BusinessMagazin

Tag: crestere

  • De ce costă apa îmbuteliată de 200 de ori mai mult decât apa de la robinet

    Dacă o familie obişnuită din Statele Unite ar folosi apă îmbuteliată pentru treburile zilnice, ar primi o factură lunară de aproape 10.000 de dolari, notează cei de la The Atlantic.

    Prima diferenţă este ambalajul: atunci când cumpăraţi un litru de apă îmbuteliată, plătiţi şi pentru producţie, transport şi marketing. Astfel, pentru fiecare dolar pe care clienţii îl plătesc pentru o sticlă de apă îmbuteliată, circa o treime din bani sunt plătiţi pentru transport. Pentru îmbutelierea fiecărui litru de apă, procesul de producţie necesită alţi doi litri de apă, aşadar clientul plăteşte trei litri de apă, deşi cumpără doar unul singur. 

    În al doilea rând ,când vine vorba despre apa în sine, companiile producătoare au două variante: fie plătesc pentru a folosi o sursă de apă, fie cumpără şi exploatează o anumită sursă de apă.

    În al treilea rând, elementul care reprezintă cel mai mare diferenţiator de preţ este brandul. Atunci când cumpăraţi o sticlă de apă îmbuteliată, la fel ca în cazul altor produse, plătiţi în plus pentru numele companiei producătoare. În funcţie de valoarea brandului, preţul o să varieze.

    În Bucureşti, preţul unui litru de apă pentru consumatorii casnici este de circa un ban. Prin comparaţie, un litru de apă îmbuteliată costă, în medie, 2 lei (în funcţie de locul achiziţiei).

     

  • Austriecii de la Immofinanz investesc 85 de milioane de euro în transformarea celui mai mare centru de afaceri din Capitală

    Lucrările de construcţie au demarat recent, iar finalizarea lor este estimată pentru primul trimestru al anului 2016. Volumul de investiţii pentru prima clădire va totaliza circa 34 milioane de euro, iar investiţia totală în proiect se ridică la 85 de milioane de euro.

    „România este una dintre pieţele principale pentru Immofinanz,  reprezentând un punct focal pentru activităţile noastre de dezvoltare în următorii ani. Economia ţării este pe un traseu stabil de redresare, cu o creştere mai rapidă decât în alte ţări din Europa Centrală şi de Est, ceea ce presupune şi o cerere sporită pentru proprietăţi comerciale de înaltă calitate. Volumele prezente pe piaţa de tranzacţii arată, de asemenea, că România este din nou în vizorul investitorilor internaţionali“, a explicat Eduard Zehetner, CEO al Immofinanz Group.  

    Complexul de birouri Metroffice cuprinde trei clădiri cu o suprafaţă închiriabilă totală de aproximativ 40.000 m2. Prima secţiune, unde au început deja lucrările de construcţie, va avea şase etaje, cu o suprafaţă totală de aproape 20.000 m2. Zonele închiriabile vor avea suprafeţe de până la 3.500 m2 per etaj, cu un design flexibil care permite amenajarea atât de birouri individuale, cât şi de birouri deschise. 

    Metroffice va constitui prima parte a unui plan general pe termen lung, care implică re-proiectarea întregii zone din cadrul complexului Iride Business Park, deţinut de Immofinanz, pentru a da naştere viitorului Iride City. Planul prevede transformarea acestei zone într-un cartier inovator, cu spaţii de birouri, comerciale şi rezidenţiale.  La încheierea etapei finale de construcţie, Iride City va cuprinde, de asemenea, spaţii pentru restaurante, un hotel, un centru de conferinţe şi un centru de zi pentru copii, 600 de locuri de parcare, precum şi un parc şi unităţi pentru sport. Hotelul va avea zece etaje a câte 14 camere fiecare, de 3-4 stele şi va fi operat de un brand internaţional.

    Derularea întregului proiect, care include şi renovarea Iride Business Park, va cuprinde mai multe etape şi un orizont de timp de 10 – 20 de ani. În prezent, Iride Business Park Iride Business Park are o suprafaţă închiriabilă de aproape 93.000 metri pătraţi, fiind cel mai mare parc de afaceri din Bucureşti.  Grupul Immofinanz este activ pe piaţa din România începând cu anul 2004 şi deţine în prezent un portofoliu de proprietăţi în valoare 964,0 milioane de euro. Acesta reprezintă 13,9% din toate proprietăţile deţinute de grup. Portofoliul din România al Immofinanz include 16 proprietăţi cu o suprafaţă închiriabilă de 404.503 metri pătraţi (nouă clădiri de birouri, patru centre comerciale şi trei proprietăţi logistice). 

    Iride Business Park are o suprafaţă închiriabilă de aproape 93.000 metri pătraţi, fiind cel mai mare parc de afaceri din Bucureşti, pe un teren de 17 hectare, unde se va realiza extinderea. Portofoliul din România al Immofinanz reprezintă 13,9% din toate proprietăţile deţinute de grup şi include 16 proprietăţi cu o suprafaţă închiriabilă de 404.503 metri pătraţi (nouă clădiri de birouri, patru centre comerciale şi trei proprietăţi logistice).

    Directorul executiv al Immofinanz a declarat în România este proiectul logistic Log Center Bucharest, care va începe în următoarele luni, dar compania are în vedere investiţii şi în domeniul retail, cel mai probabil sub brandul Stop.Shop, dar şi în rezidenţial. Immofinanz Group este una dintre cele mai importante companii din domeniul imobiliar din Europa şi este inclusă în indicele ATX (Austrian Traded Index) al Bursei de Valori din Viena. Compania este, de asemenea, tranzacţionată la Bursa de Valori din Varşovia, având un portofoliu de proprietăţi de peste 470 de proprietăţi, cu o valoare de piaţă de aproximativ 6,9 miliarde de euro.

     

  • Wienerberger: creştere de 3% – 5% în 2014 pe piaţa materialelor de zidărie

    Trendul crescător este validat şi de cele mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică privind numărul locuinţelor rezidenţiale finalizate în primele trei trimestre ale lui 2014, care au înregistrat o creştere de peste 7% faţă de aceeaşi perioadă din 2013.

    „Piaţa de zidărie din România a înregistrat o evoluţie favorabilă în 2014, în linie cu aşteptările noastre. Anul curent ar putea reprezenta punctul de cotitură în evoluţia pieţei de zidărie din ultimii 5 ani şi ar putea marca trecerea către o perioadă de creştere organică a pieţei”, afirmă Corneliu Fecioru, membru în consiliul de administraţie, vânzări şi marketing Wienerberger.

    Conform lui, pentru a sprijini locuirea în condiţii decente în România este nevoie de o strategie pe termen lung. Una din soluţii ar putea fi demararea, în parteneriat public-privat, a unui program naţional privind construirea de locuinţe eficiente energetic, accesibile, destinate închirierii, precum şi evaluarea impactului economic al unui astfel de program asupra economiei României. Programul ar putea avea ca scop dezvoltarea unei pieţe de închiriere, private şi sociale, în vederea satisfacerii nevoii populaţiei pentru locuinţe de calitate şi accesibile adresate tinerilor şi persoanelor cu venituri mici-medii.

    Trendul este de a privi construcţia ca pe o investiţie. Clientul este mai educat şi mai conştient de beneficiile construirii cu materiale eficiente şi durabile. În procesul de construcţie a unei case, 50% din volum o reprezintă cărămizile şi planşeul ceramic, însă din punct de vedere al costurilor, acestea reprezintă numai aproximativ 5% din valoare. Din acest motiv, este foarte importantă alegerea unor produse de calitate şi care să ofere beneficii pe termen lung.

    Wienerberger Sisteme de Cărămizi este cel mai mare producător de blocuri ceramice din România. Compania deţine trei unităţi de producţie la nivel local, în Gura Ocniţei – Dâmboviţa, Sibiu şi Tritenii de Jos – Cluj. Wienerberger, cel mai mare producător global de cărămizi, a intrat pe piaţa din România în anul 1998 şi este unul dintre cei mai mari investitori din domeniul producţiei de materiale de construcţii. Principalele produse sunt sistemele de zidărie ceramică Porotherm şi Terca. Wienerberger AG deţine poziţia de lider pe piaţa de ţiglă ceramică din Europa, prin brandurile Koramic şi Tondach, şi este numărul unu pe piaţa de pavele de beton din Europa Centrală şi de Est, prin brandul Semmelrock. Wienerberger AG produce sisteme ţevi prin companiile Pipelife, unul dintre liderii mondiali în producţia de sisteme de ţevi de plastic şi Steinzeug Keramo, cel mai mare producător european de ţevi ceramice.

  • Pieţele externe au devenit ultima speranţă pentru businessurile locale

    După ce sectorul românesc de materiale de construcţii a ajuns de la o valoare de 5 miliarde de euro în anii de boom la doar 3 miliarde de euro anul acesta, a devenit din ce în ce mai clar pentru firmele româneşti că piaţa de desfacere nu se mai poate rezuma doar la România. ”Este periculos să depinzi doar de piaţa locală. Construcţiile sunt în scădere, iar cine depinde doar de piaţa românească are o mare problemă„, afirmă Marius Pantiş, directorul general şi unul dintre acţionarii producătorului de ferestre şi uşi din PVC şi aluminiu Optimedia din Oradea. Compania a fost cu un pas înaintea crizei şi a demarat exporturile în 2007, când primele valuri ale turbulenţelor economice abia se făceau simţite în Statele Unite. Acum se aşteaptă ca 60% din vânzările de 11,5-12 milioane de euro de anul acesta să ajungă în ţări vest-europene, dar şi în Statele Unite sau chiar şi în  Japonia, unde compania a avut anul acesta prima livrare.

    Pentru a-şi face intrarea pe aceste pieţe, compania ia pulsul prin participarea la târguri şi expoziţii. Numai anul acesta a fost la mai multe târguri, în Paris, Bruxelles, Tokio şi Singapore. Cel mai recent la care a participat a fost Equip Baie din Paris, care a avut loc în noiembrie. Investiţiile în târguri sunt pe măsură: standul şi întreaga participare la Equip Baie a costat Optimedia 52.000 de euro. ”Investim în speranţa că vom creşte numărul de clienţi, e o investiţie care are rezultate„, afirmă Pantiş. Chiar dacă a ajuns la 220 de parteneri prin care îşi comercializează produsele pe plan extern şi mult mai puţini, 45, în România, antreprenorul român spune că nu va renunţa la livrările pentru piaţa locală, mai ales că nu plănuieşte să mute producţia de la Oradea în alte ţări. ”E mai multă stabilitate în vest, dar producţia acolo e o provocare foarte mare. Ai nevoie de spaţiu, stocuri, utilaje, oameni şi control. Costurile de transport sunt din ce în ce mai mici, de ce să nu produci în România?„, arată Pantiş.

    Dacă acum câţiva ani târgurile şi expoziţiile de specialitate din străinătate nu prea aveau şi participanţi români, acum firmele locale îşi fac din ce în ce mai des apariţia la astfel de evenimente. Tot la Equip Baie a venit anul acesta şi grupul MCA, specializat în producţia de uşi de garaj şi rulouri pentru ferestre, după ce a mai participat la acest târg şi la precedenta ediţie, din 2012. ”Când piaţa locală nu e suficientă, exportul capătă o miză din ce în ce mai mare„, afirmă Ciprian Oprea, directorul general şi unul dintre acţionarii grupului. El îşi doreşte o prezenţă cât mai activă pe piaţa franceză, deşi aceasta este una dificilă, în care accesul este destul de ”greoi„, fiind un sector destul de concentrat, cu puţini jucători. Chiar şi aşa, potenţialul şi oportunităţile sunt evident mai mari decât în România.

    ”Piaţa de uşi de garaj din Franţa este de 20 de ori mai mare decât în România şi se ridică la 240.000 de unităţi anual„, explică Oprea motivul pentru care Hexagonul reprezintă una dintre principalele ţinte ale MCA. Compania, care are o fabrică în Jilava, judeţul Ilfov, a demarat primele exporturi în 2010, iar anul acesta se aşteaptă ca 28% din cifra de afaceri estimată la 8 milioane de euro să fie generată de livrările la extern. Oprea mai apreciază piaţa franceză şi din alt punct de vedere, dincolo de gusturile diferite la nivel de modele: termenul de livrare. Românii sunt mult mai nerăbdători, vor să primească produsele cât mai repede, în timp ce francezii înţeleg că o comandă de calitate nu se face bătând din palme. ”E vorba de maturitatea pieţei. La un moment dat, se va înţelege şi în România că a livra în 3 zile înseamnă costuri mai mari„, spune Oprea.

    Un alt producător român de materiale de construcţii care a participat anul acesta la târgul parizian Equip Baie este Aplast, cu activităţi în zona de uşi şi ferestre din PVC, aluminiu şi lemn. ”Am început să mergem la târguri începând de anul acesta. Sunt scumpe, dar demonstrează pieţei că existăm. Dezvoltăm direcţia exporturilor, e singura opţiune fezabilă„, spune Cătălin Nicolaescu, directorul general şi unul dintre acţionarii Aplast. Compania, care deţine două fabrici, una în localitatea 1 Decembrie din judeţul Ilfov şi una în Ceptura, judeţul Prahova, a prins gustul exporturilor în plină criză, în 2011, iar anul acesta se aşteaptă ca livrările în străinătate, în ţări precum Franţa, Italia, Belgia sau chiar SUA, să genereze 70% din producţie.

    Grupul Aplast are trei companii, Aplast, Aplast Wood Industry şi Aplast Trading, cu afaceri cumulate de 37 milioane de euro în 2013. Pentru anul 2014, directorul com-paniei estimează că cifra de afaceri a grupului va scădea cu circa 20% din cauza declinului pieţei româneşti. Pe de altă parte, livrările în străinătate ale grupului s-au dublat anul acesta faţă de 2013, urmând să înregistreze un plus şi în perioada următoare; în consecinţă, Aplast are în plan să mai angajeze 150 de persoane pentru fa-brica din 1 Decembrie, pe lângă cei 350 de salariaţi pe care îi are în prezent grupul.

    Timpul va spune dacă livrările în străinătate vor ajunge să salveze piaţa locală a materialelor de construcţii, pusă la pământ de criză. Pe de altă parte, nici în vest situaţia economică nu este roz, dar faptul că brandurile şi produsele româneşti ajung în casele vest-europenilor, ale americanilor sau chiar ale asiaticilor nu este doar un motiv de mândrie, ci şi o necesitate. Exporturile nu mai sunt o opţiune pentru producătorii români, ci devin obligatorii pentru supravieţuire.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Policolor a dezvoltat primul consultant virtual de design

    Aplicaţia a fost lansată de divizia Policolor Arhitectural în 2014 şi permite alegerea şi testarea pe loc a oricărei nuanţe de vopsea decorativă. Policolor este prima companie de profil din România care a investit într-un astfel de instrument.

    Elementul de noutate:

    Aplicaţia le permite consumatorilor să vizualizeze în timp real întreaga paletă de nuanţe, în vederea alegerii variantei optime. Clientul îşi poate „vedea“ propria cameră redecorată în diverse variante înainte de a cumpăra vopseaua. Nu în ultimul rând, consumatorul poate beneficia de sfatul asistentului virtual, dacă nu se poate decide în privinţa nuanţelor potrivite. În plus, aplicaţia ajută consumatorii să găsească cel mai apropiat showroom Policolor.

    Efectele inovaţiei:

    Aplicaţia Policolor este un serviciu care a venit în întâmpinarea nevoilor clienţilor, tot mai deschişi către soluţiile tip DIY. Pentru companie, primele beneficii ţin de creşterea gradului de satisfacţie în rândul clienţilor şi fac parte din planul de optimizare a costurilor de promovare a sistemelor de nuanţare computerizată. Datorită aplicabilităţii online, este un instrument de comunicare şi promovare nepoluator şi cu eficienţă mare, iar costurile sunt relativ mici.

    Descriere:

    Aplicaţia Policolor a fost realizată de un furnizor extern, specializat, la comanda Policolor  Arhitectural.  Soluţia a fost aleasă ca urmare a numărului din ce în ce mai mare de posesori de smartphone, de faptul că gadgetul îi ajută pe aceştia să acceseze rapid orice informaţie, considerând că „există o aplicaţie pentru orice“. Creşterea exponenţială a gradului de penetrare a internetului în toate mediile de informare a fost un alt argument în favoarea implementării noii soluţii de comunicare şi promovare.

    Proiectul a fost dezvoltat de Paradox Conceps, Kreate Europe împreună cu Policolor într-un interval de un an. A urmat o perioadă de testare de 6 luni pe website-ul companiei, www.policolor.ro. În aprilie 2014, aplicaţia a fost publicată în magazinele online iTunes şi Google Play.  Actualizată pe baza observaţiilor oferite de clienţi, versiunea 1.2 poate fi descărcată gratuit pe orice smartphone IOS şi Android.

    Policolor este singurul producător de tradiţie în piaţa vopselelor din România. Compania fondată în 1965 şi privatizată în urmă cu aproape 20 de ani este unul dintre susţinătorii inovaţiei în domeniu: a fost prima companie de profil din România care, în urmă cu 15 ani, a produs în ţară prima vopsea lavabilă, comercializată sub brandul SPOR.

    Policolor produce vopsea şi tencuieli decorative în cadrul diviziei Policolor Arhitectural, vopsea auto în cadrul diviziei Klar Professional şi vopsea industrială.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Bittnet Systems vrea să crească productivitatea angajaţilor cu IT Training Fest

    Elementul de noutate:

    În cadrul evenimentului, creat în 2011, participanţii pot testa cele mai noi tehnologii, cu ajutorul echipamentelor şi laboratoarelor virtuale, în compania unor experţi din domeniu. Cu o agendă ce reuneşte branduri ca Cisco, Microsoft, VMware, Dell, Linux, Juniper, Veeam şi alţii, cu traineri certificaţi la nivel internaţional, evenimentul s-a bucurat de succes, atrăgând sute de participanţi.

    Descrierea inovaţiei:

    IT Training Fest este rezultatul colaborării dintre echipele de marketing, vânzări şi tehnic ale companiei. Conceptul evenimentului, promovarea şi atragerea sponsorilor au au fost dezvoltate de marketing. Echipa tehnică a selectat tematica sesiunilor şi a susţinut trainingurile, iar departamentul de vânzări a atras participanţii. Organizarea celor patru evenimente IT Training Fest  din ţară a costat 13.000 EUR (două luni per eveniment).

    Bittnet este o companie cu capital 100% românesc, deţinută majoritar şi condusă de fraţii Mihai şi Cristian Logofătu. Cu două linii de afaceri, Bittnet pentru B2B şi Academia Credis pentru piaţa B2C, compania a ajuns lider pe piaţa de training IT din România. Academia Credis este divizia Bittnet dedicată segmentului business-to-consumer (B2C), care serveşte pregătirii tinerilor (în special elevilor şi studenţilor) pentru o mai bună integrare pe piaţa muncii. La ora actuală, Academia Credis este cea mai mare academie Cisco din Europa şi a patra din lume, după numărul de cursanţi. Sediul companiei este în Bucureşti, iar în octombrie 2014 Bittnet a deschis un birou regional în Cluj.

    Efectele inovaţiei: Pentru Bittnet, IT Training Fest oferă în primul rând creşterea vizibilităţii pe piaţă. În al doilea rând,  feedback-ul obţinut de la participanţi contribuie la o mai bună înţelegere a nevoilor de training ale companiilor şi nu numai. Informaţiile obţinute de la cursanţi contribuie la îmbunătăţirea activităţii Bittnet şi la dezvoltarea businessului. Bittnet a extins evenimentul şi, din 2014, IT Training Fest se desfăşoară în patru oraşe: Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi. Evenimentul contribuie la o mai bună înţelegere a importanţei trainingului IT pentru public, dar şi la identificarea nevoilor clienţilor companiei.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cum a ajuns omul bolnav al Europei cea de-a patra economie a lumii

    Cei din vest au descoperit o societate marcată de şomaj, productivitate scăzută şi sărăcie. Au descoperit însă şi o mână de lucru competitivă şi relativ ieftină, precum şi apetit pentru noi produse. Vestul a descoperit oportunităţi – nu doar în Germania de Est, dar şi în alte state ale fostului bloc sovietic, precum România sau Slovacia.

    În primii 15 ani de după reunificare, creşterea economică a Germaniei s-a situat mult sub cea din restul zonei euro. Productivitatea a scăzut, iar şomajul a crescut, una dintre urmări fiind o criză imobiliară de proporţii. Diferenţele de salariu dintre Est şi Vest şi încercarea de egalizare a acestora au reprezentat factori decisivi pentru intrarea Germaniei într-o recesiune care a ţinut din 1993 până în 2002.

    Unul din efectele reunificării a fost migrarea masivă dinspre est înspre vest; în 1989, 16 milioane de oameni trăiau în Germania de Est. Douăzeci de ani mai târziu, numărul acestora scăzuse la 14 milioane. Conform grupului de cercetare SED-Staat, „nota de plată“ pentru reunificarea Germaniei a fost de 2 trilioane de euro, respectiv investiţiile necesare pentru a reconstrui Estul care suferea după ani de comunism şi după o economie planificată. Decizia de a schimba fiecare marcă germană din Est cu una emisă de băncile din Vest a fost necesară din punct de vedere politic, dar greşită din punct de vedere financiar.

    Momentul de răscruce pentru Germania a fost decizia de a rămâne fidelă principiilor economice considerate de alţii ca „învechite“, consideră Wolfgang Streeck, director al Institutului de Studiu al Societăţii din Köln. „În anii ’90, atunci când America a intrat în zona boomului dotcom, Germania a rămas o economie bazată pe producţie.

    Acest lucru a fost aspru criticat la momentul respectiv, cel mai bun exemplu fiind chiar articolul din The Economist care spunea că statul a rămas în urmă, că este învechit. Mai mult chiar, economia Germaniei era puternic reglementată de către stat şi angajatorii aveau o mulţime de obligaţii către angajaţi şi către stat. Salariile erau foarte mari, iar lucrătorii aveau putere de decizie.

    În Statele Unite sau Marea Britanie, o astfel de organizare economică era văzută ca o condamnare la moarte a sistemului financiar“. În ciuda acestor critici, explică Streeck, acest sistem a fost cel care a salvat Germania şi a transformat-o în puterea mondială de astăzi. „Toate restricţiile şi regulile impuse de stat s-au dovedit în cele din urmă benefice. Companiile au acceptat provocarea şi au câştigat prin inovaţie, concentrându-se mai mult pe ideea de a construi produse de calitate şi mai puţin pe cea de a avea un preţ competitiv.“

    La începutul anilor 2000, companiile din Germania jucau deja un rol important în ţările aflate în tranziţie către o economie de piaţă, apreciază Fredrik Erixon, director al Centrului European pentru Politici Economice Internaţionale. „Companiile germane au înţeles foarte bine pieţele externe şi au început să se orienteze către acestea. Germania a făcut asta mai bine decât Franţa sau Marea Britanie, care în mod tradiţional sunt economii orientate spre pieţe externe.“

  • Veniturile Cris-Tim au crescut cu 15% în 2014

    Linia de mezeluri a grupului – reprezentată de cele două companii: Recunoştinţa Prodcom Impex SRL şi Cristim 2 Prodcom SRL – a înregistrat rezultate cu 20% mai mari faţă de 2013.

    “Anul 2014 a fost unul de creştere şi de investiţii. Achiziţia celor mai noi tehnologii de producţie, siguranţa alimentară şi eficientizarea proceselor au fost prioritare pentru noi în acest an şi ne propunem să continuăm în aceeaşi direcţie şi în 2015. Ne-am concentrat eforturile, de asemenea, pe eficientizarea distribuţiei directe, prin extinderea parteneriatelor cu reţelele de magazine de proximitate. Totodată, ne-am dezvoltat portofoliul de produse, am extins anumite branduri şi categorii, acoperind mai bine cererea de produse Cris-Tim pe segmente cu potenţial mare de dezvoltare“, a declarat Radu Timis, preşedintele Grupului Cris-Tim.

    Anul trecut, compania a investit peste opt milioane de euro în direcţia achiziţiei de echipamente de ultimă generaţie în liniile de ambalare şi procesare a cărnii. Investiţiile au fost direcţionate, de asemenea, către divizia de producţie şi procesare a laptelui, care în acest moment a ajuns să proceseze o cantitate de 12.000 de litri de lapte pe zi, obiectivul de producţie pentru următorii ani fiind de 16.000 de litri de lapte pe zi.

     

     

     

     

  • După o scădere de 80% în timpul crizei, piaţa auto locală dă semne de revenire

    În vara anului 2008, piaţa se îndrepta spre un volum de peste 315.000 de autoturisme comercializate anual, iar deschiderile de dealeri şi de showroomuri erau evenimente la ordinea zilei. Din acel moment, vânzările au început să se micşoreze, iar în anul ce a urmat, 2009, declinul a ajuns la -50%, procent la care apelau şi dealerii când ofereau discounturi celor încă dispuşi să investească în achiziţia unei maşini noi.

    Practica, deşi limitată, a afectat piaţa – chiar şi la începutul acestui an, Brent Valmar, vicepreşedintele APIA, trăgea un semnal de alarmă cu privire faptul că aproape unul din patru dealeri este în insolvenţă din cauza politicilor comerciale ce au pus accent pe preţ şi pe discount. Cu toate că mulţi dealeri încă suferă efectele crizei, revenirea apetitului pentru consum a încurajat piaţa să crească oferta şi să se extindă.
    Printre primele mărci care au demarat campanii de extindere se numără Ford, Honda şi BMW.

    Producătorul german a deschis încă de la începutul anului trecut un nou centru la Ploieşti, investiţia fiind realizată de Proleasing Motors, companie care mai deţine şi un dealer Ford. Anul acesta, BMW a revenit în Iaşi, unde Trado Motors, fostul dealer, a închis activitatea de vânzare în 2012 şi s-a concentrat pe service.

    Locul eliberat de Trado pe vânzarea de BMW în capitala Moldovei a fost preluat de dealerul din Brăila al mărcii. „În 2011 am deschis la Brăila centrul BMW, iar în 2012 am decis să investim într-o locaţie nouă. În acel an a venit oportunitatea de la Iaşi, moment când am luat decizia de a investi acolo“, a spus Mircea Andreev, general manager la APAN Motors. Grupul APAN include afaceri în domeniul hotelier, imobiliare şi începând cu acest an şi în cel agricol. „În total, la nivel de grup estimăm afaceri de 20 de milioane de euro în acest an şi de 30 de milioane de euro anul viitor“, a subliniat Andreev. Grupul Apan a fost înfiinţat în 1991, iar în 1998 a intrat pe piaţa auto devenind dealer Renault.

    Ulterior, în 2001, în portofoliu a fost adăugat Nissan, iar în prezent grupul mai vinde Dacia, Fiat, Alfa Romeo, Lancia, Jeep, Honda şi BMW.

    Grupul APAN, controlat de omul de afaceri brăilean Mircea Andreev, a investit 3,5 milioane de euro într-un nou dealership BMW în Iaşi, cu o suprafaţă construită de 2.800 mp şi una totală de 15.000 mp, acesta fiind cel de-al 15-lea centru al mărcii şi cel de-al doilea deschis în ultimii doi ani, după Proleasing Ploieşti în primăvara anului 2013.

    Noul centru este construit strict pentru marca BMW, dar include şi service pentru MINI. „În Iaşi dorim să vindem inclusiv flote de BMW-uri. O flotă a fost cumpărată de E.ON, deoarece unul dintre cele mai mari sedii ale lor din România este în Iaşi, iar mulţi dintre managerii lor sunt aici. De asemenea, contăm foarte mult pe cei din sectorul IT&C. Spre exemplu, Amazon are un centru de dezvoltare în Iaşi, dar şi alte companii foarte active din IT. În IT sunt salarii mari şi vrem să atragem clienţi din acest segment“, a spus Ovidiu Bîcîin, executive manager al Apan Motors.

    Cea mai mare companie din Iaşi după cifra de afaceri este producătorul de componente auto Delphi Diesel Systems, cu un business de 1,5 miliarde de lei în 2013, în creştere de la 1,8 mld. lei în 2012, urmat de E.ON Moldova Distribuţie, companie care a achiziţionat 258 de utilitare Ford Ranger în 2012, contra sumei de 6,5 milioane de euro.

    Dacă salariile pentru industria de call center sunt mai mici în Iaşi comparativ cu cele din Capitală, programatorii sunt plătiţi cu pachete similare. Salariile acestora pornesc de la aproximativ 3.150 de lei (700 de euro) pentru un începător cu experienţă de un an, dar pot ajunge la 13.000 – 18.000 de lei (3.000 – 4.000 de euro) pentru cei cu vechime, potrivit datelor firmelor de recrutare. Cei din call centere au salarii cuprinse între 900 şi 2.000 – 2.200 de lei net pe lună, faţă de circa 1.500 lei cât este salariul mediu net la nivel de judeţ.

    În ceea ce priveşte vânzările de maşini la nivel de judeţ, în Iaşi s-au comercializat în primele zece luni ale acestui an aproape 1.900 de autoturisme noi, cu circa 30% peste nivelul atins în perioada similară anului trecut, creşterea fiind peste cea a pieţei totale.

  • Ce impact are reducerea preţului petrolului asupra PIB? O reducere de 10 dolari înseamnă o creştere a PIB român cu 0,1%

    O echipă de analişti de la UBS au analizat impactul unei reduceri de 10 dolari a preţului barilului şi au concluzionat că economia rusă este cel mai puternic afectată, scăderea PIB fiind de aproape 1,5%, urmată de economiile tărilor arabe şi ale celor membre OPEC, alături de Norvegia.

    Australia, Canada, Danemarca, Grecia, Indonezia şi Polonia fac parte din grupul statelor  cu economii care nu resimt scăderea preţului.

    În cazul României, creşterea de PIB este de 0,1%; din acelaşi grup fac parte SUA, Elveţia, Italia, Spania, ţările africane sau cele din America de Sud. Creşteri de mairi, de 0,2 – 0,5% se regăsesc în cazul zonei euro, a Chinei, Bulgariei, Indiei Africii de Sud, Turciei sau Croaţiei.