BusinessMagazin

Tag: american

  • Povestea primului american a cărui avere a depăşit un miliard de dolari

    John D. Rockefeller (8 iulie 1839 – 23 mai 1937) a fost unul dintre cei mai mari industriaşi şi filantropi din Statele Unite ale Americii, fiind considerat drept primul american a cărui avere a depăşit un miliard de dolari. El a fondat Standard Oil Company, primul mare trust de afaceri din SUA, care a dominat industria petrolieră la începuturile sale.
    Rockefeller a fost al doilea din cei şase copii născuţi în Richford, New York, ai lui William Avery Rockefeller şi Eliza Davison.

    Tatăl său a fost mai întâi tâmplar, apoi comis-voiajor, se autoproclama medic şi vindea elixiruri. Localnicii îl numeau ”Big Bill„ sau ”Devil Bill„, din cauza afacerilor sale bizare. Tânărul Rockefeller a contribuit de mic copil la susţinerea gospodăriei câştigând bani din creşterea curcanilor, vânzarea de cartofi şi bomboane, precum şi din creditarea cu sume mici a vecinilor. În 1853, familia sa s-a mutat în Strongsville, o suburbie din Cleveland, Ohio. Rockefeller a urmat cursurile liceului central din Cleveland şi a studiat contabilitatea timp de zece săptămâni în cadrul Colegiului Comercial Folsom.

    Era preocupat de studii, fiind descris de contemporanii săi drept rezervat, serios, religios, metodic şi discret. Îşi susţinea bine dezbaterile, îi plăcea muzica, visa să aibă o carieră, să acumuleze o avere de 100.000 de dolari şi să trăiască până la 100 de ani. În 1855, când a împlinit 16 ani, s-a angajat ca funcţionar la o firmă din Cleveland, unde a cumpărat, vândut şi livrat cereale, cărbune şi alte mărfuri. Salariul integral pentru munca sa din primele trei luni a fost de 50 de dolari (50 cenţi pe zi).

    În 1859, Rockefeller a fondat împreună cu un partener propria firmă de comisioane. În acelaşi an, prima rezervă de petrol din SUA a fost forată în Titusville, Pennsylvania, iar patru ani mai târziu Rockefeller a intrat în noua industrie. A investit alături de chimistul Samuel Andrews şi cei doi fraţi Clark într-o rafinărie din Cleveland. În februarie 1865, a cumpărat părţile deţinute de fraţii Clark în schimbul a 72.500 dolari şi a pus bazele companiei Rockefeller & Andrews.

    În 1866, fratele său, William Rockefeller, a construit o rafinărie în Cleveland şi l-a cooptat pe John drept partener de afaceri. Un an mai târziu, li s-a alăturat şi Henry M. Flagler, astfel fiind stabilită firma Rockefeller, Andrews şi Flagler. Tehnicile de împrumut şi reinvestire a profitului ale lui Rockefeller au condus la extinderea firmei în două rafinării în Cleveland şi într-un departament de marketing din New York. În 1870, firma s-a transformat în Standard Oil Company, în care erau implicaţi John D. Rockefeller, fratele său mai mic, William, dar şi alţi acţionari.

    John Rockefeller era preşedintele companiei şi acţionarul majoritar. Rockefeller s-a axat apoi pe extinderea companiei prin cumpărarea de rafinării rivale şi companii aflate în curs de dezvoltare. Compania a ajuns astfel ca în 1882 să controleze aproximativ 90% din rafinăriile şi conductele de petrol ale ţării. Succesul lui Rockefeller a devenit o ţintă pentru jurnalişti, precum şi pentru politicienii reformatori, care au văzut monopolul Standard Oil drept un simbol al lăcomiei corporatiste. În 1890, Congresul SUA a adoptat Sherman Act, primul act legislativ federal care interzice trusturi şi alianţe comerciale.

    Doi ani mai târziu, Curtea Supremă din Ohio a dizolvat Standard Oil Trust, o parte din afaceri revenind companiei Standard Oil din New Jersey, care a funcţionat ca o proprietate privată. În 1911, după ani de litigii, Curtea Supremă a decis că Standard Oil din New Jersey a încălcat legile antitrust şi a forţat-o să se autodizolve. Rockefeller a rămas cu o mare parte dintre acţiuni şi, în mod paradoxal, divizarea companiei i-a dublat veniturile personale peste noapte. Rockefeller s-a retras din operaţiunile de afaceri de zi cu zi ale Standard Oil la mijlocul anilor 1890.

    La moartea lui John D. Rockefeller, în 1937, averea sa personală era estimată la 1,5 miliarde de dolari, în condiţiile în care produsul intern brut al SUA de la acea vreme era de 94 de miliarde. Multe instituţii, muzee, universităţi îşi leagă numele de familia Rockefeller. Între acestea, MOMA – the Museum of Modern Arts din New York, Centrul Rockefeller şi Universitatea Rockefeller. În 1913, John D. Rockefeller Senior a donat 250 de milioane de dolari pentru înfiinţa-rea Fundaţiei Rockefeller, care avea ca misiune sănătatea publică, educaţia medicală şi artele.

  • Povestea misterioasă a omului care controlează industria berii

    Kent Martin sau “Battle”, aşa cum îi place să fie numit, este un funcţionar public american responsabil cu aprobarea sau respingerea etichetelor de bere. Martin  este cunoscut de toţi producătorii de bere pentru felul în care decide privitor la etichetele care vor ajunge pe rafurile magazinelor.

    Cei care au interacţionat cu el îl numesc excentric, tensionat şi întotdeauna îmbrăcat la costum. Kent Martin a aprobat, de unul singur, aproape 30.000 de etichete de bere în 2013, adică aproape 80 de etichete pe zi.

    Cei mai mulţi producători americani de bere au avut de suferit, cel puţin o dată, în urma deciziilor date de Kent Martin. El este o adevărată legendă în rândul acestora, însă o persoană extrem de retrasă şi care se fereşte de presa sau alţi curioşi. “El este regele berii. Deciziile sale sunt legi”, a declarat pentru The Daily Beast un colaborator care a preferat să rămână anonim. “Are în mâinile sale controlul asupra unei industrii de miliarde de dolari.”

    Printre etichetele respinse de Martin se află un exemplar care prezentă o carte de joc, rege de inimă roşie. Martin le-a transmis producătorilor că inima roşie poate induce ideea că berea are efecte pozitive asupra inimii. Un alt exemplu este al unei etichete care avea la final un anunţ care interzicea spiriduşilor să consume băuturi alcoolice. Funcţionarul a considerat că mesajul transmis clienţilor este unul “confuz”.

  • Apple a dedicat o secţiune din iTunes lui Robin Williams

    Apple a realizat o pagină numită “În amintirea lui Robin Williams” pe site-ul iTunes, de pe care vizitatorii pot achiziţiona filmele de referinţă ale actorului american. Pagina tribut include şi un paragraf referitor la cariera lui Robin Williams precum şi la activităţile caritabile pe care acesta le-a desfăşurat alături de Comic Relief USA.

    Vizitatorii pot cumpăra peste 40 de filme în care Williams a jucat, împărţite pe secţiuni precum “Esenţiale”, “Comedie” sau “Dramă”.

    Robin Williams a devenit cunoscut datorită rolului din serialul de televiziune “Mork and Mindy” şi a câştigat un premiu Oscar pentru prestaţia din filmul “Good Will Hunting”. Actorul a mai fost nominalizat de trei ori la premiile Academiei de film americane, pentru rolurile din “Bună dimineaţa, Vietnam”, “Cercul poeţilor dispăruţi” şi “Regele pescar”.

    Recent, Robin Williams a jucat în sitcomul “The Crazy Ones”, de pe postul CBS, rolul lui Simon Roberts, excentricul director al unei agenţii de publicitate, dar serialul a fost anulat de producători după numai un sezon.

  • Un bărbat de origine română a murit într-un accident aviatic produs la New York

     Potrivit autorităţilor, citate de timesunion.com, la manşa avionului de tip Cessna 180 se afla un bărbat de origine română, Ciprian Marius I., în vârstă de 33 de ani, proprietarul unei companii din New York – NYaerialshots.com – specializată în fotografii aeriene.

    Avionul s-a prăbuşit sâmbătă după-amiază în zona Saratoga Springs din statul american New York. Din cauze rămase încă necunoscute, avionul uşor a pierdut altitudine şi s-a lovit de copaci. În accident au murit cele două persoane aflate la bordul aparatului – pilotul Ciprian Marius I., în vârstă de 33 de ani, şi Jon S., în vârstă de 61 de ani, pasager în avion.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Argentina va intra în incapacitate de plată. Statul nu a reuşit să ajungă la o înţelegere cu creditorii

    Pentru a doua oară 12 ani, Argentina va intra în incapacitate de plată. Discuţiile pe care reprezentanţii statului sud-american le-au avut cu reprezentanţii mai multor creditori, la New York, au rămas fără rezultat, astfel încât termenul pentru achitarea datoriei a fost depăşit, relatează Reuters. 
     
    Băncile din Argentina au reuşit să propună un plan de achiziţionare a datoriilor neperformante de la creditori, însă acesta nu a fost acceptat. 
     
    Intrarea în incapacitate de plată va afecta economia aflată deja în recesiune, existând riscul ca preţurile să crească într-un termen extrem de scurt. 
     
    Argentina a mai intrat în incapacitate de plată în 2002, atunci când peste un milion de oameni şi-au pierdut locul de muncă iar protestele de stradă, ce au durat săptămâni la rândul, au dus la moartea a zeci de oameni.

  • România poate întoarce în avantajul său instabilitatea regională prin integrarea Republicii Moldova. Primul pas – leul românesc cu putere de circulaţie peste Prut

    Datele arată că situaţia din Ucraina devine din ce în ce mai tensionată şi nu se întrevede deocamdată nicio cale de ieşire. Mesajele din mass-media occidentale pun presiune. Liderii de opinie cer sancţiuni economice dure de la politicieni. Uniunea Europeană va anunţa astăzi în detaliu lista de măsuri.

    „Dacă în locul cetăţenilor europeni ar fi fost cetăţeni americani (în avionul doborât – n.red.), Casa Albă ar fi fost sub o imensă presiune şi ar fi fost luată serios în considerare bombardarea aeriană a poziţiilor insurgenţilor proruşi, iar forţele ucrainene ar fi primit armament american letal“, scrie analistul de securitate american Thomas Wright în ziarul Financial Times de marţi, 29 iulie, într-o opinie care deplânge lipsa de coeziune şi determinare a Uniunii Europene.

    Ziarele britanice nu mai dinamitează UE, ci acum o văd ca forţa care ar trebui să pedepsească Rusia. 

    Cu interesele lor în aprovizionarea cu energie de la Est, germanii sunt iarăşi prinşi la mijloc, iar francezii nu sunt nici ei iertaţi din cauza livrării navelor de război către Rusia. În 2010–2011, germanii erau puşi la zid în criza euro – că nu emit obligaţiuni comune europene să salveze zona euro de la destrămare. Acum, că nu sunt destul de duri în politica faţă de Rusia.

    Cum-necum, germanii, singurii care aduc zona euro (şi UE) pe excedent comercial de pe deficit, au mereu de dat explicaţii britanicilor. Marile puteri, cu jocurile şi interesele lor.

    Pentru România, situaţia devine tot mai neliniştitoare. „Black swan“, lebăda neagră a lui Nassim Taleb, şi-a întins aripile. Neprevăzutul este în desfăşurare. Mediul local de business are de ce să fie îngrijorat.

    Economia mondială este astăzi un ecosistem şi să nu ne amăgim că nu vom fi afectaţi. Direct sau indirect.

    Direct, exporturile anuale ale României în Rusia, o piaţă foarte dificilă, au fost de 1,4 mld. euro în 2013 , fiind pe locul 9 printre ţările unde exportăm, iar în Ucraina de 960 milioane de euro. Nu sunt puţine exporturi de 2,3 mld. euro, adică 5% din totalul exporturilor româneşti, singurele care au adus creşterea PIB anul trecut.

    Indirect, legăturile strânse cu zona euro (60% din exporturile locale) vor fi o sursă de slăbiciune dacă partenerii comerciali ai României îşi vor vedea vânzările afectate. Spre exemplu, azi UE decide ca băncile europene să nu mai cumpere acţiuni şi titluri de stat ruseşti, mâine ruşii decid ca replică să nu mai importe genţi Louis Vuitton, care are 700 de angajaţi la Sibiu, în România. Sau să nu mai cumpere Mercedes, care îşi face o parte din cutiile de viteze la Sebeş, într-o fabrică cu 300 de angajaţi.

    Aici intervine capacitatea guvernului de a evalua cât mai bine eventualele pagube pentru economia locală pentru a primi compensaţii, care deja se discută la Bruxelles.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Danone negociază vânzarea diviziei de nutriţie medicală, evaluată la 3 miliarde euro

     Companiile continuă negocierile privind acordul pentru tranzacţie, au arătat sursele, citate de Bloomberg.

    Potrivit Bloomberg, divizia este scoasă la vânzare din luna mai, tranzacţia fiind evaluată la peste 3 miliarde euro (4 miliarde dolari). Danone a purtat discuţii pentru vânzarea diviziei şi cu grupul elveţian Nestle şi compania germană Fresenius.

    Vânzarea acestei divizii ar ajuta Danone să se concentreze pe brandurile de produse alimentare şi de larg consum.

    Conform surselor citate de Bloomberg, Hospira este cel mai probabil cumpărător.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kerry l-a îndemnat pe Lavrov să oprească trimiterea de armament şi tirurile din Rusia către Ucraina

     La rândul său, şeful diplomaţiei ruse i-a “cerut lui John Kerry să le ordone subordonaţilor săi să nu mai împiedice OSCE să-şi facă treaba”, a anunţat Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

    Într-un rezumat al convorbirii, prezentat de un oficial american de rang înalt, Departamentul de Stat a arătat că Kerry l-a “îndemnat pe ministrul Lavrov să oprească atât trimiterea de armament greu, cât şi tirurile de rachete şi de artilerie din Rusia către Ucraina şi să înceapă să ajute la o dezescaladare a conflictului”.

    “El nu a acceptat dezminţirile ministrului Lavrov cu privire la faptul că armament greu provenind din Rusia contribuie la conflict”, a subliniat oficialul american.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angela Merkel este campioana convorbirilor telefonice cu Vladimir Putin, pe tema Ucrainei

    Angela Merkel l-a sunat, începând din februarie, de 31 de ori pe Vladimir Putin, preşedintele francez Francois Hollande de 15 ori, iar preşedintele american Barack Obama de opt ori.

    Premierul olandez Mark Rutte a intrat şi el în top, cu cinci convorbiri în patru zile, pe tema avionului Malaysia Airlines prăbuşit – Kremlinul spune că au fost convorbiri “constructive”, în timp ce Rutte le-a caracterizat drept “foarte intense”.

    În cea mai recentă conversaţie cu Vladimir Putin, cancelarul german i-a cerut acestuia să îşi folosească influenţa asupra separatiştilor, o abordare destul de prudentă, în linie cu politica mai precaută adoptată de Germania.

    Alţi lideri au folosit abordări mai directe şi mai dure: într-o cuvântare în faţa parlamentului britanic David Cameron a spus că i-a cerut lui Putin să înceteze cu  “fanfaronada” şi să pună capăt stării de confuzie, iar Barack Obama i-a pomenit preşedintelui rus de responsabilitatea directă pe care o are în buna desfăşurare a anchetei, responsabilitate generată de ajutorul pe care Rusia l-a dat separatiştilor.

    În cele din urmă, interesul lui Francois Hollande poate fi iscat de nava de război pe care Franţa ar urma să o livreze Rusiei în următoarea perioadă, ca parte a unui acord semnat în urmă cu câţiva ani. Nu se ştie cum se va împăca aceasta cu noua rundă de sancţiuni pe care Europa le pregăteşte la adresa Rusiei.

  • Michael Bloomberg ia avionul către Israel pentru a sfida suspendarea zborurilor către statul evreu

     Agenţia federală pentru aviaţie (FAA) a interzis avioanelor companiilor aeriene americane să zboare către şi de pe aeroportul internaţional Ben Gurion din Tel Aviv timp de 24 de ore.

    Pe contul său de Twitter, fostul primar al oraşului New York afirmă că se va îmbarca la bordul unui avion al companiei israeliene El Al “în semn de solidaritate cu israelienii şi pentru a arăta că este sigur să zbori către şi din Israel”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro