BusinessMagazin

Tag: bnr

  • ANI verifică averea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, în urma unei sesizări

    Sursele citate au precizat că Agenţia Naţională de Integritate a înregistrat în urmă cu aproximativ două săptămâni sesizarea în care se solicită verificarea averii guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR).

    Sesizarea ar fi fost trimisă de Asociaţia Parakletos, care arăta că Mugur Isărescu ar avea un credit la Volksbank, pe care l-ar fi trecut în declaraţia de avere din 2007, însă în declaraţiile ulterioare ar fi notat doar creditul de aproape 700.000 de lei, fără a mai menţiona numele băncii, potrivit relatărilor din presă.

    La începutul lunii februarie, Mugur Isărescu spunea că a uitat că a avut un credit la Volksbank România, pe care l-a stins anticipat în 2009.

    Mugur Isărescu, doctor în ştiinţe economice, este guvernator al Băncii Naţionale a României din septembrie 1990 şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. În 1990, numirea sa a fost făcută de către Guvern, iar din 1991 a primit mandat din partea Parlamentului, care a fost reînnoit de trei ori până în prezent, cu o durată de cinci ani, respectiv în decembrie 1998, noiembrie 2004 şi octombrie 2009.

    Isărescu a fost prim-ministru al României în perioada decembrie 1999 – decembrie 2000, iar până să fie numit guvernator a ocupat timp de şase luni poziţia de secretar cu probleme economice şi monetare al Ambasadei României la Washington, de unde a fost rechemat de preşedintele de atunci, Ion Iliescu.

    El este membru în Consiliul General al Sistemului European al Băncilor Centrale, membru cu drept de vot din partea României în Consiliul European de Risc Sistemic şi face parte din Consiliul Guvernatorilor al Fondului Monetar Internaţional.

  • Rezervele valutare la BNR au crescut în martie la 30,6 miliarde euro

    “În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni: intrări de 1.718 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene şi conturilor Ministerului Finanţelor Publice cu fonduri europene; ieşiri de 1.601 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele”, se arată într-un comunicat al BNR.

    La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc rambursări de capital din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional pentru care România a rambursat circa 124 milioane echivalent euro precum şi rambursarea emisiunii de obligaţiuni denominată în euro a Ministerului Finanţelor Publice scadentă la 18 martie, în suma de 1,05 miliarde euro, capital şi dobândă.

    Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,66 miliarde euro.

    Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 martie 2015 au fost de 34,26 miliarde euro, faţă de 34,06 miliare euro la 28 februarie.

    Plăţile scadente în luna aprilie în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 470 milioane euro.

  • Isărescu: Unele bănci nu au acces la lichiditatea din piaţă şi se împrumută de la BNR

    “Există în continuare lichiditate suficientă în piaţă, dar nu este uniform repartizată, este repartizată la câteva bănci. (…) Când am făcut luni turul de piaţă, am constatat că erau bănci care, având acces limitat la obţinerea lichidităţii în piaţă, ne-au anunţat că ar prefera să se împrumute de la Banca Naţională la licitaţiile săptămânale pentru că nu aveau acces în piaţă”, a afirmat Isărescu la briefingul de presă, după şedinţa Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară.

    El a punctat că sunt lucruri care ar mai trebui “rodate” între băncile din sistem, însă a arătat că rolul băncii centrale este câteodată şi de intermediar.

    Isărescu a reiterat că sistemul bancar românesc este solid din punct de vedere al solvabilităţii şi al lichidităţii, în contextul situaţiilor din Grecia şi Austria, precizând totodată că lichiditatea se poate diminua în condiţii de tensiune şi neîncredere.

    “În condiţii de tensiune, de neîncredere, mai ales lichiditatea se poate diminua, poate să apară o segmentare a pieţei”, a spus Isărescu.

    Guvernatorul a menţionat că banca centrală şi-a sporit atenţia la situaţiile din Grecia şi Austria pentru că reprezintă ţările care au contribuit cu cea mai mare pondere în capitalul investiţional în sistemul bancar românesc.

    “În consecinţă, situaţia poate să fie prezentată cam în felul următor: avem bănci româneşti, dar cu capital străin, dependenţa de ce se întâmplă în cele două ţări nu e directă, dar prin intermediul investitorilor, influenţa indirectă poate să fie importantă. La acest lucru se adaugă impactul psihologic, cum reacţionează pieţele. Aşadar, nu numai că urmărim cu mare atenţie cele două sisteme bancare din cele două ţări, dar suntem pregătiţi de intervenţie pentru orice fel de scenariu”, a concluzionat Isărescu.

    Pe piaţa din România sunt prezente cele mai mari bănci din Grecia, respectiv National Bank of Greece, Alpha Bank, Eurobank Ergasias şi Piraeus Bank. Criza datoriilor din Grecia afectează grav sistemul bancar din această ţară. În februarie, depozitele bancare din Grecia au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, din cauza blocajului politic dintre guvernul elen şi creditorii ţării, care sporeşte riscul unei ieşiri a ţării din zona euro. În aceste condiţii, Banca Centrală Europeană (BCE) a suplimentat pentru a patra oară de la începutul lunii martie fondurile disponibile băncilor elene prin programul de finanţare de urgenţă ELA (emergency liquidity assistance), urcând plafonul cu circa 1 miliard de euro, la peste 71 miliarde de euro.

    Cele mai mari bănci din Austria, respectiv Erste Group Bank, Raiffeisen Bank International şi UniCredit Bank Austria, se confruntă la rândul lor cu probleme legate de modificarea politicii statului austriac în domeniul sprijinului acordat instituţiilor de credit în cazul unor probleme. Prin contrast cu disponibilitatea anterioară de a acorda sprijin de stat, Austria a devenit un promotor al unor noi reguli europene de rezolvare a crizelor bancare mai degrabă prin contribuţia investitorilor decât prin fonduri publice. În acest context, un analist al Fitch Ratings, Patrick Rioual, a avertizat la jumătatea lunii martie că ratingurile Erste Group Bank şi UniCredit Bank Austria ar putea fi reduse cu două trepte, la nivelul BBB+, iar cel al Raiffeisen Bank International cu trei trepte, la BBB. Rioual a notat faptul că întărirea capitalului va fi cea mai mare provocare pentru cele trei bănci în următorii doi ani.

  • Isărescu sugerează că BNR va continua relaxarea politicii monetare cu reducerea RMO şi a coridorului

    “Nu pot să confirm că suntem la încheierea unui ciclu de reducere a dobânzii, dar nu pot nici să infirm. În definiţia noastră, politica monetară, cel puţin în România, nu se reduce numai la rata dobânzii de politică monetară, include şi rezervele minime obligatorii şi coridorul (dintre ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii cheie – n.r.). Putem să ne imaginăm modificări ale coridorului, fără a modifică rata de dobândă de politică monetară”, a declarat Isărescu la briefingul de presă, după şedinţa Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară.

    CA al BNR a decis marţi să reducă rata dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentuale, la 2% pe an, un nou minim istoric, precum şi să menţină ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi cele în valută, la 10%, respectiv 14%, măsuri anticipate de analişti.

    Noul nivel al ratei dobânzii de politică monetară se va aplica de la 1 aprilie.

    Totodată, BNR a decis îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la plus/minus 1,75 puncte procentuale, de la plus/minus 2 puncte procentuale, astfel că rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce, de la 1 aprilie, de la 4,25% la 3,75% pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 0,25%.

    În ceea ce priveşte continuarea relaxării politicii monetare, Isărescu a punctat că aceasta nu a ajuns la final, arătând că pentru rezervele minime obligatorii trebuie să se ajungă în timp la nivelul european, de circa 2%.

    “Legat de RMO, avem un program pe termen lung de aliniere la nivel european, unde nivelul este în jur de 2%, mai avem mai mulţi paşi în această direcţie”, a afirmat Isărescu.

    El a arătat că traiectoria inflaţiei va influenţa deciziile următoare ale CA privind politica monetară, însă depind totodată de alte date, “incerte” încă.

    “Atât traiectoria, cât şi deciziile CA depund de o suită de date, procese, care în prezent sunt incerte, nu le stăpânim (…) Categoric, deciziile viitoare depind de viitoarele decizii de politică fiscală, dar nu numai”, a punctat guvernatorul BNR, referindu-se la măsurile anunţate de Guvern şi cuprinse în proiectul Codului Fiscal.

    Isărescu a menţionat că experţii BNR analizează măsurile fiscale propuse, dar şi Consiliul de Administraţie, începând cu şedinţa de marţi, întrucât fac parte dintr-un pachet substanţial, însă a arătat că analizele trebuie făcute detaliat, având nevoie de mai multe date despre venituri, cheltuieli, structura de venituri.

    “Fac parte dintre persoanele care văd zilnic contul Trezoreriei statului şi arată foarte bine, dar îţi trebuie date de detaliu la nivel de venituri, cheltuieli, structură de venituri. Analizăm ce s-a propus cu foarte mare atenţie, suntem o bancă centrală prudentă în exprimări şi evaluări, probabil că în perioada următoare ne vom pronunţa mai în detaliu decât pot face acum”, a spus Isărescu.

    El apreciază că reducerea TVA este de dorit, nu numai din punct de vedere social, ci şi economic, însă o scădere a cotei urmată de o revenire ar fi “mult mai dureroasă” şi va avea efecte negative, dacă lucrurile nu sunt cântărite bine înainte.

    Isărescu a menţionat că sustenabilitatea măsurilor este “vitală”, dar şi credibilitatea pachetului de măsuri, pentru că altfel pieţele financiare pot reacţiona violent.

    “Când depinzi de ele (de pieţele financiare – n.r.), ai finanţarea bugetului în funcţie de pieţe, trebuie să ştii cum reacţionează şi ele sunt foarte atente la credibilitate. Dacă pachetul sau măsurile n-au credibilitate, pieţele reacţionează şi măsurile de cheltuieli pot fi date peste cap de majorarea dobânzilor de finanţare şi nu este de dorit aşa ceva”, a concluzionat Isărescu.

  • BNR a redus dobânda cheie cu 0,25 puncte, la 2% pe an, şi a menţinut ratele rezervelor minime

    Noul nivel al ratei dobânzii de politică monetară se va aplica de la 1 aprilie.

    Totodată, BNR a decis îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la plus/minus 1,75 puncte procentuale, de la plus/minus 2 puncte procentuale, astfel că rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce, de la 1 aprilie, de la 4,25% la 3,75% pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 0,25%, se arată într-un comunicat.

    Banca centrală păstrează gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.

    Decizia BNR a fost anticipată de analişti, care se aşteptau la reducerea dobânzii cheie cu 0,25 puncte, la 2%, concomitent cu păstrarea ratelor RMO pentru pasivele în lei şi valută.

    “Acesta ar putea fi ultima reducere a dobânzii de politică monetară din actualul ciclu, cele mai multe estimări pentru orizontul decembrie 2015 arătând o dobândă de 2%. În paralel, cei mai mulţi dintre participanţi estimează reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei până la 8% în decembrie 2015, precum şi a celor aferente pasivelor în valută până la 12% în decembrie 2015”, reiese dintr-un sondaj realizat de Asociaţia Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR) în rândul membrilor.

    Nivelul dobânzii cheie s-ar putea menţine la 2% până la finalul anului viitor, însă estimările analiştilor variază între 1,75% şi maxim 2,75%, un număr de participanţi la sondaj prognozând un ciclu de majorare a dobânzii în 2016.

    Totodată, rezervele minime obligatorii (RMO) ar putea fi reduse în continuare pe parcursul anului viitor, până la 6% în cazul celor în lei şi 8% în cazul celor în valută.

    Aceasta a fost a şasea tăiere de dobândă după reluarea ciclului de scădere, în luna august a anului trecut, când a aplicat o scădere cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25%. Din august 2014, fuseseră operate cinci reduceri, din care ultima în februarie.

    Consiliul de Administraţie al BNR a tăiat la începutul lunii februarie rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,25%, precum şi îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente la 2 puncte procentuale, însă a păstrat ratele RMO.

    Ultima intervenţie a băncii centrale pe partea de rezerve minime a fost în noiembrie, când a redus ratele RMO pentru pasivele în valută de la 16% la 14%, cele în lei fiind menţinute la 10%.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat după şedinţa CA din februarie că Banca Naţională mai are spaţiu de tăiere a dobânzii, având în vedere nivelurile actuale ale inflaţiei, dar şi prognoza pentru finalul anului, precizând că reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii ar putea fi reluată spre primăvară-vară.

    “La nivelurile actuale ale infaţiei şi prognoza de luni, nu pot să neg că nu ar fi spaţiu de reducere a ratelor”, a spus Isărescu.

    BNR a modificat în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 2,2% la 2,1% şi are o estimare de 2,4% pentru inflaţia de la sfârşitul anului 2016. Rata anuală a inflaţiei s-a situat în decembrie la 0,83%, înregistrând un minim record. Creşterea medie a preţurilor a fost anul trecut de 1,1% faţă de 2013, determinată pe baza indicelui preţurilor de consum (IPC), şi de 1,4% după indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC).

    Isărescu a afirmat totodată că banca centrală nu se grăbeşte cu măsurile de reducere a rezervelor minime obligatorii pentru că efectele trebuie bine analizate, fiind un instrument foarte puternic.

  • BNR ar putea reduce marţi dobânda cheie la 2%, concomitent cu menţinerea rezervelor minime

    “Acesta ar putea fi ultima reducere a dobânzii de politică monetară din actualul ciclu, cele mai multe estimări pentru orizontul decembrie 2015 arătând o dobândă de 2%. În paralel, cei mai mulţi dintre participanţi estimează reducerea rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei până la 8% în decembrie 2015, precum şi a celor aferente pasivelor în valută până la 12% în decembrie 2015”, reiese dintr-un sondaj realizat de Asociaţia Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR) în rândul membrilor.

    Nivelul dobânzii cheie s-ar putea menţine la 2% până la finalul anului viitor, însă estimările analiştilor variază între 1,75% şi maxim 2,75%, un număr de participanţi la sondaj prognozând un ciclu de majorare a dobânzii în 2016.

    Totodată, rezervele minime obligatorii (RMO) ar putea fi reduse în continuare pe parcursul anului viitor, până la 6% în cazul celor în lei şi 8% în cazul celor în valută.

    Consiliul de Administraţie al BNR a tăiat la începutul lunii februarie rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,25%, un nou minim istoric, precum şi îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente la 2 puncte procentuale.

    Aceasta a fost a cincea tăiere de dobândă după reluarea ciclului de scădere, în luna august a anului trecut, când a aplicat o scădere cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25%. Din august 2014, fuseseră operate patru reduceri, din care ultima la începutul acestui an.

    De asemenea, BNR a decis în februarie menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, la 10%, respectiv 14%.

    Ultima intervenţie a băncii centrale pe partea de rezerve minime a fost în noiembrie, când a redus ratele RMO pentru pasivele în valută de la 16% la 14%, cele în lei fiind menţinute la 10%.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat după şedinţa CA din februarie că Banca Naţională mai are spaţiu de tăiere a dobânzii, având în vedere nivelurile actuale ale inflaţiei, dar şi prognoza pentru finalul anului, precizând că reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii ar putea fi reluată spre primăvară-vară.

    “La nivelurile actuale ale infaţiei şi prognoza de luni, nu pot să neg că nu ar fi spaţiu de reducere a ratelor”, a spus Isărescu.

    BNR a modificat în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 2,2% la 2,1% şi are o estimare de 2,4% pentru inflaţia de la sfârşitul anului 2016. Rata anuală a inflaţiei s-a situat în decembrie la 0,83%, înregistrând un minim record. Creşterea medie a preţurilor a fost anul trecut de 1,1% faţă de 2013, determinată pe baza indicelui preţurilor de consum (IPC), şi de 1,4% după indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC).

    Isărescu a afirmat totodată că banca centrală nu se grăbeşte cu măsurile de reducere a rezervelor minime obligatorii pentru că efectele trebuie bine analizate, fiind un instrument foarte puternic.

    AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ, înfiinţată în ianuarie 2008 şi care reuneşte circa 60 de profesionişti care activează în sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital, companii din economia reală.

  • Cele mai scumpe credite din România. Sute de mii de clienţi au împrumutat 500 de milioane de euro

    “Dacă aş avea resurse, 
mi-aş deschide un business ca acesta mâine, mi se pare normal să speculez o nişă profitabilă în piaţă. Problema ţine de fapt de educaţia românilor, care, după atâţia ani de luat credite, ar trebui să ştie mecanismele pe de rost, dar nu pot scăpa de tendinţa de a se întinde mai mult decât plapuma.“

    Replica vine repede. „La ăştia cred că ajung doar oamenii fără prieteni. Dacă aş avea nevoie de sume aşa mici, aş putea la orice oră să cer unui prieten. Evident că şi prietenii mei ar putea să-mi ceară mie. Fără atâta dobândă, doar pe mulţumesc! În ce lume trăim?“ Comentariile la orice articol pe tema creditelor pe termen scurt cu dobânzi mari se transformă în dezbateri aprinse între cititorii împărţiţi în două tabere: unii invocă dobânzi enorme practicate în mod abuziv, referindu-se la indicatorul DAE (dobândă anuală efectivă) de 100%, 1.000% sau mai mult, în timp ce alţii îi acuză pe cei împrumutaţi că devin clienţii IFN-urilor fără să aibă cu adevărat nevoie de bani.

    Cele două şabloane de gândire sunt contrazise de puţinii comentatori neimplicaţi, observatori ai unei pieţe unde reglementări de bază lipsesc, iar clienţii sunt ademeniţi să cumpere produse de creditare fără să cunoască rostul acestora. Instituţiile financiare nebancare au speculat în anii de criză un segment de piaţă de care băncile s-au ferit, pentru că obţin beneficii suplimentare din credite de valoare mare acordate pe termen lung şi pentru că profitul consistent generat de credite cu valoare mică pe termen scurt vine numai dintr-un portofoliu numeros, de zeci sau sute de mii de clienţi. Piaţa împrumuturilor acordate acasă la client în aceeaşi zi cu cea a solicitării este astăzi concurată de jucători dispuşi să ofere bani în două ore, oriunde în România, fără ca potenţialul client să vadă la faţă vreun angajat al instituţiei.

    Creditul exclusiv online sau creditul prin SMS sunt doar două dintre invenţiile crizei, produse vândute cu succes în România către zeci de mii de clienţi şi adresate celor cu nevoi mai mici de 1.000 de lei timp de maximum două luni. Potrivit datelor Asociaţiei Societăţilor Financiare ALB România, organizaţie unde sunt afiliate 86% dintre IFN-uri, portofoliul total al creditului de consum al IFN-urilor în România era de 974 de milioane de euro la 31.12.2014, în timp ce piaţa creditului de consum IFN a urcat între decembrie 2013 şi de-cembrie 2014 de la 568 de milioane la 678 de milioane de euro. Doar în 2014 instituţiile financiare nebancare au acordat credite noi în valoare totală de 522 de milioane de euro, cu aproape 100 de milioane mai mult decât în anul precedent. 42% dintre creditele acordate în anul anterior au o valoare mai mică de 1.000 de euro, iar 78% nu trec de 5.000 de euro. Dintre clienţii care au luat un astfel de credit, jumătate au urmat doar liceul sau şcoala profesională, iar unul din şapte şi-a terminat studiile în clasa a opta. Cea mai mare parte a împrumutaţilor câştigă între 500 şi 1.000 de lei, însemnând venituri lunare mai mici sau egale cu salariul minim pe economie.

    „Aceste microcredite au apărut datorită unei cereri pe care instituţiile de credit tradiţionale nu pot sau nu vor să o satisfacă. După perioada creditului cu buletinul, băncile au înăsprit condiţiile de creditare astfel că persoanele care nu mai sunt eligibile pentru credite bancare nu au altă opţiune decât microcreditarea. BNR şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ar trebui să joace un rol mai activ pentru a limita posibilităţile de abuz, în condiţiile în care persoanele care apelează la microcredite sunt, de regulă, mai puţin familiarizate cu terminologia contractelor de credit şi cu clauzele acestora“, spune consultantul Emilian Duca.

    Business Magazin a discutat cu toate părţile implicate în procesul de creditare pentru a afla cum funcţionează piaţa creditului cu valoare mică şi dobândă mare, ce puncte vulnerabile permit abuzuri şi cine reglementează dobânzile şi regulile jocului.

    CONTINUAREA ÎN PAGINA URMĂTOARE ->

  • Cursul BNR a scăzut la 4,4045 lei/euro, cel mai mic nivel din ultimele şapte săptămâni

    Un curs mai mic, de 4,4018 lei/euro, a fost înregistrat pe 3 februarie.

    Leul a continuat să se aprecieze şi în raport cu dolarul american, pe fondul declinului înregistrat de moneda SUA pe pieţele externe, iar cursul BNR a scăzut cu 7 bani la 4,0090 lei/dolar, după o scădere cu aproape 6,5 bani în şedinţa precedentă.

    Pe pieţele internaţionale, dolarul era în scădere cu 0,4% faţă de euro la jumătatea zilei.

    Şi referinţa pentru francul elveţian a scăzut uşor marţi, de la 4,1878 lei la 4,1868 lei.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Leul a deschis la 4,41 unităţi în raport cu euro, nivel similar cu cel de la finele sesiunii de luni.

    Ulterior, moneda naţională a început să se aprecieze şi a atins un minim de 4,4030 unităţi/euro, însă pe volume reduse la tranzacţionare.

    Aproape de ora 13:00, leul era tranzacţionat la 4,4035/4,4055 faţă de euro.

    “Leul s-a apreciat puternic luni, câştigand aproape 3 bani raportat la primele tranzacţii ale zilei. Fără un motiv extern clar, credem că aprecierea monedei romaneşti ar putea avea legatură cu pozitionarea pieţei. Ne aşteptăm ca impulsul să se menţină şi leul să se îndrepte spre 4,40 unităţi/euro, dar se apropie astfel de limita transmisă de banca centrală în trecut,” se arată într-o notă a ING Bank România.

    În regiune, forintul ungar era în creştere cu 0,2% raportat la euro, în timp ce zlotul polonez a stagnat.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au urcat la 0,39%-0,78% pe an, de la 0,2% – 0,57% pe an luni, iar ratele pentru plasamentele săptămânale la 0,40%-0,84% pe an, de la 0,33% – 0,78% pe an.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a coborât uşor, de la 1,29% pe an la 1,28% pe an.

  • Creditele pentru populaţie şi firme au scăzut în februarie cu 3,7% anualizat

    “Soldul creditului neguvernamental în lei acordat de instituţiile de credit s-a majorat la 28 februarie 2015 cu 7,1% (6,7% în termeni reali) faţă de 28 februarie 2014 pe seama majorării cu 16,5%(16% în termeni reali) a creditului acordat gospodăriilor populaţiei, în timp ce componenta în valută exprimată în lei s-a diminuat cu 10,8% (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 9,6%)”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Faţă de ianuarie 2015, creditul neguvernamental total s-a diminuat cu 0,1% (-0,4% în termeni reali) până la nivelul de 210,22 miliarde lei. Creditul în lei s-a majorat cu 0,7% (0,3% în termeni reali), în timp ce creditul în valută (exprimat în lei) a scăzut cu 0,6% (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 0,5%).

    Creditul guvernamental a crescut în februarie, comparativ cu ianuarie, cu 5%, până la 91,17 miliarde lei, şi cu 8,3% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

    Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au redus cu 0,6% în februarie faţă de ianuarie, până la nivelul de 228,8 miliarde lei.

    Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 0,2%, până la 87,21 miliarde lei. La 28 februarie 2015, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 6,5% (6% în termeni reali) faţă de 28 februarie 2014.

    Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 2,6%, până la 63,53 miliarde lei. La 28 februarie 2015, depozitele în lei ale persoanelor juridice au crescut cu 7,7% (7,3% în termeni reali) faţă de 28 februarie 2014.

    Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, s-au majorat cu 0,2%, până la nivelul de 78,07 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută au crescut cu 0,3 %, până la 17,59 miliarde euro).

    Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în lei au crescut cu 3,2% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 4,6%); depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei exprimate în lei au crescut cu 4,6 % (exprimate în euro, depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 6%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) exprimate în lei au crescut cu 0,5% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenţilor persoane juridice s-au majorat cu 1,9%).

  • Cursul BNR a crescut uşor, la 4,433 lei/euro

    Leul a crescut însă puternic în raport cu dolarul american, cursul BNR fiind stabilit la 4,0791 unităţi, o apreciere de 6,49 de bani faţă de cotaţia din sesiunea precedentă, de 4,1440 unităţi.

    Moneda naţională a scăzut pe 16 martie la cel mai mic nivel faţă de dolar, de 4,2107 unităţi, pe fondul aprecierii dolarului pe pieţele internaţionale.

    Referinţa pentru francul elveţian a crescut luni cu 1,12 bani, de la 4,1990 lei la 4,1878.Cursul

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Leul a deschis la 4,43 unităţi în raport cu euro, de la 4,4348 unităţi la finele sesiunii de vineri.

    Moneda naţională s-a depreciat pentru scurt timp şi a atins 4,438 unităţi/euro, după care a revenit spre cotaţiile de la debutul şedinţei, pe o piaţă liniţită, cu volume de tranzacţionare mici.

    Aproape de ora 13:00, leul era tranzacţionat la 4,4320/4,4340 faţă de euro.

    În regiune, forintul ungar era în scădere cu 0,25% raportat la euro, în timp ce zlotul polonez era apreciat cu 0,3%.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se află la 0,2% – 0,57% pe an, faţă de 0,21% – 0,58% pe an vineri.

    Ratele pentru plasamentele săptămânale au urcat la 0,38% – 0,82% pe an, de la 0,33% – 0,78% pe an în şedinţa anterioară, iar dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a coborât uşor, de la 1,31% pe an la 1,29% pe an.