„În acest an de referinţă, în care sărbătorim 20 de ani de servicii oferite clienţilor, Vodafone România marchează o nouă premieră, deschizând graniţele comunicării în Europa pentru companii. Flexibilitatea şi posibilitatea de a beneficia de servicii în roaming fără constrângeri sunt elemente-cheie pentru a oferi o experienţă superioară clienţilor noştri”, a declarat Valeriu Nistor, Director Enterprise Business Unit, Vodafone România.
Tag: costuri
-
ING a ajuns la venituri de 1,2 mld. lei, cu 29% mai mari decât anul trecut
Creditarea a crescut cu 3,1 miliarde de lei, totalizând 17,6 miliarde de lei la sfârşitul anului 2016. Această creştere de 22% a dus cota de piaţă în creditare a ING România la 7,7%, de la 6,3% în 2015. Creditarea în lei a fost principalul motor de creştere, ajungând la un total de 11,7 miliarde de lei, cu 37% mai mult decât anul anterior. Creditarea pentru persoane fizice a crescut cu 36%, ajungând la 9,1 miliarde de lei. Pe piaţa împrumuturilor pentru companii, ING a fost a doua mare bancă în împrumuturi sindicalizate, cu cinci mandate de Aranjor Principal (Lead Arranger). Împrumuturile pentru IMM-uri au crescut cu 50% comparativ cu anul anterior.
Volumul depozitelor a continuat să crească, fondurile atrase ridicându-se la 22,3 miliarde de lei la finalul anului trecut, cu 20% mai mult comparativ cu decembrie 2015. În consecinţă, cota de piaţă în fonduri atrase a ING a ajuns la 7,7%, de la 6,9% în 2015.
Veniturile ING Bank au ajuns la 1,2 miliarde de lei cu 29% mai mult, în baza creşterii afacerii, a numărului de clienţi şi a activităţii acestora, dar şi datorită veniturilor excepţionale obţinute din vânzarea acţiunilor Visa (123 milioane RON). În 2016, ING România a anunţat un profit brut de 565 milioane RON, cu 44% mai mult decât anul anterior.
În 2016, costurile au crescut la 665 milioane de lei, cu 16% mai mult faţă de anul trecut, fiind în principal influenţate de creşterea afacerii, a investiţiilor în infrastructura IT, în dezvoltarea de aplicaţii, costurile cu noi angajaţi şi costurile de reglementare. Costurile de risc au crescut la 92 milioane RON, de la 55 milioane RON în 2015, însă într-un profil de risc bine controlat; rata creditelor neperformante a continuat să scadă, ajungând la 3,6% în 2016, de la 4,3% în 2015. Raportul cost/venituri (C/I) a scăzut la 50%.
„În 2016, am văzut rezultatele muncii noastre. Sunt mândru în mod deosebit de faptul că am atins pragul istoric de 1 milion de clienţi individuali activi. La această realizare a contribuit semnificativ digitalizarea produselor şi serviciilor oferite, care au devenit astfel mai simple şi mai potrivite profilului clienţilor tot mai autonomi ai ING”, a declarat Michal Szczurek, CEO ING Bank România.
ING România a reuşit să ajungă la un milion de clienţi individuali activi datorită inovaţiilor în mediul digital şi preocupării continue de a îmbunătăţi experienţa pe care aceştia o au cu banca. Pe parcursul anului 2016, ING România a atras 270.000 clienţi noi, cu 21% mai mult faţă de anul precedent. Peste 69.000 clienţi au folosit ING ca bancă principală, cu 25% mai mult comparativ cu 2015 (clienţi care au venituri recurente în ING şi deţin cel puţin încă un produs bancar). Şi in segmentul IMM, ING a depăşit un prag, acela de 10.000 de clienţi, cu 23% mai mult decât în 2015.
În ultimul trimestru al 2016, ING a făcut posibilă achiziţia online de noi produse prin intermediul ING Home’Bank. Clienţii ING pot achiziţiona credite de nevoi personale sau fonduri mutuale direct de pe telefonul mobil sau computer, în aproximativ 10 minute, fără a fi necesară vizita la bancă. Până la sfârşitul anului, peste 400 clienţi au cumpărat online credite de nevoi personale, în valoare totală de 5 milioane RON. Portofoliul de fonduri mutuale disponibil online are trei tipuri de fonduri, pentru nevoi şi profiluri diferite: ING Conservator, ING Moderat şi ING Dinamic. În ultimele trei luni ale 2016, peste 1.200 clienţi au cumpărat online fonduri mutuale, reprezentând 15% din totalul tranzacţiilor cu acest produs.
Numărul de tranzacţii prin aplicaţia pentru telefonul mobil a crescut în mod accelerat în ultimul trimestru al 2016 astfel încât, până la sfârşitul anului, a egalat numărul tranzacţiilor prin aplicaţia pentru desktop. Iar pentru a face mai uşoară utilizarea aplicaţiei pentru mobil, au fost lansate în 2017 opţiunea de a alege un nume de utilizator personalizat şi autentificarea prin amprentă digitală.
Anul 2016 a adus şi lansarea unui nou serviciu de plăţi mobile prin POS. Printr-un proiect dezvoltat cu GoSwiff şi MasterCard, ING România a introdus ING mPOS, ce permite comercianţilor mici, mijlocii şi mari să accepte plăţi cu cardul oriunde s-ar afla. Tranzacţiile sunt efectuate folosind dispozitive mobile, telefoane inteligente sau tablete, conectate la un cititor de carduri, operaţiune ce criptează datele astfel încât informaţiile personale să rămână confidenţiale. ING România a lansat ING Point – un nou canal de distribuţie ce oferă acces instant la majoritatea produselor bancare. În urma unui proiect pilot, implementat în Bucureşti şi în Iasi, reţeaua ING Point a fost extinsă la 8 unităţi, în centre comerciale din toată ţara, deservind până la sfârşitul anului peste 1.500 clienţi.
ING Group a raportat anul trecut un profit net de 4,976 milioane de euro în creştere cu 18% faţă de 2015. Performanţa a fost influenţată de o creştere comercială solidă, cu marje foarte bune şi costuri de risc în scădere, în ciuda costurilor de reglementare mai ridicate. Randamentul capitalului (ROE) a crescut la 12%, comparativ cu 11% în 2015.
-
Unul dintre cele mai cunoscute hoteluri de 5 stele din Bucureşti a fost scos la vânzare
Grupul austriac Strabag, care controlează integral hotelul de cinci stele JW Marriott din Capitală, poartă discuţii pentru vanzarea acestuia, spun sursele din piaţă. Momentan însă nu a fost lansat un proces oficial de vânzare.Hotelul de lux JW Marriott din Bucureşti, situat în apropierea Palatului Parlamentului, are 402 camere, 12 săli de conferinţe (cu o suprafaţă totală de aproximativ 2.000 mp) şi şase restaurante şi lounge-uri. Acesta este unul dintre cele mai mari şi cunoscute hoteluri de pe piaţa locală, astfel că preţul în cazul unei eventuale vânzări ar depăşi 100 de milioane de euro, spun sursele din piaţă. De hotelul de langă Palatul Parlamentului sunt interesaţi atât investitori străini, cât şi locali, printre care şi fraţii Pavăl, proprietarii lanţului de magazine de bricolaj Dedeman, potrivit surselor din piaţă.Compania Societatea Companiilor Hoteliere Grand SRL care administrează hotelul este al doilea jucător de pe piaţa hotelieră locală după încasări, cu afaceri de 118 mil. lei (26,2 mil. euro) în 2015 (ultimul an pentru care există date publice). -
Unul dintre cele mai cunoscute hoteluri de 5 stele din Bucureşti a fost scos la vânzare
Grupul austriac Strabag, care controlează integral hotelul de cinci stele JW Marriott din Capitală, poartă discuţii pentru vanzarea acestuia, spun sursele din piaţă. Momentan însă nu a fost lansat un proces oficial de vânzare.Hotelul de lux JW Marriott din Bucureşti, situat în apropierea Palatului Parlamentului, are 402 camere, 12 săli de conferinţe (cu o suprafaţă totală de aproximativ 2.000 mp) şi şase restaurante şi lounge-uri. Acesta este unul dintre cele mai mari şi cunoscute hoteluri de pe piaţa locală, astfel că preţul în cazul unei eventuale vânzări ar depăşi 100 de milioane de euro, spun sursele din piaţă. De hotelul de langă Palatul Parlamentului sunt interesaţi atât investitori străini, cât şi locali, printre care şi fraţii Pavăl, proprietarii lanţului de magazine de bricolaj Dedeman, potrivit surselor din piaţă.Compania Societatea Companiilor Hoteliere Grand SRL care administrează hotelul este al doilea jucător de pe piaţa hotelieră locală după încasări, cu afaceri de 118 mil. lei (26,2 mil. euro) în 2015 (ultimul an pentru care există date publice). -
Decizie şoc luată de Vodafone. Este pentru prima oară când se întâmplă asta în România. Anunţul pe care trebuie să îl ştie toţi clienţii
„În acest an de referinţă, în care sărbătorim 20 de ani de servicii oferite clienţilor, Vodafone România marchează o nouă premieră, deschizând graniţele comunicării în Europa pentru companii. Flexibilitatea şi posibilitatea de a beneficia de servicii în roaming fără constrângeri sunt elemente-cheie pentru a oferi o experienţă superioară clienţilor noştri”, a declarat Valeriu Nistor, Director Enterprise Business Unit, Vodafone România.
-
Cât îi costă pe americani călătoriile lui Trump. Cu banii cheltuiţi pe o oră de zbor ai putea să-ţi iei un Porsche
O călătorie a lui Trump este o operaţiune logistică complexă ce implică 10 de oameni, zeci de vehicule şi o flotă de aeronave, scrie Business Insider.
Când preşedintele SUA pleacă undeva nu doar un avion decolează, ci două. Două avioane Boieng VC-25A sunt pregătite de zbor, unul cu preşedintele, altul de rezervă, în caz de urgenţă. Fiecare avion are un echipaj de 26 de persoane cu aproape 70 de pasageri (oficiali guvernamentali, agenţi de securitate, invitaţi ).
Potrivit unui document obţinut de Judicial Watch avionul are un cost de operare de 206,000 de dolari pe oră, în cazul unui zbor al Preşedintelui Barack obama la Los Angeles în 2014. Spre comparaţie, o oră de zbor al unui avion comercial costă compania aeriană cam 20-25.000 de dolari pe oră
-
Cât îi costă pe americani călătoriile lui Trump. Cu banii cheltuiţi pe o oră de zbor ai putea să-ţi iei un Porsche
O călătorie a lui Trump este o operaţiune logistică complexă ce implică 10 de oameni, zeci de vehicule şi o flotă de aeronave, scrie Business Insider.
Când preşedintele SUA pleacă undeva nu doar un avion decolează, ci două. Două avioane Boieng VC-25A sunt pregătite de zbor, unul cu preşedintele, altul de rezervă, în caz de urgenţă. Fiecare avion are un echipaj de 26 de persoane cu aproape 70 de pasageri (oficiali guvernamentali, agenţi de securitate, invitaţi ).
Potrivit unui document obţinut de Judicial Watch avionul are un cost de operare de 206,000 de dolari pe oră, în cazul unui zbor al Preşedintelui Barack obama la Los Angeles în 2014. Spre comparaţie, o oră de zbor al unui avion comercial costă compania aeriană cam 20-25.000 de dolari pe oră
-
Cum să faci business fără să înfiinţezi o companie
Un număr de industrii şi domenii fac cunoştiinţă cu modelul de sharing economy popularizat de către companii precum Uber sau Airbnb. Conceptul consumului colaborativ a devenit din ce în ce mai popular în ultimii ani, iar unele companii au profitat de asta şi acum sunt giganţi evaluaţi la miliarde de dolari. Transportul de persoane sau de colete, domeniul ospitalier şi chiar activităţi casnice precum spălatul hainelor (Electrolux are în desfăşurare un astfel de proiect) se află sub influenţa conceputului de sharing economy.
Un domeniu care rămăsese neatins era procesul de pornire a unui business. Exact pe această nişă şi-a aşezat antreprenorul Slavko Ples firma sa, Winglio. Slavko Ples se află în peisajul tehnologic antreprenorial încă din 2012, când, alături de un partener de afaceri, a pornit o companie de dezvoltare de aplicaţii. Ples a mărturisit că era înconjurat de freelanceri şi antreprenori cu care „discutam des probleme cu care ne confruntam în afacerile noastre. Majoritatea problemelor erau legate de costurile de pornire a unei afaceri şi de birocraţie. Aşa că m-am gândit la o soluţie”, spune el. Probleme care se manifestă la nivel global, nefiind ceva caracteristic unei pieţe anume. În România, potrivit Cărţii Albe a IMM-urilor, dificultăţile cu care se confruntă frecvent firmele mici şi mijlocii sunt birocraţia (61,41%), fiscalitatea excesivă (54,74%), urmată de corupţie (45,16%) şi controalele excesive (44,98%).
Aşa că antreprenorul propune împărţirea costurilor, înfiinţarea unui cadru legal pe care alţii l-ar putea folosi pentru afacerile lor. Asta s-a întâmplat în 2014, iar după un an de cercetare a trecut la punerea în practică a ideii. „Anumite costuri nu pot fi reduse sau eliminate complet, dar, cu siguranţă, pot fi împărţite”, spune Ples. „Winglio se ocupă de hârtii, contabilitate, taxe, astfel încât clientul se poate concentra doar pe afacere”, adaugă el.
Sistemul funcţionează în felul următor: doritorul îşi creează un cont pe site-ul companiei, îşi adaugă clienţii şi creează contractele; apoi poate emite facturi clienţilor săi. Înainte de a da drumul la afacere, reprezentanţii Winglio verifică aplicaţiile depuse, proces ce poate dura până la 24 de ore. Serviciul este disponibil în 150 de ţări şi este adresat dezvoltatorilor de software, designerilor grafici, traducătorilor, scriitorilor etc.
Odată produsul vândut, banii sunt trimişi prin intermediul Winglio, apoi utilizatorul poate scoate banii din contul bancar prin PayPal sau îi poate redirecţiona către cardul de debit Winglio. Toate plăţile primite în Winglio pot fi considerate venituri suplimentare sau dividende dacă devii acţionar al companiei. În ambele cazuri, plăţile primite prin Winglio sunt taxabile în ţările de rezidenţă ale utilizatorilor. Din suma care îi este transferată utilizatorului, firma antreprenorului croat reţine 6,60% comision plus 4,5 euro pentru fiecare tranzacţie. Suma minimă care poate fi retrasă de către utilizator este de 100 de euro. După ce venitul cumulat al unui utilizator ajunge la 500 de euro, el va fi invitat de către companie să intre în programul acţionarilor firmei întemeiate de Slavko Ples. Astfel, achiziţionând o acţiune preferenţială Winglio eşti considerat acţionar al companiei şi poţi păstra veniturile primite prin intermediul companiei sub formă de profit al Winglio care apoi este plătit prin dividende.
Winglio operează prin intermediul a două companii, una aflată în Malaiezia şi alta în Irlanda, ambele putând fi folosite de către utilizatorii serviciului; în acest moment, şase persoane lucrează full time pentru Winglio. Majoritatea clienţilor Winglio sunt freelanceri din industria IT, consultanţi sau furnizori de diverse servicii. „Pentru ei, Winglio este o soluţie mai bună şi mai eficientă decât înfiinţarea propriei companii”, este de părere Ples. Acesta nu a vrut să dezvăluie câţi clienţi are compania, argumentând că „dacă faci afaceri bune şi dezvălui numărul de clienţi, trimiţi o invitaţie competitorilor. Dacă cifrele sunt mici, mai mulţi potenţiali clienţi ar putea fi îndepărtaţi din această cauză”, spune el. Pieţele ţintite de el sunt cele de pe continentul european şi cel asiatic; acestea sunt zonele din care vin peste 30 de clienţi, potrivit unei declaraţii a lui Ples pentru o publicaţie croată. Firma croatului are şi câţiva clienţi români, mărturiseşte el pentru Business Magazin.
Deşi poate părea surprinzător, piaţa Statelor Unite ale Americii nu este de interes pentru Winglio, deoarece „cetăţenii americani pot factura uşor şi pot primi plăţi sub formă de dividende. În plus, cardul nostru de debit nu poate fi emis în Statele Unite”.
Şeful Winglio susţine că, apelând la serviciile companiei pe care o conduce, un freelancer ar putea obţine cu până la 35% mai mulţi bani decât dacă şi-ar înregistra propria firmă. Dă şi explicaţii: dacă un freelancer din Croaţia ar fi înfiinţa o companie în Marea Britanie şi ar ajunge la venituri anuale de 10.000 de euro, după deducerea costurilor – de 2.500 de euro (costuri fixe precum contabilitate şi birou virtual)- şi după scăderea taxelor (care au o pondere de 20%), freelancerul ar putea retrage în jur de 6.000 de euro, sub formă de dividende taxabile (în ţara de reşedinţă), ceea ce pentru Croaţia ar însemna în jur de 720 de euro (12%). Aşadar, venitul net s-ar situa în jurul a 5.300 de euro. „Luând acelaşi caz, dacă ar folosi Winglio, ar plăti taxe de 1.156 de euro pe dividende, la o valoare de aproximativ 9.300 de euro. Astfel venitul lui net ar fi de 8.200 de euro”, explică Slavko Ples.
Şeful Winglio nu a dorit să dezvăluie rezultatele financiare pe anul trecut, rezumându-se la a spune doar că la finalul lui 2015 „aveau un cashflow pozitiv”, fără să fi apelat la o investiţie externă. 2017 ar trebui să fie „interesant şi cu multe provocări”, totodată un an în care serviciul să devină unul mainstream; mai mult, Ples are în plan creşterea cu 300% sau chiar cu 400% a businessului faţă de 2016.