BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Veşti bune pentru campania doamnei Merkel

    Revirimentul reflectă şi îl anunţă totodată o redresare economică în zona euro: în Germania, comenzile industriale au crescut în iunie cel mai mult pe ansamblul ultimelor opt luni, iar în zona euro, producţia în industria prelucrătoare s-a majorat pentru prima dată în ultimii doi ani, conform sondajului de profil al Markit Economics. Estimarea Bundesbank indică pentru Germania o creştere a PIB de 0,3% pentru tot anul, susţinută de exporturi mai mari către parteneri comerciali cu cerere stabilă: SUA, China, Marea Britanie, iar acum şi zona euro. Potrivit unui sondaj Bloomberg, economia zonei euro cel mai probabil a stagnat în trimestrul al doilea şi va creşte cu 0,1% în trimestrul al treilea.

    În cealaltă mare economie din zona euro, Franţa, banca centrală estimează o creştere de 0,1% a PIB în trimestrul al treilea, în timp ce Italia n-a ieşit încă din recesiune, dar măcar a raportat pentru aprilie-iunie o scădere a economiei de numai 0,2% faţă de trimestrul anterior.

    Lesne de înţeles, pentru campania Angelei Merkel orice ştire cât de cât pozitivă contează ca argument că politicile de austeritate susţinute de ea dau rezultate. Contracandidatul ei, social-democratul Peer Steinbrueck, al cărui partid are 38% din intenţiile de vot, faţă de 45% pentru creştin-democraţii lui Merkel, şi-a construit campania exact pe demolarea ideii de austeritate, ca ansamblu de politici care lovesc în primul rând în cei cu venituri mici.

    Steinbrueck a promis să impună reglementări drastice contra speculaţiilor bancare, măsuri de combatere a evaziunii fiscale şi creşterea impozitelor pentru nemţii cu venituri de peste 100.000 de euro anual, pentru ca statul să poată cheltui mai mult pentru educaţie şi infrastructură.

  • Cum se conduce ţara: şontâc-şontâc până la alegeri

    După ce a convocat CSAŢ pentru cazul CFR Marfă chiar dacă premierul Victor Ponta pleca în concediu, preşedintele Traian Băsescu s-a afirmat din nou în vechea postură de premier din umbră al opoziţiei: a vizitat şantierul ruinat al autostrăzii Nădlac-Arad, calificându-l drept “o emblemă a neputinţei şi a proastei guvernări”, din moment ce Guvernul a preferat să nu mai aloce bani de la buget, deşi ar fi recuperat investiţia din fonduri europene.

    Deşi eşecul respectivului proiect nu e de atribuit numai actualului guvern (CNADR a reziliat contractul după falimentul constructorului Alpine Bau), Băsescu a pus un deget corect pe rană, întrucât o trăsătură distinctivă a guvernării USL este faptul că a menţinut deficitul bugetar în limitele convenite cu FMI prin cea mai simplă metodă – reducând bugetul investiţiilor de infrastructură -, iar pentru cele care încă mai sunt de actualitate fie n-au mai venit bani europeni (programul POS-T a fost blocat de UE), fie împărţirea chinuitoare a prăzii între PSD (Dan Şova – CNADR şi marile proiecte de infrastructură) şi PNL (Relu Fenechiu – transporturi feroviare, navale şi aeroporturi) a produs binecunoscutul efect “copilul cu multe moaşe”.

    Dincolo însă de aceste înţepături de vacanţă, coabitarea funcţionează însă, după propria expresie împăciuitoare a aceluiaşi Băsescu: “indiferent cum ne criticăm unii pe alţii, că latini suntem”, România va avea anul acesta încă un an de creştere economică, banii europeni vor fi folosiţi până la urmă şi avem “toate motivele să fim optimişti”.

  • Sarkozy a revenit în topul celor mai importanţi 50 de francezi şi îl devansează pe Hollande

     Potrivit publicaţiei Le Journal du Dimanche, fostul preşedinte francez este “plebiscitat” pe locul 3 al acestui clasament de către categoria de vârsta de peste 65 de ani, considerată un adevărat “rezervor” de voturi al dreptei, după Simone Veil şi Charles Aznavour. “Este o surpriză, o ruptură cu una dintre legile Top 50, potrivit căreia politicienii nu reuşesc deoarece clivează enorm”, notează Frédéric Dabi, adjunctul directorului general al institutului Ifop.

    “Este absolut idolatrizat de către simpatizanţii dreptei”, relevă Dabi, care emite două ipoteze pentru a explica acest lucru. Este vorba, în primul rând, despre o “nostalgie a simpatizanţilor dreptei (care), având în vedere situaţia UMP, cred doar în Sarkozy pentru scoaterea partidului din toropeală”, apreciază el, adăugând că fostul şef de stat este perceput ca “posibilul salvator al dreptei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Norvegia ar putea restructura fondul petrolier naţional

     Investiţiile “ar putea fi prea mari pentru a fi gestionate de către un singur fond”, a declarat Erna Solberg, preşedintele Partidului Conservator, care potrivit sondajelor va deveni premier după alegerile din 9 septembrie, în defavoarea liderului laburist Jens Stoltenberg.

    “Fondul ar putea fi divizat sau ar putea angaja mai mulţi manageri, pentru a fi mai competitiv. Sau ar putea avea diverse obiective pentru investiţii, diverse fonduri. Vom explora opţiunile, vom dezvolta problema şi vom vedea care este cea mai bună idee”, a afirmat Solberg într-un interviu acordat Bloomberg.

    Guvernul norvegian utilizează o parte din banii depozitaţi în fondul suveran, cel mai mare din lume, pentru a-şi finanţa parţial bugetul, în limita a 4%. Având în vedere creşterea activelor însă, suma trasă anual la buget din fond este în continuă ascensiune. Valoarea activelor fondului a crescut de patru ori din 2005 şi se va majora cu încă 50% până la sfârşitul acestui deceniu, estimează guvernul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germania cere Europei să menţină presiunile asupra Greciei

     Miniştrii Finanţelor din zona euro au aprobat săptămâna trecută o nouă tranşă, de 2,5 miliarde euro, din programul de împrumuturi contractat de Grecia, asigurând astfel finanţarea guvernului elen până la alegerile generale din Germania, programate pentru 22 septembrie.

    Progresele Greciei vor continua să fie monitorizate în condiţii normale.

    “Presiunea rămâne, nu are nicio legătură cu programul electoral. Sunt departe de a fi trecut hopul”, a comentat Schaeuble la postul de radio Deutschlandfunk, preluat de Bloomberg.

    Cancelarul german Angela Merkel încearcă să obţină, în septembrie, cel de-al treilea mandat la conducerea guvernului elen, pe fondul nemulţumirii germanilor privind sumele uriaşe mobilizate de Berlin în sprijinul statelor din zona euro aflate în dificultate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Merkel respinge acuzaţia că nu vrea să le arate germanilor costul real al crizei înainte de alegeri

     Merkel va cere în septembrie alegătorilor un al treilea mandat de cancelar, în fruntea aceleiaşi coaliţii de centru-dreapta, transmite Bloomberg.

    În interviul acordat în fiecare vară postului ARD, Merkel a fost întrebată dacă germanii vor vedea numai după alegeri “nota de plată” pentru rezolvarea crizei. Cancelarul a replicat că Spania, Portugalia şi Grecia au încă nevoie de programe de finanţare externă.

    “Nu ţinem pe nimeni în beznă legat de ceea ce trebuie făcut, şi vom continua în această manieră”, a declarat Merkel în interviul difuzat duminică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zona euro a aprobat o nouă tranşă din ajutorul pentru Grecia, de 3 miliarde euro

     Guvernul elen va primi 2,5 miliarde euro în luna iulie, iar restul sumei în octombrie, dacă premierul Antonis Samaras va reuşi să-şi respecte promisiunile în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor statului şi reformele economice în pofida tensiunilor din coaliţia de guvernare, transmite Bloomberg.

    Grecia va recupera de asemenea 2 miliarde euro din profiturile obţinute de băncile centrale pe obligaţiunile guvernamentale elene şi va primi alte 1,8 miliarde euro de la Fondul Monetar Internaţional.

    Statele din zona euro, în frunte cu Germania, continuă să menţină Grecia pe linia de plutire. UE nu este dispusă să accepte falimentul Greciei şi ieşirea ţării din zona euro, însă finanţarea externă este distribuită în tranşe minime, pentru a evita deranjarea electoratului din statele-creditor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Mandatul viitorului preşedinte va fi de 5 ani dacă referendumul de revizuire va fi cu primul tur al alegerilor prezidenţialele

     Întrebat dacă, în varianta în care referendumul pentru revizuirea Constituţiei va avea loc în aceeaşi zi cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, noua Constituţie se va aplica şi viitorului preşedinte, Ponta a precizat: “Da, cu o singură excepţie, şi anume termenul mandatului”.

    “Dacă noul preşedinte candidează pentru un termen de cinci ani, nu de patru, cum e trecut în revizuire, primul lui mandat va fi de cinci ani. Toate celelalte prevederi se aplică evident de la intrarea în vigoare a noii Constituţii”, a adăugat Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adio uniune bancară europeană

    Explicaţia e simplă: toate acestea se bazează pe conceptul de “solidaritate”, care a ajuns să însemne tot mai mult mobilizarea banilor germani pentru susţinerea ţărilor mai slabe, sub controlul Bruxellesului şi fără ca aceste ţări să accepte reformele dorite de Germania în măsura ori cu viteza la care oficialii guvernamentali nemţi sau cei ai Bundesbank o cer.

    Nici liderii de la Bruxelles, nici ţări ca Franţa sau Italia nu mai încurajează politici de austeritate ca în urmă cu un an sau doi, iar aceasta nu convine Germaniei, care susţinea proiectul Statelor Unite ale Europei în ideea că “solidaritatea” înseamnă acceptarea de către ţările mai sărace a sprijinului celor mai bogate nu doar în schimbul cedării de suveranitate, ci mai ales în schimbul acceptării unor norme comune de disciplină fiscală, liberalizare a pieţei muncii şi a unor eforturi de restructurare a sistemelor bancare cu probleme care să nu se bazeze doar pe ajutorul dat din fondurile de urgenţă ale zonei euro.

    Aşa se face că, la reuniune din 21 iunie, miniştrii de finanţe ai UE vor discuta proiectul de legislaţie pentru viitoarea uniune bancară, urmând să ia în calcul un document franco-german care mai păstrează din vechiul proiect al uniunii doar ideea unei autorităţi europene de supraveghere financiară, dar abandonează ideea unei scheme comune de garantare a depozitelor la nivelul zonei euro şi lasă sarcina restructurării şi a recapitalizării băncilor cu probleme pe seama autorităţilor naţionale, care ar urma doar să “coopereze” în cadrul unui grup unde să-şi trimită reprezentanţi.

  • Alegeri noi la ASF. Toţi conducătorii trebuie să aibă 10 ani de experienţă şi să nu fie rude cu membrii Guvernului

    Cei 11 membri ai consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) vor fi renumiţi de Parlament până la 30 iunie, luând însă în calcul un prag mai mare al experienţei profesionale obligatorii, de minimum 10 ani, a decis Guvernul.
     
    Această vechime a fost cerută de Băsescu atunci când a respins promulgarea legii de înfiinţare a ASF, însă a fost respinsă de Senat. Membrii consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) au fost validaţi de Parlament la sfârşitul lunii aprilie, dar Guvernul a decis marţi să restrângă numărul acestora, iar Parlamentul să se reunească din nou pentru a numi membrii consiliului până la data de 30 iunie 2013, când se încheie actuala sesiune.
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 10.06.2013
     
    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Burse, Retail, Agricultură, Energie şi altele). Detalii despre abonarea la ZF Corporate: Alexandru Matei (Tel fix. 0318.256.286 Tel. mobil. 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care  solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maxim o oră.