţă de luna precedentă. Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna august 2013 din sectorul economic s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă), dar şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cele mai mari creşteri au fost de 24,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, 18,2% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, respectiv 13,6% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 21-27 octombrie

    22.10
    Comisia Europeană adoptă planul de priorităţi strategice  pentru 2014

    22.10
    INSSE publică datele privind cheltuielile pentru protecţia mediului în 2012

    23.10
    Eurostat raportează datele privind datoria publică în ţările UE în T2

    23.10
    Comisia Europeană lansează propunerea unei declaraţii TVA standard pentru UE

    24-25.10
    Reuniunea Consiliului European (Strasbourg)

    25-31.10
    Les Films de Cannes à Bucarest (Cinema Pro, Studio, Elvira Popescu – Bucureşti)

    25-26.10
    Maximum Rock Festival (Turbohalle, Bucureşti)

    26.10
    Clubbing: The Mission 13 Years Anniversary (Sala Polivalentă, Bucureşti)

    până la 17.11
    Expoziţia “Futurotextiles, Design & Art” (Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti)

    până la 17.11
    Expoziţia “Mărturii de artă şi cultură ortodoxă din Episcopia Tulcii (Muzeul Satului, Bucureşti)

  • Tichete de reducere pentru cumpărarea unui automobil electric. Ce valoare au acestea

     Ordinul ministrului Mediului pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului de promovare a vehiculelor de transport nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic a fost publicat joi în Monitorul Oficial.

    Potrivit ghidului, ecotichetul de 12.000 de lei se acordă la achiziţionarea unui autovehicul nou (autoturism, autoutilitară uşoară sau autospecială uşoară) propulsat de un motor electric, cu alimentare de la o sursă electrică.

    Se pot înscrie la AFM pentru obţinerea ecotichetului persoane fizice şi juridice, unităţi administrativ-teritoriale şi instituţii publice, care, după ce le sunt aprobate dosarele, trebuie să se înscrie la un producător validat de AFM în termen de 20 de zile (persoanele fizice) şi respectiv de 45 de zile (persoanele juridice).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constantin: Pentru ministerul Agriculturii, proiectul Roşia Montană e bun. Votul meu ţine de riscurile de mediu

     “Din punctul de vedere al partidului, sunt foarte multe voci care sunt împotrivă şi sunt foarte multe voci pentru. După ce voi urmări dezbaterile dumneavoastră din Parlament, voi lua o decizie în privinţa votului meu. Din punctul de vedere al Ministerului Agriculturii, este un proiect bun, dar trebuie să iau în considerare şi situaţia mediului. Trebuie văzute care sunt riscurile din punctul de vedere al mediului, aceasta este singura chestiune care stă în calea votului meu”, a afirmat, la Comisia parlamentară privind Roşia Montană, Daniel Constantin, care este şi deputat PC, întrebat de parlamentari cum va vota acest proiect.

    El a spus că avizul Ministerului Agriculturii la acest proiect a fost unul favorabil şi este “un proiect absolut necesar”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autorităţile, mediul academic şi sectorul privat vor lucra împreună pentru dezvoltarea industriei serviciilor pentru afaceri

    În vederea sprijinirii dezvoltării pe termen lung a sectorului serviciilor pentru afaceri, ABSL România propune un parteneriat strategic între autorităţi, mediul academic şi sectorul privat, care să se concentreze pe următoarele direcţii: o strategie de dezvoltare a sectorului în vederea creşterii rolului industriei serviciilor pentru afaceri în susţinerea economiei locale; o colaborarea cu mediul academic în vederea pregătirii de personal înalt calificat şi creşterii oportunităţilor de angajare la absolvire; crearea unui cadru legislativ stimulativ şi a unor stimulente de natură fiscală pentru sectorul serviciilor pentru afaceri; creşterea atractivităţii pieţei locale pentru investiţii prin valorificarea avantajului competitiv pe care România îl are pe piaţa globală a serviciilor pentru afaceri.


    “România se află pe locul nouă  la nivel global şi pe locul al doilea în Europa Centrală şi de Est ca destinaţie preferată pentru companiile din sectorul serviciilor pentru afaceri, care este unul dintre cele mai dinamice din economie. În pofida crizei economice, rata medie a creşterii anuale în ultimii trei ani a fost de 20%, iar pentru următorii trei ani se estimează o creştere de 30%. Prin intermediul primei sale conferinţe dedicată industriei serviciilor pentru afaceri, ABSL România a deschis dialogul cu autorităţile în vederea stabilirii unui parteneriat strategic în domeniul legislativ, fiscal şi academic, având ca obiectiv sprijinirea dezvoltării accelerate a acestui sector, care poate deveni un factor de creştere pentru întreaga economie”, a declarat Alexander Weigl, preşedinte ABSL România.

    Potrivit unui studiu realizat de ABSL împreună cu KPMG, la nivelul anului 2012 piaţa serviciilor pentru afaceri totaliza 500 milioane de euro şi aproximativ 20 000 de angajaţi. Companiile membre ABSL acoperă aproximativ jumătate din această piaţă, totalizând o cifră de afaceri cumulată de 200 milioane de euro şi 8 000 de angajaţi. “Industria serviciilor pentru afaceri va continua să se dezvolte rapid pe plan local, deoarece tot mai multe companii caută să-şi reducă costurile operaţionale şi să-şi îmbunătăţească capitalul de lucru. Marile companii multinaţionale şi-au deschis în ultimii ani cel puţin un centru de afaceri în România, unele dintre acestea numărând peste 2000 de angajaţi. Este vorba de angajaţi cu înaltă calificare şi care vorbesc mai multe limbi străine, dintre care aproximativ 80% deţin cel puţin un masterat sau o certificare internaţională”, a spus Alexander Weigl, preşedintele ABSL.

    Printre avantajele competitive ale României, identificate în cadrul conferinţei, se numără mediul de afaceri competitiv, costurile operaţionale mici  şi competenţele lingvistice ale românilor, care îi ajută să se adapteze foarte uşor unor medii de lucru multiculturale. Statul român se poate implica în dezvoltarea acestui sector şi în crearea de locuri de muncă prin acordarea unor stimulente specifice, subvenţii şi prin îmbunătăţirea cadrului legislativ, au arătat reprezentanţii industriei serviciilor pentru afaceri.

    Potenţialul României ca destinaţie pentru serviciile pentru afaceri a fost subliniat şi de Pawel Panczyi, managing director, ABSL Polonia: “Eficienţa costurilor de personal din România, localizarea geografică a ţării, dimensiunile pieţei locale şi competenţele angajaţilor români din acest domeniu fac din România o locaţie căutată de către companiile din industria externalizării proceselor de afaceri, externalizării serviciilor informatice şi centrelor de servicii partajate. Aşadar răspunsul la întrebarea <vor exista investiţii în România?> este, fără îndoială, <da>”. Pe de altă parte, Pawel Panczyi atrage atenţia asupra faptului că universităţile româneşti ar trebui să ofere cursanţilor, pe lângă partea teoretică, şi o experienţă practică reunind competenţe şi aptitudini necesare în diverse  domenii de activitate, inclusiv în industria serviciilor pentru afaceri. 

    Sectorul serviciilor pentru afaceri este unul extrem de dinamic nu doar pe plan regional, ci şi la nivel global, reprezentând o piaţă de peste  300 miliarde de dolari. Keshav Murugesh, preşedinte Nasscom BPM Council & CEO WNS Global Services a subliniat că industria serviciilor pentru afaceri a înregistrat creştere la nivel global, în condiţiile în care alte industrii au de înfruntat adevărate provocări financiare cauzate de mediul economic incert: “Sectorul externalizării proceselor de afaceri la nivel global înregistreaza o creştere de 5-6%, în timp ce industria de offshore are o creştere de două cifre. Pe viitor, această creştere va continua.”

    Înfiinţată în 2012, ABSL România îşi propune să îmbunătăţească dialogul şi colaborarea în cadrul industriei serviciilor de afaceri, prin facilitarea schimbului de experienţă şi bune practici între actorii de pe piaţa locală. Mai mult, asociaţia sprijină soluţiile care favorizează dezvoltarea mediului antreprenorial, analizează oportunităţile de îmbunătăţire a cadrului legislativ şi recomandă modificări pentru sistemul de învăţământ din România în vederea adaptării la cerinţele pieţei muncii. De asemenea, colaborează atât cu autorităţile centrale şi locale, cât şi cu comunitatea de afaceri pentru a sprijini investiţiile de ambele părţi şi implicarea la nivelul comunităţilor locale. Asociaţia Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri reuneşte companii multinaţionale de renume din industria externalizării proceselor de afaceri (Business Process Outsourcing – BPO), centrelor de servicii partajate (Shared Service Centers – SSC), externalizării serviciilor informatice (Information Technology Outsourcing – ITO) şi cercetării şi dezvoltării (Research and Development – R&D). Membrii fondatori ai Asociaţiei sunt: Genpact, HP, Microsoft, Office Depot, Wipro, WNS. ABSL reuneşte companii care oferă o gamă largă de  servicii financiare, logistice, administrative, de IT şi suport clienţi, precum: Luxoft, Stefanini, Accenture, Process Solutions, Societe Generale, UCMS Group. Printre partenerii strategici ai ABSL România se regăsesc KPMG, Grayling,  Fine Law, Jones Lang LaSalle, iFuture, Mikomax, Skanska, APT.

  • Câştigul salarial mediu net a scăzut în august cu 31 de lei. Care sunt domeniile cu cele mai mari creşteri ale salariilor

     Totodată, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.219 lei în august, cu 1,8% mai mic decât în iulie.

    “Indicele câştigului salarial real pentru luna august 2013 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 98,3%.
    Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 120,9%, cu 2 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iulie 2013″, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un furnal vechi de la ArcelorMittal Galaţi a fost demolat

     Furnalul 2 a funcţionat până în 2008, când a fost oprit definitiv. Procesul de scoatere din uz a instalaţiei a presupus până acum demontarea anumitor componenete ce pot fi reciclate sau refolosite, iar sâmbătă, prin detonare, furnalul a fost demolat complet.

    “Furnalul nr. 2 nu mai face parte din actuala structură industrială din cauza capacităţii sale mici de producţie, performanţelor tehnice reduse, nivelului scăzut de automatizare şi a impactului mare asupra mediului, comparativ cu furnalele aflate in operare, Furnalul nr. 5 şi Furnalul nr. 3, cel din urmă oprit temporar în acest moment. Asemeni Furnalului nr. 1 şi Furnalui nr. 6, starea Furnalului nr. 2 prezintă ameninţări deopotrivă pentru siguranţa angajaţilor cât şi pentru mediu, pe care Compania nu doreşte să le ignore”, a declarat Dorian Dumitrescu, purtătorul de cuvânt al ArcelorMittal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Andrei Cionca: ”Criza a făcut curăţenie în mediul de business”

    1. Cum definiţi traseul dumneavoastră profesional prin criza economică?
    În ultimii 5 ani, CITR a devenit lider în piaţa insolvenţei, aşa încât am putea spune că traseul nostru a fost unul ascendent. Cu toate acestea, nu a fost deloc uşor. Am pornit de la a fi o societate cu recunoaştere locală şi ne-am luptat pentru a ajunge în top. Întotdeauna ne-am ghidat după ideea că, dacă oferim clienţilor noştri servicii profesionale inovatoare şi urmărim mereu găsirea celei mai bune soluţii pentru toate părţile implicate, succesul nu va întârzia să apară. Şi aşa a fost. Am realizat prima reorganizare de succes din România şi suntem promotorii metodelor de restructurare judiciară şi extra-judiciară, evitând falimentul, pe cât posibil. În fapt, noi am creat pentru prima dată un format structurat de plan de reorganizare în Romania, am dezvoltat primul departament de analiză financiară – care este vital pentru o viziune clară asupra companiei tratate – , am studiat şi implementat tehnici şi metode de restructurare  nemaiutilizate anterior în Romania, am creat centre teritoriale în toate zonele principale ale ţării pentru a le usura clienţilor noştri accesul la consultanţă în orice moment dorit, am căutat să integrăm mereu oameni valoroşi în echipele noastre şi am investit în permanenţă în dezvoltarea lor profesională. Serviciile noastre sunt astăzi un pachet complex şi foarte bine selecţionat, concentrat şi personalizat mereu pe nevoile clienţilor. Privim mereu în perspectivă şi asta ne obligă să nu facem niciodata rabat la calitatea serviciilor oferite.

    2. Care au fost cele mai mari oportunităţi din ultimii cinci ani? Care au fost cele mai mari riscuri?
    Cred ca cele mai mari oportunităţi în perioada de criză a ultimilor cinci ani au fost cele legate de investiţiile în distressed şi de fuziuni şi achizitii. Cine a putut şi a stiut să investească bine în ultimii ani, în prezent are clar un as în mânecă. Nu mai vorbim de tunuri ca în anii postdecembristi, ci de achizitii bine calculate, negociate şi asumate strategic. Cum spuneam, mediul de afaceri s-a rafinat foarte mult în acesti cinci ani şi vorbim deja de un business know-how solid, cu perspective de dezvoltare economică sănătoasă.
    Tot din investitii s-au nascut şi cele mai mari riscuri în perioada aceasta, tocmai din cele achiziţii necalculate corect şi neasumate strategic. În contrapartidă cu premianţii din business care au putut şi au ştiut să investească bine în recesiune, exista şi acei jucatori care au luat decizii pripite,  continuând de multe ori activitatea fără a îşi adapta strategia la noile condiţii ale pieţei, fără a analiza oportunitatea investiţiilor din prisma unei economii austere de criză.

    3. Uitându-vă la ultimii cinci ani, vă pare rau de lucruri pe care (nu) le-ati facut? Credeţi că puteaţi avea rezultate mai bune în aceşti ani?
    Categoric rezultatele puteau fi şi mai bune de atât, dar nu regretăm că lucrurile s-au întâmplat aşa. S-au investit prea mulţi ani de muncă şi dăruire în construirea imaginii CITR, ani pe care nu suntem dispuşi să îi sabotăm cu compromisuri bănoase. Ne bucurăm şi ne mândrim de rezultatele frumoase ale proiectelor gestionate şi de încrederea pe care ne-am construit-o în piaţa. Sigur că putem mult mai mult decât atât, dar avem convingerea că timpul va filtra şi în acest segment de economie oportuniştii de adevaraţii profesionişti. Cum spuneam, privim întotdeauna spre viitor şi asta nu ne lasă să ne compromitem.

    4. Credeţi că recesiunea v-a adus oportunităţi pe care altfel nu le-aţi fi avut? Credeţi că saltul din ultimii ani ar fi fost mai greu de obţinut în perioade de creştere economică?
    Cu siguranţă că mai multe companii au fost afectate de insolvenţă în ultimii ani şi asta ne-a crescut inevitabil clientela, însă ”meritul” cel mai mare al recesiunii, din punctul de vedere al practicianului în insolventa, este faptul că a adus în prim plan procedura de reorganizare în detrimentul falimentului. În plus, în timp a început să se facă diferenţa între noţiunea de Insolvenţă şi cea de Faliment. Ne place să credem că am contribuit şi noi la informarea mediului de afaceri despre ce înseamnă realmente această procedură de insolvenţă. în ultimii ani ne-am implicat în organizarea de diferite evenimente în Bucureşti, dar mai ales în ţară, în încercarea de a informa în mod corect mediul de business despre metodele de prevenţie şi de restructurare. A fi insolvent poate fi echivalentul unei  simple răceli, nu neaparat o ceritudine a morţii. Din pricină sau datorită recesiunii, depinde din ce unghi privim problema, atît oamenii de afaceri, cât şi bancherii din România s-au găsit obligaţi să afle mai multe despre ce presupune acest proces şi să înţeleagă şi beneficiile sale, nu doar dezavantajele aparente. În ceea ce priveşte CITR, nu cred că recesiunea este principalul motiv pentru care ne aflăm în top, ci mai curând aerul proaspăt pe care îl aducem pe piaţă.

    5. Care sunt, în acest moment, cele mai mari proiecte la care lucraţi?
    La acest moment gestionăm în jur de 300 de proiecte de insolvenţă răspândite în toată ţara şi aflate în diferite stadii. Dintre proiectele mai cunoscute pe piaţă putem exemplifica: Romstrade Bucureşti, Complexul imobiiar Alia Inmobiliaria Bucureşti, Belle Vue Residence Braşov, Leonardo Oradea, Concefa Sibiu,  Tunele Braşov, Argecom Piteşti, Veritas Panciu, Ultex ţăndărei,  Intfor Galaţi, Someş SA Dej,  GHCL UPSOM SA Alba, PIRITEX SA Ploieşti, PROGES SA Oradea, Librăriile Alexandria Suceava, grupul EUROHOLDING Timişoara, Hidromecanica SA Brasov, ICIM Arad etc.  

  • Cum s-a făcut de-a pierdut România un Bucureşti

    Am risipit câteva ore bune făcând nişte calcule şi, în buna tradiţie românească, am obţinut rezultate contradictorii. În spiritul ultimelor dispute care animă societatea românească, exploatarea de la Roşia Montană, problemele ecologice şi cele sociale ale zonei, mă interesa cam câte hectare de teren a pierdut ţărişoara cea frumoasă în general, acoperite de halde de steril şi deşeuri miniere, de ape uzate şi alte asemenea rămăşiţe industriale.

    Pe site‑ul Ministerului Economiei există două documente, cu inventarele iazurilor de decantare, în număr de 53, acoperind 1.056,68 hectare de teren. Documentul mai contabilizează cinci evenimente cu impact sever asupra mediului şi 24 de iazuri care se află la o distanţă mai mică de un kilometru de un sit Natura 2000, reţeaua europeană de zone naturale protejate.

    Tot aici găsim şi inventarul haldelor de deşeuri miniere aparţinând minelor ce şi-au sistat activitatea: sunt 627 de halde, pe mai mult de 3.400 de hectare de teren (nu există un total, iar adunările le-am făcut ceva mai în grabă, cu rotunjiri, sunt totuşi peste 600…). Cu totul vreo 4.500 de hectare de teren.

    O informare a fostului ministru al mediului Laszlo Borbely vorbeşte de 250 de halde de steril, 270 de iazuri de decantare sau bataluri şi peste 400 de depozite industriale în aer liber, amplasamente care au nevoie de ecologizare urgentă. Nu sunt precizate suprafeţe.

    Informaţiile cele mai complete le-am descoperit pe site‑ul unui institut de cercetare; documentul este nedatat, dar pare a fi destul de recent. Acolo se vorbeşte de 799 de halde de steril brut rezultat din industria minieră, pe 6.900 de hectare, de 109 iazuri de decantare rezultate din prelucrarea zăcămintelor feroase şi neferoase, pe 2.140 ha, de 63 de halde de zgură şi cenuşă de la termocentrale, pe 2.638 de hectare, şi 133 de halde aferente metalurgiei, pe 750 de hectare.

    Alte 10.300 hectare sunt ocupate de 687 de depozite pentru deşeuri industriale în funcţiune, iar termocentralele mai adaugă 3.035 hectare de depozite de zgură (altele decât cele citate deja). Cu totul 25.763 de hectare de teren, adică o suprafaţă ce depăşeşte suprafaţa municipiului Bucureşti, de 228 de kilometri pătraţi, şi se apropie de cei 285 de kilometri pătraţi ai zonei urbane a Capitalei. Şi mai reprezintă 25.000 de terenuri de fotbal.

    Să mai luăm în calcul şi cei circa trei milioane de români care au plecat din ţară după revoluţie; aici avem un calcul simplu, dar uluitor în simplitatea lui: în cei 24 de ani scurşi de la Revoluţie, câte un român a părăsit România la fiecare patru minute.

    Sigur că alăturarea terenurilor şi a oamenilor plecaţi este cumva nedreaptă, industria a mers, cu bune şi rele, cu precădere în comunism, în timp ce migraţia este apanajul perioadei capitaliste. Dar din punctul de vedere al societăţii comunismul şi capitalismul au o relevanţă ceva mai redusă; ideea este că aşa ceva s-a produs, că nu prea ştim să gospodărim astfel de probleme şi că nici nu avem puterea de a le împiedica. Iar şefilor acestei naţii nu le-a păsat.

    Şi nici naţiei în sine, dacă e să fim sinceri. Dar nu pot să nu mă întreb care ar fi fost impactul nu atât al terenurilor pierdute, deşi 25.000 de hectare sunt o moşie frumoasă, care ar putea hrăni o sumedenie de oameni, ci mai ales al celor trei milioane de oameni, cei mai mulţi buni de muncă, puternici şi calificaţi, asupra economiei şi societăţii, dacă ar fi avut locuri de muncă şi posibilităţi de dezvoltare. În mod cert ar fi depăşit cele 3-7 miliarde de euro trimise acasă de înstrăinaţi.

    Imaginea este un turn Babel, oraşul pierdut pictat în 1595 de Lucas van Valkenborch, un pictor renascentist flamand; este, mi se pare mie, cea mai frumoasă dintre cele trei variante de turn Babel pe care le-a pictat maestrul.