BusinessMagazin

Tag: finantare

  • AdePlast începe contrucţia fabricii de vată bazaltică

    Astfel, finantarea este asigurată integral, având aprobat şi un credit punte de circa 4 milioane euro până statul român va face decontul lucrărilor.

    “Ne aflăm la a doua încercare de acest tip, prima data fiind refuzaţi de stat.  Acum suntem încântaţi că statul a avut încredere într-un investitor român şi a hotărât să fie partener în această dezvoltare. În acest moment se lucrează la elaborarea caietului de sarcini în urma căruia se vor selecta furnizorul de echipamente şi constructorul. Aşa cum am spus anul trecut, chiar dacă nu s-a obţinut această finanţare de pe bursă, noi mergem înainte şi ne vedem de planurile noastre. Cea de-a zecea fabrică AdePlast va crea 115 noi locuri de muncă, contribuind la procesul de reindustrializare a României ”, declară Marcel Bărbuţ, CEO AdePlast.

    Conform legii, lucrările la noua fabrică de vată bazaltică vor trebui demarate în patru luni, iar finalizarea se va face în 2015. În afară de investiţia în fabrica de vată bazaltică, compania mai investeşte 580.000 de euro pe platforma de la Ploieşti. O parte din investiţie, de 420.000 euro, va merge către fabrica de vopsele şi tencuieli decorative, într-o linie total automatizată de lacuri colorate şi emailuri ecologice pe bază de apă, care va intra în funcţiune din luna martie. Restul de 160.000 de euro se vor regăsi într-un upgrade la fabrica de polistiren, care va însemna creşterea cu 50% a capacităţii de producţie, prin includerea linei achiziţionate de la Zentyss într-un sistem integrat de producţie şi prin instalarea unei maşini de ambalat automată.

    AdePlast a încheiat anul 2013 cu o cifră de afaceri de 253 milioane de lei, în creştere cu 37,36 % faţă de anul trecut. În 2013 avut loc cea mai mare dezvoltare industrială din istoria companiei, pe baza unui program investiţional de peste 22 de milioane de euro, în urma căruia a adăugat în portofoliul său industrial patru noi fabrici. La Roman au fost inaugurate anul trecut o fabrică de mortare uscate şi o fabrică de polistiren. Unităţile de la Roman sunt cele mai moderne facilităţi de producţie de polistiren din Europa şi deservesc partenerii zona Moldovei, dar şi exporturile către Republica Moldova, Ucraina şi ţările arabe.

    La Oradea platforma industrială a AdePlast este finalizată şi complet operaţională, odată cu inaugurarea fabricii de polistiren în 2013. Platforma de la Oradea este compusă din trei fabrici diferite (mortare uscate, vopsele, polistiren).

    La Ploieşti a fost pusă în funcţiune fabrica de vopsele, una din cele mai moderne din Europa. Din fabrica de la Ploieşti, o parte din produsele AdePlast au fost exportate în Bulgaria, Liban şi Iordania. Fabrica de vopsea completează platforma industrială de la Ploieşti, unde mai există fabrică de mortare uscate şi una de polistiren.

  • ANALIZĂ evaluatori: Tendinţa de scădere a preţurilor locuinţelor se va păstra pe termen mediu

     “În viitor tendinţa de scădere a preţurilor se va păstra cel mai probabil şi pe termen mediu, în condiţiile în care economia nu dă semne solide de redresare. Principalii factori ar putea fi cei determinaţi de limitarea finanţării bancare de programul Prima Casă şi de veniturile insuficient de ridicate ale potenţialilor cumpărători”, a declarat într-un comunicat Adrian Crivii, preşedintele Darian.

    În opinia sa, şansa relansării economiei şi implicit şi a pieţei imobiliare constă în relansarea finanţării prin atragerea fondurilor europene în bugetul 2014-2020, asanarea pierderilor din economie, transparenţa în utilizarea fondurilor bugetare şi eficientizarea investiţiilor.

    Mai mult, analiştii Darian consideră că faptul că programul guvernamental Prima Casă nu a făcut distincţie între stocul de locuinţe noi şi cel vechi, coroborat cu faptul că TVA-ul se aplică doar apartamentelor situate în blocurile noi, crescând preţul acestora cu 5% sau 24%, a determinat dezvoltatorii să concureze pe aceleaşi plaje de preţ cu apartamentele construite înainte de 1990.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EximBank a încheiat cu Alro acorduri de 50 milioane euro pentru finanţarea activităţii companiei

     “Acordul financiar în valoare de circa 50 de milioane de euro a fost încheiat la finele anului trecut şi are o valabilitate de 24 de luni, dar credem că aceasta reprezintă o primă etapă dintr-un parteneriat ce se va derula pe un termen mult mai lung. Şi asta pentru că preocuparea noastră strategică rămâne aceea de a construi o relaţie solidă de tip win-win (în care ambele părţi au de câştigat – n.r.) cu mediul de afaceri prin implicarea în proiecte care pot contribui la dezvoltarea sustenabilă a mediului economic autohton”, a declarat într-un comunicat preşedintele EximBank, Traian Halalai.

    Alro şi-a propus să continue strategia de creştere a producţiei de produse procesate cu valoare adăugată mare. Recent, Alro a finalizat o investiţie de circa 44 de milioane de lei pentru creşterea competitivităţii, proiect cofinanţat de Uniunea Europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un pic de optimism pentru noi de la Banca Mondială

    Pentru anul în curs, perspectivele cele mai bune le aparţin ţărilor cu relaţii comerciale puternice, iar cele mai slabe celor care au de luptat cu deficite externe şi fiscale mari. Riscurile regionale cele mai importante ţin de o potenţială încetinire marcată a creşterii economice din Rusia şi de insuficienţa resurselor de finanţare la nivel global.

    În cazul României, Banca Mondială prevede o creştere a PIB de 2,5% în acest an şi de 2,7% în fiecare dintre următorii doi ani.

     

  • Congresul SUA a adoptat bugetul pentru 2014, punând capăt unei perioade de trei ani de instabilitate

     Camera Repezentanţilor a aprobat miercuri acest buget, în valoare de aproximativ 1.100 de miliarde de dolari, cu 359 de voturi la 67, iar Senatul l-a aprobat joi după-amiaza, cu 72 de voturi la 26. Legea finanţelor urmează să fie promulgată de către preşedintele Barack Obama.

    “Am întârziat puţin, dar ne-am făcut treaba”, a declarat senatoarea Barbara Mikulski, preşedinta Comisiei însărcinate cu elaborarea legilor finanţelor în Senat.

    Toţi democraţii au votat, alături de 17 republicani, pentru acest text de 1.528 de pagini.

    Măsura finanţează Guvernul federal până pe 30 septembrie şi îndepărtează riscul unei noi blocări a administraţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capcanele minimisului

    “Varianta actuală a sistemului ajutoarelor de minimis pentru IMM-uri denotă mai multă responsabilitate atât în ceea ce priveşte selecţia firmelor beneficiare, cât şi direct referitor la aplicanţi. Faptul că se va face o selecţie după criterii foarte clare stimulează competitivitatea, iar cofinanţarea de 10% pe care trebuie să o asigure firmele aplicante le responsabilizează pe acestea să dezvolte proiecte viabile”, a arătat Mirela Şerban, managing partner al companiei care oferă soluţii fiscale şi contabile inteligente,  R&M Audit Contabilitate.Conform noului sistem, ajutoarele de minimis vor putea fi accesate de către IMM-urile ce îndeplinesc o serie de condiţii, printre care: au o vechime de minimum un an, au anumite domenii de activitate (eligibile), obţin un punctaj de minim 60 dintr-un maximum de 100 de puncte etc. Punctajul este împărţit în patru mari categorii: categoria de IMM (maximul de puncte îl obţin microintreprinderile); sectorul de activitate accesat (maximul de puncte se acordă pentru proiectele de producţie); numărul de locuri de muncă nou create prin proiect (maximul de 30 de puncte pentru 5 noi locuri de muncă; se acordă un plus de cinci puncte dacă unul dintre acestea este ocupat de un absolvent universitar promoţia 2013); locaţia proiectului (maximul de puncte pentru cele din mediul rural). Locurile de muncă nou create trebuie menţinute timp de minimum trei ani ani.

    Depunerea proiectelor se va face online, sesiunea fiind deschisă timp de zece zile; ulterior va avea loc evaluarea proiectelor, iar departajarea se va face în funcţie de punctaj. “Noul sistem al ajutoarelor de minimis stimulează producţia, ceea ce constituie un lucru bun pentru economia românească; în acelaşi timp, se “premiază” angajarea absolvenţilor de învăţământ superior, iar acest lucru este din nou pozitiv, având în vedere rata mare a şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani. Dar pentru a fi eligibil unui proiect îi trebuie minim 60 de puncte, aşa încât crearea unui număr de 4-5 locuri de muncă este cumva implicit obligatorie pentru a putea cumula punctajul care să permită obţinerea fondurilor; aici pot să apară capcane pentru unele firme care- dorind atât de mult să primească ajutoarele – nu îşi realizează cum trebuie toate calculele, iar în final ar putea ieşi pe pierdere cu un astfel de proiect”, a precizat Mirela Şerban.

    Ajutorul de minimis poate fi de maximum 100.000 de euro pentru o firmă, iar finanţarea trebuie direcţionată către activele prevăzute în proiect. Ca exemplu de calcul, consultanşii R&M Audit Contabilitate consideră  o firmă care accesează ajutorul de minimis, creează cinci noi locuri de muncă şi are costuri lunare de 2.500 lei pe lună per angajat, costuri care includ salariul, taxele şi cheltuielile de regie aferente; timp de trei ani şi jumătate, acestea cumulează 525.000 lei pentru cei 5 noi angajaţi, adică aproximativ 116.000 Euro. Dacă firma a accesat un ajutor de minimis de 100.000 euro, atunci aceşti bani trebuie investiţi în utilaje sau alte active corporale (banii nu pot fi folosiţi pentru a achita obligaţii faţă de angajaţi şi nici cheltuieli curente); în consecinţă, proiectul aferent trebuie să producă o valoare de minimum 116.000 euro în perioada considerată  în exemplu pentru ca firma să poată achita cheltuielile estimate anterior privind noii angajaţi.

    “În exemplul considerat, abia dacă proiectul produce peste acest plafon putem începe să discutăm măcar şi despre profitul care poate fi obţinut în urma acestui efort… Companiile trebuie să realizeze foarte corect toate proiecţiile financiare şi să aprecieze foarte bine condiţiile de piaţă, de concurenţă etc, altfel ajutorul de minimis poate aduce falimentul “, a precizat Mirela Şerban.

    Pentru a obţine ajutoare de minimis, întreprinderile trebuie să transmită către oficiile pentru IMM-uri mai multe documente, între care planul de investiţii pentru care se solicită finanţarea. “De foarte multe ori însă  acestea iau în calcul doar “scenariul optimist” de business, din dorinţa de a obţine finanţarea şi fără a considera potenţialele urmări în cazul în care de fapt proiectul nu va fi viabil. O soluţie- companiile pot să apeleze la consultanţi; un consultant bun va propune considerarea scenariilor de business realist şi, respectiv, pesimist, cu analiza variaţiilor de cash flow, sezonalitate, optimizarea altor obligaţii financiare (către bănci şi furnizori) sau fiscale etc, iar managerii vor avea “tabloul complet” pentru a lua deciziile corecte privind proiectul aferent ajutorului de minimis”, a arătat Mirela Şerban.


     

  • Rusia ar putea împrumuta Ungariei până la 10 miliarde de euro pentru construcţia a două reactoare nucleare

     Cele două reactoare ar urma să fie construite de compania Rosatom, controlată de statul rus. Rosatom construieşte centrale nucleare în ţări precum Bangladesh şi Iran, transmite Bloomberg.

    Extinderea va dubla capacitatea centralei de la Paks, a declarat Putin reporterilor după o întrevedere cu Orban la reşedinţa sa din apropierea Moscovei.

    Cele două guverne discută, încă, termenii unui împrumut, a afirmat ministrul de Finanţe al Rusiei, Anton Siluanov.

    Putin se foloseşte de controlul asupra resurselor energetice pentru a-şi intinde sfera de influenţă în afara statelor foste membre ale Uniunii Sovietice, notează Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Congresul SUA a aprobat un buget de 1.000 de miliarde de dolari, dar nu şi majorarea capitalului FMI

     Acordul reprezintă o actualizare a priorităţilor de cheltuieli ale SUA, după mai mulţi ani în care guvernul nu putea, din cauza dezacordurilor din Congres, să realoce fonduri şi va preveni blocarea activităţilor guvernamentale, prin finanţarea activităţilor până în septembrie, relatează Financial Times.

    Reducerea cheltuielilor în cazul multor programe şi refuzul Congresului de a ratifica reforma cotelor de contribuţie a statelor membre ale FMI arată că bugetul strict va limita spaţiul de manevră al preşedintelui Obama, în cel de-al doilea mandat.

    “Suntem mulţumiţi că am ajuns la un acord bipartizan referitor la finanţarea guvernului în 2014”, au declarat într-un comunicat liderii democrat şi republican ai comisiilor însărcinate cu negocierile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a început anul Banca Transilvania: o sucursală în Italia şi finanţări pentru IMM

    Clienţii Sucursalei Italia au la dispoziţie, din 3 ianuarie, întreaga ofertă a Băncii Transilvania: depozite, credite, BT24 Internet Banking şi Mobile Banking, carduri, transferuri de bani, serviciul SMS Alert, Direct Debit, posibilitatea achitării facturilor pentru furnizorii din România etc.

    În plus, pentru primii săi clienţi, oferta BT cuprinde, până la 31 martie, trei pachete de produse gratuite, incluzând 2 transferuri gratuite de bani către BT România. Adresa unităţii BT este Via Baldo degli Ubaldi nr.184 B, iar programul este de luni până vineri, între orele 8.00 şi 16.30, iar sâmbăta, între 8.30 şi 11.30. Detaliile ofertei BT Italia sunt prezentate pe site-ul băncii, în cadrul unei pagini dedicate, www.italia.bancatransilvania.ro.

    “Banca Transilvania este parte a comunităţii italiene.  Extinderea în străinătate este o oportunitate de business pentru banca noastră. Relaţiile româno-italiene şi strategia pe care o avem pentru BT Italia vor contribui, cu siguranţă,  la creşterea organică a băncii”, a comentat Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania.

    BT a devenit, de asemenea, una dintre cele patru bănci care au semnat un contract de finanţare cu Fondul European de Investiţii (FEI) în cadrul programului JEREMIE (Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises), instrument de creditare cu subvenţie parţială de dobândă. Datorită acestui parteneriat, întreprinderile mici şi mijlocii vor putea accesa împrumuturi pentru investiţii şi capital de lucru în valoare totală de 120 de milioane de euro, beneficiind de o dobândă redusă semnificativ faţă de nivelul pieţei şi de cerinţe reduse de garanţii. Celelalte trei bănci semnatare sunt Raiffeisen, BRD şi ProCredit.

    În România, initiativa JEREMIE este administrată de către FEI şi este finanţată prin Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”, cofinanţat din Fondul European Regional pentru Dezvoltare.

    Banca Transilvania este a treia bancă de pe piaţa românească după valoarea activelor, cu o cotă de piaţă de 8,5%. Activitatea BT este organizată pe patru linii principale de business: persoane fizice, IMM, companii mari, respectiv Divizia pentru Medici. Banca Transilvania are peste 6.000 de angajaţi, o reţea formată din 550 de sedii şi 1,65 de milioane de clienţi activi.

     

  • 40 mil. euro pentru creditarea IMM-urilor

    Până când va fi disponibil noul produs de creditare, poate fi accesat actualul instrument financiar în derulare sub umbrela JEREMIE, activ din aprilie 2011, prin intermediul căruia au fost acordate peste 1.500 de credite, în valoare totală de peste 110 milioane de euro.

    “Continuarea colaborării cu FEI va susţine acordarea de împrumuturi în condiţii preferenţiale către IMM-uri, permiţându-ne să creştem capacitatea de creditare. Raiffeisen Bank va continua şi în 2014 strategia de creştere a volumului de business pe acest segment, acordul menţionat fiind un pas important în acest sens”, spune Monica Udrescu, director executiv pe segmentul IMM în cadrul Raiffeisen Bank.

    FEI, instituţie deţinută în majoritate de Banca Europeană de Investiţii şi Comisia Europeană, susţine IMM-urile europene, sprijinind accesul acestora la finanţare. Fondul dezvoltă instrumente de capital de risc, de garantare şi microfinanţare specifice acestui segment de piaţă.

    JEREMIE (“Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises”) este o iniţiativă comună a Comisiei Europene şi a Băncii Europene de Investiţii, care are ca obiectiv îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru IMM-uri.