BusinessMagazin

Tag: finantare

  • CEC Bank pune la dispoziţia IMM-urilor o nouă linie de finanţare

    IMM-urile cu cel puţin 3 ani de la înfiinţare vor putea contracta de la CEC Bank linii de credit in lei pentru finanţarea capitalului de lucru de până la 5 milioane lei, pe o perioadă de cel mult 24 luni, cu posibilitatea prelungirii cu maximum 12 luni.  Facilitatea poate fi garantată de stat prin FNGCIMM într-un procent de maximum 50% din valoarea creditului. Costurile aferente sunt compuse din dobânda ROBOR 3M + 2,5% p.a. , comision de gestiune în valoare de 0,04% p.a. aplicabil lunar la valoarea iniţială a liniei de credit şi comision de evaluare a garanţiilor.

    Totodată, începând cu data de 3 februarie 2014, CEC Bank a venit în sprijinul clienţilor persoane juridice care au în derulare credite în lei sau care vor să contracteze astfel de credite, prin reducerea dobânzii de referinţă a băncii, denumită Prime Rate (PR), cu 0,80% p.a.
     

  • Aeroportul Avram Iancu din Cluj vrea un împrumut de 50 milioane lei, pe 20 ani, pentru investiţii

     Împrumutul vizează obiectivul de investiţii “Pistă de decolare-aterizare de 3.500 m – Etapa I şi suprafeţe de mişcare aferente”, potrivit unui anunţ al aeroportului aflat în subordinea Consiliului Judeţean Cluj.

    Contractul va fi atribuit prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, iar termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 26 martie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorii farma vor renunţa la investiţii în acest an din cauza creşterii taxei clawback

     “Subfinanţarea din sistemul de sănătate a ajuns la un nivel nesustenabil, producătorii de medicamente nu mai pot susţine din singuri, prin plata taxei clawback, deficitul de finanţare. Nivelul taxei clawback în trimestrul patru a ajuns la un nivel de 20% din vânzările producătorilor de medicamente, asta înseamnă că plătim, pe lângă cota unică de 16%, încă de 20% din cifra de afaceri.

    Discutăm despre o supraimpozitare, undeva la 40%. Vom fi nevoiţi să oprim toate investiţiile în anul 2014 până ce se va găsi o soluţie pentru această taxă clawback”, a declarat joi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoş Damian.

    El a arătat că în ultimul trimestru al anului trecut taxa clawback a crescut cu 30% faţă de trimestrul anterior, sumă pe care producătorii nu şi-au bugetat-o.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kremlinul cere SUA să înceteze finanţarea “rebelilor” de la Kiev

     “Occidentul trebuie să înceteze şantajarea şi intimidarea”, a declarat consilierul preşedintelui Vladimir Putin, Serghei Glaziev, într-un interviu pentru cotidianul Kommersant Ucarina, făcând referire la întâlnirea din decembrie a oficialului american cu oligarhii apropiaţi puterii de la Kiev.

    “Din câte ştim, i-a ameninţat pe oligarhi că vor fi puşi pe o listă neagră a SUA dacă preşedintele Ianukovici nu cedează puterea opoziţiei. Acest lucru nu are nicio legătură cu dreptul internaţional”, a adăugat consilierul preşedintelui Putin.

    “Se pare că Statele Unite mizează pe o lovitură de stat”, a mai afirmat Glaziev, adăugând că americanii cheltuie “20 de milioane de dolari pe săptămână pentru finanţarea opoziţiei şi a rebelilor, inclusiv pentru a-i înarma”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comenzile de mâncare prin aplicaţii, o afacere de 20 de milioane de dolari

     

    Compania funcţionează în prezent pe patru continente, anul trecut  foodpanda extindinzându-se în 20 de ţări, printre care şi România. Ca urmare a strategiei de creştere, foodpanda îşi va extinde serviciile în alte opt ţări în prima parte a lui 2014: Croaţia, Bulgaria, Serbia, Slovenia, Kazahstan, Azerbaidjan, Tanzania şi Uganda, în acestea două din urmă serviciul fiind deja lansat.

    “În prezent, suntem cea mai mare platformă pentru comenzi online de mâncare din lume, fiind activi şi extinzându-ne în Asia, Europa, America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa. Beneficiind deja de încrederea investitorilor cu experienţă, ne vom putea continua strategia de creştere, pentru a deveni un brand online cu adevărat global. Mai mult, vom continua să ne extindem şi în pieţele în care suntem deja activi, astfel încât să fim prezenţi în fiecare colţ al ţărilor în care ne desfăşurăm activitatea. De asemenea, continuăm să investim în serviciile pentru clienţi şi să creăm cel mai convenabil mod de a comanda mâncare – indiferent de locul de unde este realizată comanda”, a spus Ralf Wenzel, cofondator şi global managing director foodpanda / hellofood.

    Platforma online pentru comenzi de mâncare ajută restaurantele să îşi crească vânzările prin intermediul site-ului şi al aplicaţiei, oferindu-le totodată tehnologii şi instrumente de analytics performante. Clienţii îşi pot alege mâncarea preferată online, iar foodpanda procesează comanda şi o trimite direct către restaurant, care se ocupă de livrare.

    „(…) În ceea ce priveşte România, finanţarea ne va ajuta să ne extindem în toate oraşele mari din ţară, aşa cum ne-am propus”, a spus Dan Macarie, country manager foodpanda.ro.

    Foodpanda are parteneriate cu peste 22.000 de restaurante la nivel mondial, în România colaborând în prezent cu peste 150 de restaurante din Bucureşti şi Cluj-Napoca.

    În 2013, foodpanda a primit o finanţare de peste 20 de milioane de dolari de la Phenomen Ventures şi Investment AB Kinnevik şi alte 8 milioane de dolari de la iMENA Holdings.

     

  • Germania pregăteşte un nou acord de finanţare externă pentru Grecia, de 10-20 miliarde de euro

     Publicaţia germană Der Spiegel citează un document intern al ministerului Finanţelor de la Berlin.

    Printre căile de acţiune descrise în document se numără o nouă restructurare (“haircut”) a datoriei de stat a Greciei, care ar afecta de această dată în principal creditorii din sectorul public, sau o linie suplimentară de finanţare cu resurse limitate, de la fondul de urgenţă al UE.

    Programul ar putea avea o valoare de 10-20 miliarde euro şi ar fi condiţionat de angajamente din partea guvernului de la Atena în zona reformelor structurale, potrivit Der Spiegel.

    Contactat de Reuters, un reprezentant al ministerului german al Finanţelor a refuzat să confirme că se pregăteşte o nouă restructurare a datoriilor Greciei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine răceşte când strănută SUA

    Monedele naţionale ale economiilor expuse la astfel de ieşiri de capital va trebui să fie lăsate să se deprecieze spre a face faţă deteriorării condiţiilor de finanţare externă, recomandă FMI, iar acolo unde sunt constrângeri în privinţa cursurilor de schimb din cauza condiţiilor fiscale ori a riscului de inflaţie, ar fi necesară o combinaţie între politici macro mai restrictive şi măsuri de reglementare şi supraveghere mai ferme.

    Pe ansamblu, economiile emergente şi în curs de dezvoltare sunt aşteptate să crească în 2014 cu 5,1% şi cu 5,4% în 2015.

    Tensiunile speculative de pe pieţele financiare sunt în prezent în creştere, în condiţiile în care reducerea treptată a programului de stimulente monetare neconvenţionale de către Rezerva Federală a început şi este aşteptată să se încheie în acest an. Economia americană a crescut în ultimul trimestru din 2013 cu 3,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în condiţiile unei expansiuni cu 3,3% a cheltuielilor de consum, cea mai semnificativă din 2010 încoace. În al treilea trimestru, creşterea PIB a fost de 4,1%, iar creşterea consumului a fost de 2%.

    Cum era de aşteptat, continuarea redresării economice a SUA a fost confirmată de decizia Rezervei Federale din această săptămână de a reduce cu încă 10 mld. pe lună programul de achiziţii de obligaţiuni, la 65 mld. dolari, în încercarea de a dezobişnui treptat pieţele financiare de dependenţa faţă de tiparniţa sa. Factorul decisiv în comportamentul Fed îl constituie însă evoluţia şomajului, care s-a redus constant, ajungând în prezent la 6,7%.

  • Peste 7.000 de firme, în etapa următoare pentru minimis

    IMM-urile au putut să depună cereri pentru ajutorul de minimis în perioada 15 ianuarie, ora 10:00, 24 ianuarie, ora 20.00, interval în care au fost înscrise în program 7.138 de firme. Dintre acestea, 7.082 au obţinut punctajul minim, de 60 de puncte, pentru a trece în etapa de verificare a dosarelor, potrivit datelor Departamentului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism.

    Ajutorul de minimis pentru IMM-uri, în cuantum de maxim 100.000 de euro, acoperă 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate pentru finanţare, iar perioada de acordare este de doi ani fiscali. Cele mai multe înscrieri în program s-au făcut în Bucureşti (927 IMM-uri), Cluj (474 IMM-uri), Timiş (357 IMM-uri) şi Bihor (345 IMM-uri).

    IMM-urile trebuie să menţină locurile de muncă existente la data înregistrării cererii de finanţare şi să creeze până la finalizarea investiţiei, dar şi să menţină ulterior pentru o perioadă de trei ani locurile de muncă pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele trei luni.

    Autorităţile estimează că vor beneficia de aceste ajutoare cel puţin 1.111 de IMM-uri, dacă toate solicitările ar viza nivelul maxim al ajutorului de minimis. Ajutoarele se vor acorda pe baza unor punctaje şi nu pe principiul primul venit – primul servit.

  • Guvernul oferă în 2014 tinerilor care vor să-şi deschidă o afacere un buget de 5 mil. euro

    Bugeul alocat de statul român pentru programul demarat în 2011 a fost de 4,95 mil. euro în primul an, de 6,95 mil. euro în 2012 şi de 5,5 mil. euro anul trecut.

    Iată ce condiţii trebuie să îndeplineşti pentru a obţine 10.000 de euro de la stat pentru prima ta afacere:

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. O piedică în calea creditării

    Deocamdată, băncile din regiune se bazează din ce în ce mai mult pe finanţarea locală, dar rămâne de văzut dacă aceste resurse, majoritatea pe termen scurt, vor fi suficiente dacă în 2014 cererea de credit îşi revine.

    Ponderea creditelor neperformante continuă să rămână ridicată pe ansamblul regiunii şi chiar creşte în Ungaria, Croaţia şi România, iar date fiind ritmul lent de îmbunătăţire a legislaţiei bancare şi interesul scăzut al băncilor de a executa silit aceste credite, situaţia lor va rămâne cel mai probabil un factor de limitare a creşterii creditării în 2014, arată banca germană.