BusinessMagazin

Tag: director

  • Ce avere are Silvia Columb, directorul comercial al TAROM cu salariu anual de peste 20.000 de euro

    Silvia Columb deţine şi 400 de acţiuni la BRD, cu o valoare totală de 2.500 de lei, potrivit declaraţiei de interese.

    Silvia Columb a încasat un venit anual de 21.300 de euro de la TAROM, iar soţul său, Liviu Doru Columb, angajat al companiei TAROM, a primit un salariu de 14.484 de euro, conform documentelor publicate.

    Prin lege, TAROM este Compania Naţională de Transporturi Aeriene a României, o societate comercială cu capital majoritar de stat. Potrivit dispoziţiilor legale, persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director, inclusiv, în sus, în cadrul societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, au obligaţia să îşi declare averea.

    Compania Tarom a raportat ]n 2013 pierderi de 130,1 milioane lei (29,4 milioane euro) şi a înregistrat o cifră de afaceri, la 1,085 miliarde lei (288 milioane euro), potrivit datelor companiei aeriene.

  • Şeful Citi în România vorbeşte despre motivele de îngrijorare din Europa Centrală şi de Est

    Marc Luet, director regional pentru Europa Centrală şi de Est al Citi şi director general al Citi Rusia, este obişnuit cu ziariştii. Stă degajat în faţa aparatului de fotografiat şi are, pe parcursul a două zile petrecute la Bucureşti, o oră alocată pentru interviul cu Business Magazin.

    A venit pentru prima oară în România în urmă cu câţiva ani şi spune că schimbările nu i se par foarte vizibile, dar că unele zone ale oraşului sunt renovate, iar mediul economic i se pare o idee mai stabil decât în trecut. „România a fost o ţară bună pentru noi, sunt 18 ani de când avem activităţi pe această piaţă. 2014 a fost un an excelent nu numai din prisma rezultatelor financiare, ci şi a tipurilor de tranzacţii derulate. A fost un an bun şi în celelalte ţări“, spune Luet.

    Tot el adaugă că din grupul celor opt ţări ale căror activităţi le coordonează, „România este probabil a doua în topul celor mai profitabile“. Comparativ cu ce se întâmpla în urmă cu 4-5 ani, executivul consideră că există, pe plan local, un grad de încredere mai ridicat din partea investitorilor „şi este suficient să vedem cât de bine primite au fost emisiunile de bonduri, care au fost suprasubscrise la un preţ excelent“. În prima jumătate a acestui an, Ministerul Finanţelor a lansat obligaţiuni în valoare de circa 3 miliarde de euro.

    În România, Citibank ocupă poziţia a 14-a în topul băncilor, având în 2013 o cotă de piaţă de 1,8%. Sucursala locală a grupului financiar american Citibank a înregistrat anul trecut un profit net record, de 195 de milioane de lei, în creştere cu 67% faţă de rezultatul din 2012. Cu acest câştig, Citi se plasează pe poziţia a patra în topul celor mai profitabile bănci de pe piaţă, după Raiffeisen, Banca Transilvania şi BCR. Profitul record al Citi a fost înregistrat în anul în care instituţia a renunţat la portofoliul de retail de pe piaţa locală, prin vânzarea acestuia către Raiffeisen.

    În urmă cu aproape doi ani, Raiffeisen a semnat acordul de preluare a portofoliului de retail al Citibank România; iniţial a fost anunţat transferul a peste 100.000 de clienţi, iar datele Raiffeisen au arătat că a fost vorba despre circa 84.000; implicit a fost mai mică valoarea activelor şi a pasivelor preluate: credite de peste 80 milioane de euro (faţă de peste 90 milioane de euro în anunţul ini-ţial) şi depozite de 136 milioane de euro (faţă de o valoare anunţată de 175 milioane de euro). Mutarea unui portofoliu de retail de dimensiuni semnificative a reprezentat o tranzacţie în premieră pe piaţă, replicată la scurt timp prin aranjamentul similar dintre RBS şi UniCredit.

    Privind însă evoluţiile prezente, din regiune, şi cum în aria de responsabilitate a lui Marc Luet se află şi filialele locale din Ucraina şi alte ţări vecine, el spune că „nu este clar care este impactul conflictului asupra afacerilor; există cu siguranţă un efect în Rusia şi mai cu seamă în Ucraina, unde PIB-ul se contractă, la fel şi producţia industrială“.

    În opinia sa, Ucraina a fost cea mai afectată, iar în Rusia se simte o influenţă, „dar cred că impactul nu este foarte mare în acest moment; cred că se insinuează în economie, iar acest lucru se simte în inflaţie, care creşte“. Bancherul spune însă că este vorba de o combinaţie de factori macroeconomici şi geopolitici şi este greu de evaluat care dintre ei cântăreşte mai mult. Luet nu se aşteaptă ca situaţia din Ucraina să-şi facă simţite efectele şi în România, de vreme ce Rusia şi Ucraina nu au fost parteneri importanţi de schimburi comerciale, aşa cum este, de pildă, cazul Uniunii Europene.

    „Transmiterea indirectă a acestei situaţii de criză se face prin modificarea preţurilor la energie sau prin sancţiuni şi contrasancţiuni în privinţa importurilor şi exporturilor Rusiei. Acest lucru ar putea avea un impact însemnat asupra altor ţări, ca România sau Ungaria.“ Iar prelungirea crizei ar putea duce la scăderea încrederii şi, implicit, la reducerea investiţiilor. „Criza din Ucraina nu are un impact imediat, dar creează un sentiment de îngrijorare la nivelul pieţei“, spune executivul, care se aşteaptă ca în prima parte a anului viitor sancţiunile împotriva Rusiei să fie menţinute.

    Cu toate frământările din regiune, pe străzile Moscovei nu se simte însă nicio diferenţă faţă de perioada care a precedat conflictul din Ucraina: „Lucrez, trăiesc în Moscova, merg la cumpărături ca orice alt locuitor al oraşului şi nu am sesizat nicio schimbare. Ar fi mare păcat dacă ar fi altfel“.

    În esenţă, Citi nu a schimbat nimic pe partea de strategie din pricina condiţiilor geopolitice, nici la nivel de regiune, nici la nivel de ţară. Activitatea Citibank este structurată pe trei divizii, în funcţie de tipul clienţilor: divizia companiilor mici şi mijlocii (cu cifre de afaceri până în 300 de milioane de euro), companiile locale mari şi cele de stat (peste 300 milioane de euro) şi apoi divizia care se ocupă de relaţia cu sucursalele locale ale clienţilor globali.

    Schimbarea se vede însă în serviciile digitale pe care banca le are în portofoliu; de pildă un CFO poate lucra pe tabletă sau poate vedea pe smartphone conturile companiei în care lucrează, din întreaga lume, oriunde lucrează cu Citibank. Iar un trezorier din sediul central al multinaţionalei poate face schimburi valutare în numele tuturor sucursalelor din întreaga lume şi monitorizează în timp real care este expunerea pe care o are. Softurile Citibank sunt dezvoltate de un departament dedicat din cadrul băncii, iar „investiţiile în digitalizare sunt din ce în ce mai mari“, spune Luet, care însă nu dă niciun detaliu.

    Şi în privinţa predicţiilor pentru anul viitor Luet este rezervat, spunând că se aşteaptă să fie un alt an bun (“Fireşte că sunt optimist“) şi că sunt zone unde Citi poate profita de „grămada“ de oportunităţi din diferite pieţe. Menţionează că unele dintre „pieţele-cheie“, ca Franţa sau Germania, nu au o evoluţie atât de bună cum era de aşteptat. În plus, „băncile nu-şi mai permit să mai experimenteze judecăţi incorecte care au adus nori aupra industriei bancare pe parcursul ultimilor ani. Problemele cu care se confruntă băncile acum se datorează greşelilor din trecut“.

    Recenta vizită la Bucureşti a lui Luet a fost scurtă, după cum a caracterizat-o el însuşi, de numai două zile, după o deplasare în Bulgaria şi înaintea alteia în Cehia. Dar în alte săptămâni executivul călătoreşte mult în Rusia, ţară în care conduce operaţiunile băncii, iar în altele are călătorii şi mai lungi, spre Londra, unde se află şi familia sa. „Acesta este blestemul corporaţiilor mari, care se află peste tot, dar nu mă plâng. M-am obişnuit şi îmi place să călătoresc foarte mult.“

  • Director din Primăria Târgu Jiu, reţinut într-un dosar care vizează renovarea sediului instituţiei

    Şeful Serviciului Investiţii din Primăria Târgu Jiu, Raul Chiriac, a fost audiat, joi, la sediul Poliţiei Judeţene Gorj, la finalul audierilor el fiind reţinut pentru abuz în serviciu.

    ”Din cercetările făcute de poliţişti de la Poliţia Gorj a reieşit că în perioada iulie – septembrie bărbatul s-a ocupat de derularea unor lucrări de construcţie la o clădire monument istoric din Târgu Jiu, fără respectarea reglementărilor legale în domeniu, deşi avea cunoştinţă de demersurile şi autorizaţiile necesare lucrărilor de construcţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Gorj, Cătălin Buşe.

    Clădirea monument istoric este sediul Primăriei Târgu Jiu.

    Raul Chiriac va fi prezentat, vineri, instanţei cu propunere de arestare preventivă.

    La începutul lunii septembrie, în acest dosar au mai fost reţinuţi o angajată a Primăriei Târgu Jiu, o consilieră de la Direcţia de Cultură Gorj şi un arhitect, ei fiind acuzaţi că au făcut demersuri pentru autorizarea lucrărilor de renovare a sediului primăriei doar după ce Poliţia Gorj a deschis o anchetă şi a solicitat documente în acest sens.

    Surse judiciare afirmau atunci că documentele solicitate de oamenii legii nu au fost prezentate imediat întrucât acestea nu existau, iar în următoarea zi după formularea cererii toate actele necesare au fost redactate de către Mihaela Orzan din Primăria Târgu Jiu, Monica Vlădăianu, consilier la Direcţia de Cultură Gorj şi arhitectul Iulian Cămui, ultimul fiind implicat şi în restaurarea operelor lui Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, dar şi a altor clădiri de patrimoniu din municipiu şi judeţul Gorj.

    Lucrările de renovare la sediul Primăriei Târgu Jiu au început în luna iulie, iar în septembrie a fost emisă autorizaţia de construcţie, însă după declanşarea anchetei poliţiştilor a fost oprită orice acţiune de renovare, operaţiunea urmând să fie reluată, cel mai probabil, în primăvara anului viitor.

    Costul lucrărilor de renovare se ridică la aproximativ 200.000 de lei, acestea presupunând refacerea tencuielii, a faţadei exterioare, a ornamentelor şi a uşilor de acces în clădire.

  • Piaţa autohtonă a sistemelor de securitate a ajuns la 1 miliard de euro

    “Chiar dacă suntem departe de vestul Europei în ceea ce priveşte implementarea proiectelor în sisteme de securitate, pot să spun că începe să existe o conştientizare a nevoii de investiţie pe proiecte într-un astfel de domeniu, din partea managerilor de companii private din România(…)” a declarat  Alex Vlăduţoiu, managing director al companei axată pe soluţii de securitate, telefonie, telecomunicaţii şi sisteme inteligente de transport Alfred Net.


     

  • Piaţa autohtonă a sistemelor de securitate a ajuns la 1 miliard de euro

    “Chiar dacă suntem departe de vestul Europei în ceea ce priveşte implementarea proiectelor în sisteme de securitate, pot să spun că începe să existe o conştientizare a nevoii de investiţie pe proiecte într-un astfel de domeniu, din partea managerilor de companii private din România(…)” a declarat  Alex Vlăduţoiu, managing director al companei axată pe soluţii de securitate, telefonie, telecomunicaţii şi sisteme inteligente de transport Alfred Net.


     

  • Pană spune că deocamdată nu se pune problema suspendării din funcţie a directorului Romsilva, urmărit penal în dosarul retrocedărilor ilegale

    Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană, prezentă, joi, în localitatea suceaveană Iaslovăţ, pentru a participa la inaugurarea unui drum judeţean afectat de inundaţiile din 2010 şi refăcut cu 1,5 milioane de euro prin PNDR, a declarat că miercuri seară, când a plecat din Bucureşti, nu se punea problema suspendării din funcţie a directorului RNP Romsilva, Adam Cărciunescu, urmărit penal în dosarul retrocedărilor ilegale, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Nu am avut o semnalare oficială în sensul acesta. Ştiu că sunt cercetări şi eu încurajez să se facă cercetări. Să-şi facă datoria instituţiile statului şi paşii care trebuie urmaţi îi vom urma”, a spus Doina Pană.

    Ea a precizat că trebuie să funcţioneze şi prezumţia de nevinovăţie în acest caz.

    “Consideraţi că oricine vine cu suspiciuni care planează, nu au fost dovedite, nu au fost demonstrate, asta înseamnă că automat suspendăm totul în jur?”, a mai afirmat ministrul.

    Ea a menţionat că dacă anumite demersuri din partea anchetatorilor vor presupune adoptarea unor măsuri, atunci vor fi luate măsurile necesare.

    Doina Pană a salutat faptul că instituţiile statului “îşi fac treaba”, cu atât mai mult cu cât e vorba de domeniul retrocedărilor ilegale, care e ”zona ei de bătălie”.

    Miercuri, la DNA Braşov, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri forestiere, au fost audiaţi senatorul Ilie Sârbu, deputaţii Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, directorul Romsilva, Adam Crăciunescu, prinţul Paul şi prinţesa Lia, precum şi judecătorii Ordog Lorand Andraş şi Gabriel Uţă de la Tribunalul Covasna şi judecătoarea Roxana Adam de la Tribunalul Braşov.

    Ioan Adam se numără printre cei 37 de deputaţi PSD, care alături de un deputat PC, au depus mai multe amendamente la Codul Silvic ce permit defrişări în pădurile private, dacă proprietarul vrea să construiască unităţi turistice în zona respectivă.

    DNA a anunţat într-un comunicat transmis, miercuri seară, că Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam şi Adam Crăciunescu sunt urmăriţi penal în dosarul retrocedărilor.

    Ilie Sârbu este cercetat pentru folosire a influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite şi sprijinirea unui grup infracţional organizat, precizează DNA.

    În cazul lui Viorel Hrebenciuc, urmărirea penală vizează infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Ioan Adam este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, constituire a unui grup infracţional organizat şi trei infracţiuni de cumpărare de influenţă, iar Adam Crăciunescu, pentru abuz în serviciu şi sprijinirea unui grup infracţional organizat.

    Potrivit procurorilor de la DNA Braşov care instrumentează dosarul, prejudiciul creat Romsilva în această cauză este de 303.888.615 euro, contravaloarea a 43.227 ha teren forestier.

    Anchetatorii susţin că la 17 aprilie 2012, în urma unei înţelegeri prealabile, la solicitarea lui Ioan Adam, cu sprijinul unor persoane interesate, un complet de judecători de la Tribunalul Covasna a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru o mare suprafaţă de teren forestier şi de teren agricol, situate pe raza judeţului Bacău, în favoarea unei persoane şi în defavoarea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva.

    “Decizia judecătorească ar fi fost pronunţată în contradicţie evidentă cu principiile de drept şi cu starea de fapt reală, respectiv fără prezenţa vreunui înscris nou care să schimbe starea de fapt reţinută de instanţele anterioare, fără a se efectua vreo expertiză în cauză, fără a clarifica cu probe cine a avut calitatea de proprietar deposedat în anul 1945. Astfel, a fost creat un prejudiciu, în sarcina RNP Romsilva, de 303.888.615 euro (contravaloarea a 43.227 ha teren forestier)”, mai arăta DNA.

    Conform unor documente din dosar obţinute de MEDIAFAX, cele peste 43.000 de hectare de păduri au fost retrocedate, printr-o decizie a Tribunalului Covasna, unei persoane care solicitase doar 23.000 de hectare.

    Procurorii au făcut, miercuri dimineaţă, 25 de percheziţii în judeţele Braşov, Bacău, Covasna, precum şi în Bucureşti. Anchetatorii au descins la tribunalele Braşov şi Covasna, la sediile a trei primării, una dintre acestea fiind cea din localitatea Căiuţi din judeţul Bacău, şi la biroul de avocatură din Braşov al deputatului Ioan Adam.

  • Directorul Petrotel Lukoil Ploieşti, cercetat sub control judiciar pentru evaziune fiscală

    Potrivit unui comunicat transmis marţi de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, în cazul directorului general al S.C. Petrotel-Lukoil S.A.Ploieşti, Andrey Bogdanov, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunile de evaziune fiscală şi spălare de bani şi s-a instituit măsura preventivă a controlului judiciar.

    Conform procurorilor, ”cercetările urmează să fie continuate pentru strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, pentru identificarea persoanelor ce au săvârşit infracţiuni şi în vederea stabilirii răspunderii penale a acestora”.

    Directorul general al rafinăriei, Andrey Bogdanov, este singurul al cărui nume este indicat de către procurori ca fiind urmărit penal şi în privinţa căruia s-au luat măsuri preventive.
     
    Totodată, procurorii anunţă că a fost ridicat parţial sechestrul asigurător insituit în 2 octombrie asupra conturilor bancare ale companiei petroliere, ”pentru a da posibilitatea S.C. Petrotel-Lukoil S.A. Ploieşti să îşi desfăşoare activitatea curentă în condiţii de normalitate cu terţii şi să plătească drepturile salariale şi contribuţiile la bugetul de stat”.

    Reprezentanţii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti mai spun că ”în cauză au fost extinse măsurile asigurătorii asupra altor bunuri puse la dispoziţie de S.C. Petrotel-Lukoil S.A. Ploieşti”, fără a se preciza despre ce bunuri este vorba.

    Procurorii explică, în documentul citat, că în cazul infracţiunilor de spălare de bani luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie conform legislaţiei în vigoare.

    ”Măsurile instituite au avut un caracter strict procedural în conformitate cu legile speciale şi normele de procedură penală, singurele care guvernează procesul penal”, se mai precizează în comunicatul Parchetului Curţii de Apel Ploieşti. 

    Procurorii au făcut, joi, percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

    Parchetul Curţii de Apel Ploieşti anunţa că au fost făcute 23 de percheziţii la sediile Petrotel-Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti.

    Vineri, la o zi de la percheziţii, Lukoil a oprit producţia rafinăriei din Ploieşti.

    De asemenea, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel-Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei. Informaţia a fost transmisă luni de Oil Terminal Bursei de Valori Bucureşti.

    Tot luni, Lukoil a anunţat că rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială, ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală.

    Într-o scrisoarea transmisă la Cancelaria prim-ministrului în 3 octombrie, sindicatul şi directorul general ai Petrotel-Lukoil i-au solicitat premierului Victor Ponta sprijin pentru continuarea activităţii şi deblocarea conturilor companiei, spunând că astfel pot fi plătite salariile celor 2.500 de angajaţi, pot fi achiziţionate materiale şi pot fi plătiţi furnizorii.

    În scrisoare, aflată în posesia MEDIAFAX, sindicatul salariaţilor din Petrotel-Lukoil şi Uniunea Sindicatelor Lukoil din România, în numele cărora semnează preşedintele Gheorghe Paraschivoiu, cere sprijinul lui Victor Ponta pentru deblocarea conturilor bancare ale societăţii, astfel încât rafinăria Petrotel-Lukoil să poată funcţiona normal şi să poată fi plătite salariile muncitorilor.

    Într-o altă scrisoare, primită luni la cabinetul premierului, directorul general al Petrotel-Lukoil, Andrei Bogdanov, prezintă compania şi rezultatele financiare, precum şi comportamentul fiscal, menţionând totodată consecinţele pe care ancheta organelor de cercetare le are asupra activităţii companiei.

    “Vă rugăm să ne sprijiniţi în repornirea Rafinăriei Petrotel-Lukoil şi în stabilizarea situaţiei economice în limitele legislaţiei în vigoare şi să aveţi în vedere că Lukoil nu ar fi riscat niciodată o investiţie de peste un miliard de dolari pentru o sumă de 230 de milioane de euro, prejudiciile de imagine şi consecinţele fiind deosebit de mari”, spune Bogdanov, printre altele, în scrisoarea trimisă premierului.

    Marţi, compania Lukoil anunţă, într-un comunicat de presă, că sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse ca măsuri asiguratorii zilele trecute, au fost ridicate, iar rafinăria începe procedurile de pregătire pentru pornirea normală a instalaţiilor tehnologice.

    “În urma audierilor avute în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, audieri desfăşurate în ziua de 06.10.2014, măsurile asiguratorii (sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale societăţii) dispuse în data de 02-03.10.2014 au fost ridicate, prin urmare rafinăria Petrotel-Lukoil începe procedurile de pregătire pentru pornire normală a instalaţiilor tehnologice”, se arată în documentul transmis de companie.

    Premierul Victor Ponta declara, luni, că procurorul este suveran şi independent în cercetarea cazului Lukoil, însă Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea prsoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi.

    El a insistat asupra faptului că Lukoil are 3.500 de angajaţi, iar activitatea acesteia este foarte importantă şi pentru alte companii din economia românească, arătând că nimeni nu fugea din ţară cu conductele companiei, indisponibilizate acum, şi exprimându-şi speranţa ca dictonul “Fiat Justitia Pereat Mundi” (“Să se facă dreptate chiar dacă moare lumea”-n.r.) să fie aplicat prin limitare la “Fiat Justitia”, nu şi la moartea lumii.

    “Procurorul este suveran şi nici nu cred că este foarte interesat că Lukoil are 3.500 angajaţi, că, de exemplu, Oltchim cumpără doar de la Lukoil, că au blocat combustibil pe la Oil Terminal şi la Conpet, că nu ştie procurorul şi nici nu cred că e treaba…sau mă rog, probabil că nu e treaba domniei sale. Ceea ce noi sperăm – nu avem niciun drept să intervenim în anchete şi nici nu ne dorim acest lucru – ne dorim totuşi ca vineri să poată să plătească salariile şi ca activitatea să continue normal, după care, sigur, în urma anchetei penale, să se recupereze prejudiciul şi să fie sancţionaţi oamenii care au încălcat legea”, spunea Ponta.

  • Un şef de multinaţională a primit o scrisoare de la fiica lui de zece ani. A renunţat la 100 de milioane de dolari

    Mohamed El-Erian, fost CEO al fondului de investiţii PIMCO, a dezvăluit într-un interviu oferit revistei „Worth“ motivul pentru care a renunţat la postul său la începutul anului 2014.

    Mohamed El-Erian, care câştiga în jur de 100 de milioane de dolari pe an, a explicat că o discuţie pe care a avut-o cu fiica sa de 10 ani l-a determinat să renunţe la job.

    „În urmă cu aproape un an, fiica mea mi-a adus cu o bucată de hârtie. Făcuse o listă cu 22 de momente importante din viaţa ei la care eu nu fusesem prezent din cauza job-ului. A fost ca un duş rece“, şi-a amintit El-Erian.

    Fetiţa notase evenimente precum prima zi de şcoală, primul meci de fotbal sau diverse petreceri la care tatăl ei nu fusese prezent. “Mi-am dat seama că ratam un aspect cu mult mai important decât slujba”, povesteşte Mohamed El-Erian. “Nu mai puteam jongla cu viaţa personală şi cea profesională, iar acest lucru afecta relaţia pe care o aveam cu fiica mea.”

    La 56 de ani, Mohamed El-Erian a devenit consilier economic al gigantului german Allianz, job care îi permite să se concentreze mai multe pe rolul de tată. El-Erian a povestit că acum se bucură de timpul petrecut alături de fiica sa şi nu s-ar mai întoarce la o slujbă cu atât de multe responsabilităţi precum cea de la PIMCO.
     

  • Un şef de multinaţională a primit o scrisoare de la fiica lui de zece ani. A renunţat la 100 de milioane de dolari

    Mohamed El-Erian, fost CEO al fondului de investiţii PIMCO, a dezvăluit într-un interviu oferit revistei „Worth“ motivul pentru care a renunţat la postul său la începutul anului 2014.

    Mohamed El-Erian, care câştiga în jur de 100 de milioane de dolari pe an, a explicat că o discuţie pe care a avut-o cu fiica sa de 10 ani l-a determinat să renunţe la job.

    „În urmă cu aproape un an, fiica mea mi-a adus cu o bucată de hârtie. Făcuse o listă cu 22 de momente importante din viaţa ei la care eu nu fusesem prezent din cauza job-ului. A fost ca un duş rece“, şi-a amintit El-Erian.

    Fetiţa notase evenimente precum prima zi de şcoală, primul meci de fotbal sau diverse petreceri la care tatăl ei nu fusese prezent. “Mi-am dat seama că ratam un aspect cu mult mai important decât slujba”, povesteşte Mohamed El-Erian. “Nu mai puteam jongla cu viaţa personală şi cea profesională, iar acest lucru afecta relaţia pe care o aveam cu fiica mea.”

    La 56 de ani, Mohamed El-Erian a devenit consilier economic al gigantului german Allianz, job care îi permite să se concentreze mai multe pe rolul de tată. El-Erian a povestit că acum se bucură de timpul petrecut alături de fiica sa şi nu s-ar mai întoarce la o slujbă cu atât de multe responsabilităţi precum cea de la PIMCO.
     

  • Directorul de HR al Google dezvăluie REGULA NESCRISĂ pentru un CV perfect

    “Dă-mi Doamne seninătatea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba, curajul de a schimba lucrurile pe care le pot schimba şi înţelepciunea de a le deosebi“, spunea Reinhold Niebuhr, citat de Laszlo Bock, senior vicepresident, people operations în cadrul Google. Ce legătură are acest lucru cu căutarea unei slujbe? Totul, spune Laszlo Bock.

    Sunt o sumedenie de lucruri nedrepte pe parcursul unui proces de recrutare. Un candidat  nu poate controla situaţii ca acelea în care un angajator caută un om cu dreptul de a munci pe teritoriul unui anumit stat, de pildă, dacă copilul vreunui manager de top are informaţii “din interior“ în cazul vreunui post la care visează mii de candidaţi.

    Sunt însă lucruri pe care orice candidat poate şi trebuie să le controleze, iar cel mai important aspect este CV-ul, spune Bock. În acest context, este de importanţă capitală să ştiţi să evidenţiaţi reuşitele din carieră, arată Laszlo Bock.

    Fiecare dintre reuşitele Dvs. trebuie prezentate pe formula: Am realizat X, măsurat în funcţie de Y, făcând Z

    Cu alte cuvinte, explică directorul de resurse umane al Google, orice frază trebuie începută cu un verb activ, urmat de o măsură numerică pentru a oferi o bază de comparaţie, iar apoi sunt necesare detalii referitoare la felul în care a fost atins obiectivul X. Iată o diferenţă grăitoare între între două descrieri diferite ale aceleiaşi acţiuni:

    1. Am studiat performanţa financiară a companiilor şi am făcut recomandări de investiţii.

    2. Am îmbunătăţit performanţa de portofoliu cu 12% (respectiv 1,2 milioane de euro) faţă de perioada anterioară de referinţă prin rafinarea calculaţiilor de costuri de capital referitoare la pieţe noi.

    Iar Bock explică faptul că simpla referire la 12% întăreşte declaraţia şi îi conferă greutate, în vreme ce suplimentarea informaţiei cu o referire financiară concretă, respectiv 1,2 milioane de euro răspunde la întrebarea dacă 12% înseamnă mult sau puţin, dacă este relevant sau nu. Pentru că 12% care înseamnă 100 de euro sau 120 de euro nu sună impresionant, în vreme ce 1,2 milioane de euro arată nivelul afacerii. Explicând mecanismul concret prin care a fost atins acel obiectiv adaugă credibilitate prezentării şi dă o dimensiune concretă a competenţei candidatului.

    Laszlo Bock, directorul de resurse umane de la Google, spune că a revizuit peste 20.000 de CV-uri de-a lungul carierei sale. Unele sunt extraordinare, cele mai multe sunt bune, dar există şi CV-uri pline de greşeli impardonabile.