BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1.629 lei
    salariul mediu nominal net în februarie, în creştere cu 1 leu faţă de luna ianuarie

    8,74 mld. kWh
    consumul final de electricitate în primele două luni ale anului, în scădere cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2013

    105 mil.
    numărul de minute de apeluri în roaming în UE efectuate în 2013 de utilizatorii români de telefonie mobilă, în timp ce numărul de apeluri primite s-a ridicat la 318 mil. minute

    46 mil.
    numărul de şomeri din cele 34 de ţări OECD în luna februarie, ceea ce înseamnă o rată a şomajului de 7,6%

    3,6%
    creşterea economică globală anticipată de FMI pentru 2014, în timp ce pentru 2015 prognoza de creştere este de 3,9%

    0,5%
    creşterea în februarie a volumului comerţului din UE faţă de luna ianuarie, după o creştere în ianuarie de 0,6%

    1,04%
    inflaţia anuală în luna martie, un nou minim istoric, după ce preţurile de consum au stagnat, cu un plus de numai 0,03% faţă de februarie

  • Preţurile au stagnat în martie. Inflaţia anualizată s-a menţinut uşor peste 1%

     Preţurile de consum ale populaţiei au stagnat în luna martie, cu un plus de numai 0,03%, pe fondul unor ieftiniri ale preţurilor alimentare, în principal la cartofi, ouă, lapte, zahăr, iar inflaţia anualizată s-a menţinut uşor peste 1%, în timp ce inflaţia medie IPC a scăzut de la 3,2% la 2,8%.

    Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna martie 2014 faţă de februarie 2014 este 100,03%, iar faţă de martie 2013 este 101,04%.

    Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (aprilie 2013 – martie 2014) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2012 – martie 2013), determinată pe baza IPC este 2,8%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,3%, în scădere de la 2,6% în februarie.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Preţurile de consum au stagnat în martie, iar inflaţia anualizată s-a menţinut uşor peste 1%

     Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna martie 2014 faţă de februarie 2014 este 100,03%, iar faţă de martie 2013 este 101,04%.

    Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (aprilie 2013 – martie 2014) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2012 – martie 2013), determinată pe baza IPC este 2,8%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,3%, în scădere de la 2,6% în februarie.

    Dintre preţurile alimentare, cea mai amplă ieftinire s-a consemnat la ouă, cu aproape 7%, urmată de catofi, cu scăderi de 2,3% şi ulei, cu 0,8%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muscalu, ING: BNR va rata cel mai probabil ţinta de inflaţie, estimăm o rată de peste 4,5%

    “Inflaţia va fi clar superioară aşteptărilor din piaţă şi a băncii centrale. Pare foarte probabil că în acest an să se rateze ţinta de inflaţie. Momentan se prognozează 3,5% pentru finalul anului, dar acum este deja la limita superiară a intervalului şi sunt şanse slabe ca la şedinţa următoare, când are ocazia, BNR să nu-şi ajusteze prognozele, având în vedere evenimentele negative de la nivelul inflaţiei din primul trimestru, combinat cu perspectiva normalizării preţurilor alimentare, pentru că este greu de crezut că vom avea un an agricol mai bun, şi totul suprapus cu o ajustare foarte puternică a preţurilor reglementate. Toate acestea vor duce inflaţia foarte posibil la peste 4,5% spre sfârşitul anului”, a spus Muscalu la Conferinţa Riscului de Ţară 2014 organizată de Coface şi Mediafax.

    El a arătat că în aceste condiţii va fi foarte dificil pentru banca centrală să menţină rata dobânzii în piaţă la 3%, menţionând că România, cu o creştere economică de 3% şi cu o inflaţie de peste 4%, pare puţin probabil să pară atractivă în ochii investitorilor.

    “De aceea, în a doua jumătate a anului vom avea uşoare ieşiri de capital, rate de dobândă uşor în creştere. De asemenea, am pierdut o oportunitate de a avea o creştere economică prin creditare în lei (…) Pare destul de dificilă să reuşim o revenire a economiei prin creditarea în moneda naţională”, a adăugat Muscalu, care s-a arătat îngrijorat că reluarea creditării întârzie să apară în ciuda măsurilor de politică monetară.

    Potrivit economistul ING, cu toate că inflaţia este la un nivel extrem de redus, iar rata de politică monetară şi cea interbancară au ajuns la niveluri scăzute, reluarea creditării întârzie.

    “Ne uităm cu optimism şi sperăm să fie o problemă de timp, că băncile trebuie să se obişnuiască cu noul mediu. Şi pentru companii situaţia este mai bună, anumite sectoare economice performează bine, cum ar fi exportul sau vânzările cu amănuntul. Poate entuziasmul din mai multe sectoare se va transmite şi în alte sectoare. Transmisia de politica monetară către costul de finanţare din sistemul bancar a avut loc, dar din păcate aceasta nu se transmite şi în activitatea de creditare, şi suntem oarecum îngrijoraţi că nu se reia creditarea sectorului privat. Ritmul de creditare se deteriorează, iar BNR rămâne fără instrumente suplimentare, la acest sistem. Poate este posibilă o relansare a creditării, poate prin reducerea rezervelor minime obligatorii, poate la şedinţa următoare. A fost surprizător că măsura nu a fost luată la şedinţa anterioară”, a mai spus Muscalu.

  • Zona euro: păziţi-vă de deflaţie!

    Ea a spus că PIB global poate creşte cu peste 3% în acest an şi în următorul, dar riscurile prezentate de inflaţia prea mică, tensiunile geopolitice din jurul Ucrainei şi “volatilitatea pieţelor” ar putea iniţia o perioadă de creştere foarte slabă. Inflaţia anuală în zona euro a ajuns la 0,5% în martie, minim din 2009 încoace.

    În ciuda apelurilor de la FMI, BCE a decis săptămâna trecută să menţină neschimbată principala rată a dobânzii, la nivelul minim de 0,25%. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a explicat că banca se aşteaptă ca perioada cu preţuri scăzute să mai dureze în Europa, dar că va lua decizia de a acţiona dacă va apărea într-adevăr pericolul deflaţiei. Estimarea lui este că inflaţia se va apropia de ţinta de 2% în jur de 2016.

    Surse citate de Bloomberg au anunţat că BCE a făcut deja simulări privind efectul pe care l-ar avea asupra inflaţiei un program de cumpărare de obligaţiuni în valoare de 1.000 de miliarde de euro (măsurile neconvenţionale” de care vorbea Lagarde). Unii analişti consideră însă că dacă BCE va decide să procedeze la un program de relaxare monetară – după modelul Rezervei Federale a SUA – prin achiziţii de active, cel mai probabil se va orienta spre cumpărări de credite bancare, cumpărări de datorii făcute de sectorul privat sau alte facilităţi oferite băncilor, în loc de cumpărări de obligaţiuni guvernamentale, fiindcă statutul BCE îi interzice acesteia să finanţeze direct guvernele ţărilor membre ale zonei euro.

  • Pariul anului 2014: consumul, noul motor de creştere economică

    Pe primele două luni, consumul a crescut cu 6,3% (7% în serie brută). Chiar în condiţiile unei creşteri zero a comerţului în martie, cifrele din primele două luni sunt suficiente spre a genera o creştere trimestrială a consumului de peste 4%, cea mai bună din T2 2008 încoace, apreciază analiştii ING.

    Conform acestora, pariul promovării consumului drept motor de creştere pentru 2014 se bazează pe relansarea majorării salariilor reale în sectorul privat, care la rândul său ar urma să fie sprijinită de o inflaţie mai scăzută, care la rândul ei ar urma să fie susţinută de recolta bună a anului trecut.

  • Războiul cu inflaţia în 2014. Unde vor duce noile taxe şi producţia agricolă mai slabă

    ANUL 2013 A ADUS INFLAŢIA ANUALĂ LA UN MINIM ISTORIC, DE 1,55%. A fost pentru prima oară când rata anuală a inflaţiei a coborât în România sub 2%, nivel normal în ţările occidentale, dar la care ţara noastră jinduia în anii de hiperinflaţie galopantă din anii ’90. Cum s-a ajuns la acest nivel record?

    Producţia agricolă foarte bună şi reducerea TVA la produsele de panificaţie de la 24% la 9% au fost stimulii principali care au dus inflaţia în decembrie 2013 la minimul ultimilor 24 de ani, aproape de limita inferioară a intervalului ţintit de BNR, de 1,5-3,5%. Scăderea inflaţiei a creat spaţiu pentru relaxarea politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie până la 4% la sfârşitul anului trecut.

    Preţurile la produsele alimentare au scăzut cu 1,8% anul trecut, preţurile mărfurilor nealimentare au înregistrat o creştere anuală de 3,6%, iar ascensiunea tarifelor serviciilor a fost 3,4%. Ponderea mare a alimentelor în coşul de consum face ca inflaţia să fie sensibilă la producţia agricolă. În lipsa reducerii TVA la produsele de panificaţie şi a anului agricol excepţional, rata anuală a inflaţiei din 2013 s-ar fi situat undeva în intervalul 3-3,5%, deci la limita superioară a ţintei BNR, după cum au susţinut unii analişti.

    Nu doar România a surprins în 2013 cu un nivel foarte scăzut al inflaţiei, ci mai multe ţări din regiune. Cehia a înregistrat la sfârşitul anului trecut o inflaţie de 1,4%, în condiţiile în care ţinta băncii centrale a fost de 2%±1 pp. Iar Polonia şi Ungaria au avut rate anuale ale inflaţiei mai mici de 1%.

    BNR a atins anul trecut ţinta de inflaţie, fiind pentru a treia oară când reuşeşte să atingă acest obiectiv de când a adoptat strategia de ţintire a inflaţiei ca principal obiectiv monetar, în august 2005. Inflaţia a scăzut puternic în lunile de toamnă şi în decembrie, după ce în primele două trimestre din 2013 a oscilat în intervalul 5-6%.

    Trendul descendent al inflaţiei a continuat şi în primele două luni din 2014, rata anuală apropiindu-se de un nou minim istoric, de 1%. Însă, până la sfârşitul acestui an, analiştii se aşteaptă ca inflaţia să urce spre 3,5-4%. Liberalizarea preţurilor la energie şi gaze, dar şi creşterea accizelor la carburanţi îşi vor pune amprenta asupra ascensiunii preţurilor. Iar producţia agricolă, mai slabă decât cea din 2013, va pune şi ea presiune asupra inflaţiei.

    Scăderea inflaţiei din prima parte a anului 2014 şi cererea de consum încă slabă au încurajat BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care vor putea antrena scăderea dobânzilor la credite şi relansarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei. Banca centrală a început anul cu o reducere a dobânzii-cheie de la 4% la 3,75%, măsură acompaniată de diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% şi la valută de la 20% la 18%. Iar în februarie dobânda de politică monetară a fost coborâtă la 3,5%. Analiştii cred însă că dobânda-cheie va rămâne „îngheţată„ la 3,5%, după şase paşi succesivi de scădere realizaţi în cadrul ciclului de relaxare a politicii monetare iniţiat în vara anului trecut.

    Istoria inflaţiei în România are însă vârfuri numai bune de pus în manuale. În urmă cu mai bine de 20 de ani şocul inflaţiei dădea întreaga economie peste cap, existând şi luni când rata anuală urca şi la 300%. Apoi, creşterea preţurilor a început să se mai tempereze. În 1998 s-a înregistrat o reducere semnificativă a inflaţiei la două cifre, adică la 40,6%, de la 151,4% în 1997. Şi, în cele din urmă, am ajuns şi la o inflaţie de o cifră.

    Începând cu anul 2005, odată cu lansarea leului nou, BNR a trecut şi la un nou regim de politică monetară – ţintirea inflaţiei. Iar după 2005, inflaţia a rămas la o singură cifră.

    În 2005, în primul an de ţintire a inflaţiei, preţurile de consum au înregistrat o creştere anuală de 8,6% faţă de ţinta de 7,5%, în anul 2006 inflaţia anuală a coborât spectaculos la 4,9%, sub ţinta de 5%, iar în anul 2007 a urcat înapoi la fel de spectaculos până la 6,6%, peste ţinta de 4%. Nici în perioada 2008-2010 inflaţia anuală nu a reuşit să ajungă în intervalul ţintit de BNR.

  • Inflaţia din zona euro a încetinit în martie la 0,5%, minimul ultimilor patru ani

     În februarie, preţurile de consum din zona euro au crescut cu 0,7%, potrivit datelor Eurostat.

    Inflaţia din zona euro se menţine astfel sub pragul de 1% de şase luni consecutive, potrivit Bloomberg.

    Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a asumat o ţintă de inflaţie pe termen mediu de puţin sub 2%.

    BCE anticipează pentru acest an o inflaţie de 1%, iar pentru anul viitor de 1,3%, cu mult sub ţinta pe termen mediu.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Mersul dezinflaţiei şi acciza la carburanţi

    Analiştii ING Bank conchid că perioada de dezinflaţie s-a cam terminat şi se aşteaptă în lunile următoare la o majorare a preţurilor de consum cu cca 1,2% în martie şi cu aproape 2% în aprilie, în principal din cauza introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litrul de carburant de la 1 aprilie.

    Economiştii BCR văd inflaţia la finele anului la 3,6% (aproape de limita superioară a ţintei BNR, respectiv 3,5%), cu o influenţă a accizei la carburant de 0,4%-0,5% în plus la preţurile de consum.

  • Preţurile de consum au crescut în februarie cu 0,3%

    Mărfurile alimentare şi nealimentare au urcat cu 0,3% fiecare, faţă de ianuarie, iar tarifele serviciilor au avasnat cu 0,5%. Dintre alimente, cel mai mult s-au scumpit legumele (2,1%).

    “Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (martie 2013 – februarie 2014) faţă de precedentele 12 luni (martie 2012 – februarie 2013), determinată pe baza IPC este 3,2%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,6%”, se arată într-un comunicat al INS.

    În prima lună a anului inflaţia s-a plasat la 0,9%, comparativ cu decembrie.

    Prognoza Băncii Naţionale a României privind inflaţia din acest an este de 3,5%.

    Rata inflaţiei a fost anul trecut de 1,55%, minim istoric.