BusinessMagazin

Tag: educatie

  • Zece principii pentru Guvern: repetaţi după noi

    ~ LA ACEST ARTICOL AU CONTRIBUIT ANCA ARSENE-BĂRBULESCU, IOANA MIHAI, ANA RĂDUŢĂ, RĂZVAN MUREŞAN ~

    Prin măsurile pe care le-a luat Guvernul, s-au evitat derapaje de genul celor din “ţări cu ştaif în UE, care astăzi au mari probleme”, spunea în decembrie trecut premierul Emil Boc, într-una dintre numeroasele sale declaraţii despre cât de bine stă România în raport cu diverse alte ţări europene, graţie restricţiilor bugetare adoptate de guvernul lui. “Uitaţi-vă în ce greutăţi majore intră ţări precum Irlanda, pentru că nu au făcut ceea ce trebuie şi astăzi sunt practic în pragul colapsului. Dacă noi nu luam aceste măsuri, eram o ţară cu greutăţi mult mai mari decât Letonia, Lituania, Portugalia, Spania, Irlanda, Grecia”, susţinea premierul.

    Aproape toţi oamenii de afaceri şi analiştii chestionaţi de BUSINESS Magazin menţionează, într-adevăr, fixarea unor ţinte de disciplină bugetară prin acordul cu FMI şi reducerea cheltuielilor în sectorul public (mai puţini apreciază şi majorarea TVA) ca măsuri pozitive luate de actualul guvern, alături de programul Prima Casă, modificarea Codului Muncii şi menţinerea nivelului cotei unice de impozitare.

    Toţi se grăbesc să adauge însă o listă mult mai lungă de măsuri considerate neinspirate sau nocive, de la mărirea salariilor şi a pensiilor înainte de alegeri şi până la impozitul forfetar, seria prea mare de investiţii nefinalizate sau inutile, permiterea creşterii arieratelor şi chiar aplicarea în mare grabă şi nediferenţiat a unor măsuri (tăierea uniformă a salariilor cu 25% în sectorul bugetar, fără criterii de performanţă, şi majorarea uniformă a TVA, reclamate de pildă ca atare de Sorin Popescu, şeful Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente – ARPIM). Şi nici nu e vorba doar de actualul guvern, ci de întârzierea cu care statul în general înţelege momentul şi ciclurile economice. “De investiţii era nevoie din prima zi de când România a intrat în criză”, afirmă economistul Florin Cîţu. “Relaxarea fiscală ar fi trebuit să vină la începutul crizei, pentru a stimula economia şi a sprijini IMM-urile foarte fragile şi puternic îndatorate. Acum nu înseamnă altceva decât a face duşuri scoţiene cu un bolnav cardiac”, consideră Adrian Crivii, directorul general al companiei de evaluare Darian.

    Pentru următorul an, situaţia se prezintă şi mai dificilă decât până acum, iar capcanele pândesc la tot pasul atât economia, cât şi pe cei care trebuie să construiască politicile economice. Pe de o parte, mutarea crizei financiare în Europa şi perspectiva unei perioade delicate pentru băncile străine care au investiţii în România şi pentru economiile zonei euro ne periclitează direct şansele de relansare; pe de altă parte, ţara intră într-un an electoral cu o economie nerefăcută după criză şi susţinută de motoare aflate majoritar în afara controlului său (industria depinde de investitorii străini, exporturile depind de cererea din zona euro, agricultura depinde de starea vremii).

    Este adevărat că, faţă de anii trecuţi, România are în ochii investitorilor un avantaj nou, mai ales pentru o ţară în ajun de alegeri: analizele care ajung la investitori relevă acum mai multă încredere în capacitatea guvernului de a rezista populismului, chiar dacă ţintele de deficit negociate cu FMI ar putea fi uşor depăşite: “actualul acord cu FMI şi UE va rămâne în grafic, fiindcă guvernul şi-a demonstrat deja hotărârea de a consolida finanţele publice, iar deficitul structural al bugetului se va menţine sub 3% din PIB”, estimează analiştii BCR, care mizează pe un deficit al bugetului general de 4,2% în 2012, calculat după standardele europene ESA95). Acest avantaj poate fi însă eclipsat cu uşurinţă de faptul că reticenţa faţă de risc, mărită de criză, îi face pe investitori să ocolească Europa de Est în bloc, cel puţin deocamdată: ultimul raport de strategie al Citigroup, de pildă, recomandă investitorilor să-şi crească expunerea pe Asia, dar s-o reducă pe America Latină şi încă mai mult pe Europa Centrală şi de Est, regiunea cea mai direct vulnerabilă faţă de efectele crizei datoriilor din zona euro, pentru care analiza Citi aşteaptă o intrare în incapacitate de plată a Greciei, a Irlandei şi a Portugaliei undeva în a doua parte a anului viitor.

    Ce poate face şi ce nu ar trebui să facă statul în aceste condiţii?

  • Aproape două treimi dintre absolvenţii de studii superioare se angajează în România

    Studiul a fost realizat în cadrul proiectului european DOCIS – Dezvoltarea unui sistem operaţional al Calificărilor din învăţământul superior din România şi vizează integrarea absolvenţilor recenţi de învăţământ superior pe piaţa muncii. Potrivit studiului, dintre absolvenţii incluşi în eşantionul studiului, 67% sunt angajaţi şi 26% nu au un loc de muncă, această categorie incluzându-i atât pe şomeri, cât şi pe cei aflaţi în afara pieţei muncii din diferite motive. Venitul lunar mediu net al unui absolvent de studii superioare din ultimii cinci ani este de 1.087 lei, mai arată autorii studiului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Burse de 100.000 de euro pentru viitorii ingineri

    Acest program, care încurajează tinerii să studieze ingineria şi ştiinţele aplicate, implică 80 de universităţi din 11 ţări şi este finanţat de companiile Tenaris, Ternium şi Techint. În România, susţinerea financiară este asigurată de TenarisSilcotub.

    “Investim continuu în dezvoltarea angajaţilor noştri şi sprijinim iniţiative în domeniul educaţiei. Ne axăm pe susţinerea excelenţei şi recunoaşterea meritelor, pe sprijinirea educaţiei tehnice şi a inovaţiei”, spune Gabriel Podskubka, vicepreşedinte executiv TenarisSilcotub.

    Anul acesta, bursele sunt acordate unui număr de 40 de studenţi de la Universităţile Tehnice din Cluj, Iaşi şi Bucureşti, de la Universitatea Petrol Gaze Ploieşti şi Universitatea de Nord din Baia-Mare. Cei 40 de câştigători au fost selectaţi din peste 200 de candidaţi participanţi la centrele de evaluare organizate de TenarisSilcotub cu sprijinul universităţilor partenere. Criteriile de selecţie sunt performanţele şcolare ale candidaţilor, aptitudinile personale, capacitatea de lucru în echipă, creativitatea şi recomandările primite din partea universităţilor.

    “Tinerii care beneficiază de bursele «Roberto Rocca» sunt bine pregătiţi, dar evaluarea lor a demonstrat că au şi calităţile unor viitori lideri în industria de profil. Bursierii au ideile şi capacitatea necesare pentru a inova, entuziasm şi iniţiativă”, a declarat Paola Mazzoleni, director resurse umane TenarisSilcotub.

    Din 2006, prin Roberto Rocca Education Program au fost acordate studenţilor români 228 de burse de studiu, la nivel de licenţă şi master. Mai mult, reprezentanţii companiei păstrează legătura cu bursierii, oferindu-le oportunităţi de networking atât între ei cât şi cu angajaţi ai companiei. 11 absolvenţi ai facultăţilor tehnice din Romania au obţinut burse de doctorat pentru studii în străinătate.

    Tenaris este lider global în producţia şi furnizarea de produse tubulare şi servicii utilizate în activităţile de foraj, exploatare şi producţie a petrolului şi a gazelor, şi lider în furnizarea de produse tubulare utilizate în industria energetică şi petrochimică, precum şi în aplicaţii specializate din domeniul auto-moto şi industrial.

  • Ce învaţă românii în străinătate?

    Primele cinci destinaţii de studii în străinătate sunt Franţa, Germania, Italia, SUA şi Ungaria, cu numere în scădere pentru Franţa şi Germania şi numere în creştere pentru Italia, care va deveni, conform previziunilor statistice, destinaţia preferată de români în 2011. De asemenea, se aşteaptă ca Marea Britanie şi Spania să depăşească anul acesta SUA şi Ungaria în topul primelor cinci universităţi preferate de studenţii romani. Creşterea acestora în ultimii ani în detrimentul SUA şi al vecinilor din vest poate fi datorată intrării României în Uniunea Europeană, când au scăzut şi taxele pentru studenţii români, potrivit Romanian International University Fair.

    În 2011, programele cele mai căutate de studenţii români au fost în tehnologie şi automatică, business, management şi finante, design, studii sociale şi marketing şi publicitate.

  • Profesorii români, cel mai prost plătiţi din UE. În ce ţări sunt cel mai bine plătiţi dascăli

    În aproape toate ţările europene, salariile brute de bază pentru profesorii aflaţi în primii ani ai carierei sunt mai scăzute decât PIB-ul naţional pe cap de locuitor, iar remuneraţia lor nici măcar nu se va dubla pe parcursul vieţii active, cu excepţia câtorva state membre, se arată în studiul care compară salariile profesorilor şi directorilor de şcoli din sectorul public în cele 27 de state membre ale UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Turcia. Datele, bazate pe anul şcolar 2009 – 2010, cuprind educaţia de la nivelul preşcolar şi până la cel secundar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Clasificarea universităţilor în funcţie de programele de studiu. Care sunt cele mai bune şi cele mai slabe

    În noul an universitar, universităţile sunt clasificate în funcţie de misiunea lor specifică în universităţi până la nivel de licenţă, universităţi până la nivel de master şi respectiv cele mai bune până la nivel de doctorat.

    Vezi clasificarea universităţilor din România conform nivelului de studii

    Vezi clasificarea universităţilor în funcţie de programele de studiu

    Într-un sistem universitar schimbat, universităţile mici s-ar putea să nu mai facă faţă singure în viitor cerinţelor şi să solicite sprijin instituţiilor de învăţământ superior puternice, cu care ar putea fuziona. Prima fuziune, între Universitatea de Medicină şi Farmacie şi Universitatea Politehnica din Timişoara, a fost deja anunţată. Decizia consorţiului dintre cele două instituţii de învăţământ superior a fost considerată istorică, fiind încurajată de Ministerul Educaţiei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • REPORTAJ: Studenţii au ales căminele de stat, de cel puţin patru ori mai ieftine decât cele particulare

    Un loc într-un cămin particular costă lunar între 300 şi 800 de lei, iar o garsonieră rar o poţi închiria cu 450 de lei lunar, la care se adaugă banii pentru utilităţi. În căminul de stat, studenţii stau gratis şi plătesc pentru utilităţi aproximativ 100 de lei lunar. Oferta în căminele de stat a fost însă, ca în fiecare an, limitată, astfel că 30.000 de studenţi care au cerut un loc în căminele din Bucureşti nu au primit. Ei au fost nevoiţi să se îndrepte spre căminele particulare, spre o garsonieră sau un apartament pe care să îl împartă cu alţi studenţi.

    Florin, un student în anul III la Facultatea de Ştiinţe inginereşti Aplicate, nu plăteşte pentru locul primit în căminul din Regie, pentru că mama lui este profesor, dar condiţiile nu sunt mulţumitoare. “Sunt condiţii jalnice, avem pereţii găuriţi, mobilă ruptă, le-au renovat pe astea din faţă, iar în spate sunt jalnice”, spune Florin. Chiar şi în aceste condiţii, unii colegi şi-au cumpărat locuri în cămin, preţul fiind, în medie, de 500 de euro. În privinţa controalelor, Florin spune că “şpăgarul de administrator” anunţă înainte, astfel că nu este niciun risc pentru cei care şi-au cumpărat locul şi stau ilegal.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Câţi studenţi s-au înscris la universităţile din ţară pentru anul 2011-2012

    Potrivit prorectorului Universităţii “Transilvania” Braşov, Constantin Duguleană, în primul an de facultate, sesiunea 2011 – 2012, au fost admişi în total 4.380 de studenţi, dintre care 2.820 la locurile bugetate şi 1.560 la locurile cu taxă, aproximativ la fel ca anul trecut. “Locurile la buget sunt aceleaşi ca anul trecut. De asemenea, numărul locurilor cu taxă a fost aproximativ acelaşi, nefiind diferenţe notabile faţă de anul trecut”, a spus Duguleană. În ceea ce priveşte admiterea la masterat, au fost admişi 1.270 de sudenţi la locurile bugetate şi 1.151 la locurile cu taxă, a precizat Constantin Duguleană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezastrul de la bacalaureat creşte numărul şomerilor. Câţi absolvenţi sunt înregistraţi ca şomeri

    Din datele centralizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) până în 25 septembrie au fost înregistraţi ca şomeri aproximativ 54.000 de tineri absolvenţi. Dintre aceştia, 41.851 beneficiază doar de măsuri active de ocupare (consiliere, formare profesională, mediere în muncă) fără să primească indemnizaţie de şomaj. “Nu s-au înscris la timp. Mulţi tineri nu au ştiut că trebuie să se înregistreze în 60 de zile de la absolvire pentru a putea beneficia de indemnizaţia de şomaj”, a declarat preşedintele ANOFM. Silviu Bian a declarat că, de anul viitor, ANOFM se gândeşte să organizeze mai multe acţiuni cu elevi din clasele a XI-a şi a XII-a şi cu studenţii din ultimii ani pentru a-i informa despre facilităţile de care pot beneficia şi de paşii pe care trebuie să-i urmeze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezidenţiatul se va desfăşura în şase centre universitare. În ce condiţii va avea loc concursul

    Ministerul Sănătăţii (MS) a stabilit condiţiile în care se va desfăşura anul acesta concursul de intrare în Rezidenţiat, care va fi organizat în 20 noiembrie. Una dintre noutăţile acestui an este că examenul se va desfăşura descentralizat, în centrele universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Tg. Mureş şi Timişoara. Potrivit MS, în sesiunea din 2011, absolvenţii universităţilor de medicină şi farmacie vor putea concura pe un număr de 3.810 locuri şi posturi, dintre care 2.998 de locuri şi 812 de posturi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro