BusinessMagazin

Tag: cautare

  • Cum a dus un manager român compania Gaz Sud de la pierderi la un profit de două milioane de euro

    CONTEXTUL: Pe piaţa de distribuţie a gazelor lupta grea nu se dă între cei doi mari competitori – E.ON Gaz România şi GDF SUEZ Energy România – care au în jur de 90% din piaţă, ci între cele circa 15 companii care îşi împart cele 8-10 procente rămase.

    DECIZIA: Eficientizarea activităţii Gaz Sud şi Grup Dezvoltare Reţele, trecerea managementului companiilor din zona tehnică într-o abordare bazată pe rezultate financiare, renegocierea contractelor, orientarea spre client şi spre rezultate.

    EFECTELE: De la pierderi şi rezultate EBITDA reduse, compania a ajuns la punctul de break-even şi o EBITDA de 2,1 milioane euro. Evoluţia pozitivă, spune managerul companiei, va continua.

    “ERA O COMPANIE FĂRĂ NERV, CARE PLUTEA ÎN DERIVĂ”, spune Bucşă. Situaţia se regăsea şi în rezultatele companiei, care înregistra în noiembrie 2012 o pierdere de 2 milioane de euro şi o EBITDA de 300.000 de euro. „A fost un an greu, în care a trebuit să o iau de jos, de la nivelurile inferioare de management, şi am avut nevoie de câteva luni pentru a putea începe să comunicăm, să ne stabilim aceleaşi ţinte. Mulţi, ingineri fiind, erau centraţi pe elemente tehnice, ca metri lineari sau cubi. Mie nu-mi spun nimic aceşti metri.A trebuit să facem trecerea de la metri la euro şi mii de euro, şi, foarte important, mii de euro încasaţi.” Iar „mii de euro încasaţi” sunt traduşi de Bucşă astfel: de la un nivel uzual al clienţilor care nu-şi plătesc facturile de 2-3%, care se regăseşte la companiile de distribuţie a gazelor din piaţă, Gaz Sud a ajuns la mai puţin de jumătate de procent, „şi încă mai lucrăm la asta”.

    ALTE MODIFICĂRI AU FOST ADUSE CONTRACTELOR. „Am schimbat furnizorii, am eliminat verigile intermediare, am mers direct la producători sau la companii financiare sănătoase, am renegociat, iar costurile la capitolele mari, cum sunt materialele de execuţie, au scăzut cu 5 – 35%. Toate contractele au înregistrat reduceri”, spune Bucşă. Chiar şi preţul gazelor a scăzut, „cu o diferenţă semnificativă”, adaugă şeful Gaz Sud. Programul de renegocieri continuă şi în prezent.

    „Apoi”, spune Bucşă, „a trebuit să ne orientăm către clienţi”. „În 2012 am mers pe ideea «să luăm mulţi clienţi, poate cu nişte promoţii». Am bătut recordul pe numărul de clienţi, dar banii nu prea se vedeau. Aşa că în 2013 am schimbat politica, inclusiv cea de încasări. Am renunţat la plăţile în rate, de exemplu, acum lucrăm numai cu avans şi plăţi la terminarea lucrărilor.”

    De la cei circa 20.000 de clienţi din 2011, în 2012 compania a adunat 2.500 de clienţi, iar în acest an alţi 1.300, care aduc bani mai mulţi decât cei din anul precedent. Pentru 2014 compania şi-a propus să aducă alţi circa 1.300 de clienţi.

    Aşa că în 2013 EBITDA a crescut la 2,1 milioane euro şi compania a trecut pe break-even. Rezultatele au fost mai bune decât ce s-a bugetat, mai ales că au fost obţinute într-un mediu reglementat, cu preţuri impuse de ANRE, au fost apreciate de acţionari şi au stat la baza deciziei de a achiziţiona Petrom Distribuţie Gaze, tranzacţie care a primit recent aprobarea autorităţilor şi, practic, s-a finalizat.

    PENTRU 2014 PROFITUL NET ESTIMAT ESTE DE CIRCA UN MILION DE EURO, iar EBITDA – de 3,1 milioane euro. „Nu sunt salturi mici şi nici uşoare şi trebuie să motivezi echipa, sunt lucruri care trebuie eficientizate.„ Rezultatele prezentate sunt valabile pentru Gaz Sud şi GDR; distribuţia de la Petrom, care îşi păstrează identitatea juridică, va însemna practic o dublare a afacerilor grupului de companii.

    „Cifrele lor sunt asemănătoare cu cele ale noastre, pornesc de undeva de jos, de la circa un milion minus, şi vor ajunge pe plus într-un an sau doi.„ Iar 2015, crede Bucşă, va fi un an bun, primul în care companiile din grup vor lucra integrat şi care va obţine un rezultat EBITDA de circa 7 milioane de euro. „În acest moment suntem pe locul 4 în piaţă, iar ţinta noastră este să ajungem pe locul 3.”

    GAZ SUD ŞI GRUP DEZVOLTARE REŢELE AU ACŢIONAR MAJORITAR COMPANIA LIGATNE, deţinută de fondul ceh de investiţii PPF Investments. Cele două firme au fost înfiinţate în 2001 şi au clienţi în zone limitrofe Bucureştiului şi în oraşe precum Roşiorii de Vede şi Siret. Alexandru Bucşă a venit de doi ani la conducerea Gaz Sud, după ce a trecut prin poziţii de conducere în Rompetrol şi în Oltchim.

  • Ucraina, perla coroanei euroasiatice a ţarului Putin, prinsă între est şi vest

    Visul preşedintelui Vladimir Putin de a recrea un imperiu sovietic este pus la încercare pe străzile din Kiev. Sute de mii de manifestanţi protestează împotriva încălcării drepturilor omului şi a deciziei guvernului ucrainean de renunţa în ultimul moment la semnarea unui acord de asociere cu UE, care ar fi întărit legăturile cu spaţiul european, în detrimentul celor cu Rusia.

    Demonstraţiile din Ucraina sunt o umilinţă pentru Putin, dar şi o ameninţare, scrie Bloomberg. Pre-şedintele rus a lăudat în mod repetat legăturile culturale şi istorice profunde dintre Ucraina şi Rusia, dar descoperă din nou zeci de mii de ucraineni care preferă să înfrunte cu încăpăţânare gerul şi bastoanele poliţiştilor pentru a nu lăsa ţara să alunece şi mai mult în sfera de influenţă rusească.

    Revolta proeuropeană a populaţiei din Ucraina ameninţă viziunea lui Putin pentru rolul Rusiei în lume. Principalul obiectiv al politicii sale externe este crearea unei sfere de influenţă pentru Rusia, acoperind cea mai mare parte a fostei Uniuni Sovietice. Ucraina – cu o populaţie de circa 45 de milioane de locuitori, teritoriu întins, resurse econmice şi legături istorice cu Rusia – ar trebui să fie perla acestei coroane. Contează mult mai mult comparativ cu Republica Moldova sau Belarus, scrie cotidianul Financial Times. Dacă ucrainenii lasă Rusia pentru Occident, visul de politică externă al lui Putin se prăbuşeşte.

    Bătălia reală pentru Ucraina este încercarea lui Putin de a-şi întinde dominaţia economică asupra vecinului său de la vest, afirmă Timothy Ash, economist-şef pentru pieţe emergente la Standard Bank Group. Putin, care a descris prăbuşirea din 1991 a Uniunii Sovietice drept „cea mai mare catastrofă geopolitică“ a secolului al 
XX-lea, se foloseşte de arma energiei pentru a ancora Ucraina, Armenia, Kazahstan şi Belarus într-un bloc condus de Rusia, după două decenii de avans al Vestului. Ucraina, ruta a jumătate din exporturile de gaze natural ruseşti către Europa, se confruntă cu o alegere – gaze mai ieftine şi acces în continuare la pieţele tradiţionale sau legături mai strânse cu economia uriaşă a UE, proiect mai dificil pe termen scurt, dar cu perspective mai bune pe termen lung.

    Protestele ucrainenilor au început după ce preşedintele ţării, Viktor Ianukovici, a revenit de la o întâlnire cu Putin, desfăşurată la 20 noiembrie, la Moscova. Guvernul anunţa a doua zi că nu va mai semna un acord cu UE prin care s-ar fi renunţat la aproape toate tarifele de import pentru Ucraina. Rusia ameninţase, anterior, că va răspunde cu taxe de import sporite dacă Ucraina semnează pac-tul cu UE.

  • Lumea aşa cum cred chinezii de cuviinţă

    Zâmbetul lui Dalai Lama contrastează puternic cu sacii de gunoi şi troienele din backdoorul reşedinţei preşedintelui american. Cu atât mai puternic este mesajul pe care fotografia îl transmite, surprins mai bine decât orice analiză geopolitică: o Chină de care trebuia să ţină cont chiar şi pe atunci cel mai puternic om al lumii, preşedintele american (şi cred că la fel este obligat să gândească şi actualul cel mai puternic om al lumii, chiar dacă orgoliile moscovite sunt mult mai exacerbate decât cele de pe malurile Potomacului).

    Mi-am adus aminte de fotografie în toiul discuţiilor din societatea românească legate de vizita premierului Li Keqiang şi a delegaţiei economice chineze. De la abordări radicale de genul „sunt comunişti şi n-ar trebui să avem treabă cu ei„ la manifestări slugarnice, opiniile n-au lipsit, în buna tradiţie locală. Dar tare mi-e teamă că miliardele anunţate ne vor ocoli, şi nu din raţiuni ideologice sau politice, ci pur şi simplu din nepăsare şi nesimţire dâmboviţeană.

    Voi fi scurt: cred că oportunităţile oferite de chinezi sunt cât se poate de bune şi ar trebui să încercăm să devenim un partener important pentru cei ce vor deveni în curând principala putere economică a lumii. În acelaşi timp, va trebui să facem eforturi pentru a înţelege corect şi a folosi în beneficiul nostru interesele care l-au mânat pe Li Keqiang la Bucureşti.

    O imagine pe care am mai folosit-o: iadul este un loc al dezmăţului culinar – o mare masă plină cu toate bunătăţile posibile, la care oamenii stau câte doi, faţă în faţă. Fiecare are o furculiţă suficient de lungă pentru a-l hrăni pe cel din faţă, dar prea lungă pentru a se putea hrăni pe sine. Mâncatul devine o chestiune de încredere, pentru că ar trebui să-i dai hrana celui din faţă pentru a fi sătul. Iar în iad nimeni nu are încredere în cel din faţă şi fiecare suferă de foame în faţa mesei încărcate. Relaţia China – restul lumii se bazează în prezent pe un soi de încredere în care sunt implicate seturi de furculiţe cu cozi lungi de miliarde, multe miliarde din orice valută veţi fi vrând. Şi cel din faţa chinezului va trebui să-i capete încerderea şi să-l înţeleagă.

    Dincolo de linia partidului, dincolo de execuţiile publice, dincolo de clădirile din Shanghai şi de fabricile mizere, dincolo de cei 150 de miliardari şi de poluarea nesăbuită. Ne aflăm acum, ne place sau nu, de partea perdantă a lumii, iar chinezii reconstruiesc lumea aşa cum cred ei de cuviinţă. Dacă ei vor să folosească estul Europei drept cap de pod pentru interesele lor pe bătrânul continent, cu atât mai bine; poate că sunt de preferat ineficienţilor birocraţi sau mult prea pasionaţilor de austeritate lideri politici europeni.

    Mă întorc la Dalai Lama; există chiar un studiu care se cheamă „Preţul unei vizite; efectul Dalai Lama asupra comerţului internaţional„, realizat de doi profesori de la Göttingen, care au constatat că ţările vizitate de Dalai Lama au înregistrat scăderi de până la 20% ale exporturilor către China. Este aritmetica nedreaptă a lumii în care trăim; de regulă, după doi ani de zile, chinezii uită şi ei şi exporturile reintră în normal.

    Pentru a rămâne în ton cu subiectul, nu voi ilustra cu un tablou, ci cu o imagine din Dafen, o suburbie a oraşului Buji, unde în anii ‘90 un grup de pictori sub îndrumarea unui om de afaceri au pus la punct un atelier de copii ale tablourilor marilor maeştri. În prezent, ceva floarea- soarelui pictate iniţial de Van Gogh costă cam 3 dolari. Cum ziceam, lumea aşa cum cred chinezii de cuviinţă.

  • Super oferta de Black Friday: masini scoase la vanzare cu 1 dolar

     Masini vandute cu 1 dolar. Asa s-a pregatit un dealer de automobile second-hand din Houston pentru Black Friday. Marvin Marcell, dealer auto: “Acestea vor fi cele mai mici preturi din tot anul. Garantat, cele mai mici preturi pe care le-am avut vreodata la aceste automobile.”

    Nu toti vor beneficia insa de oferta, ci doar 3 norocosi. Startul se va da la 7 dimineata, cand toti cei care doresc sa cumpere o masina sunt liberi sa se aseze pe locul soferului in oricare dintre cele 300 de masini din parcul auto. Ceilalti doritori, pe locul din dreapta. La ora 9, managerul parcului auto va incepe sa scrie preturile pe masini.

    Cel de la volan are prioritate la cumparare, iar daca nu este interesat – poate profita cel din dreapta. Trei dintre ei vor pleca acasa cu o masina care a costat mai putin decat una de jucarie.

    Nebunia cumparaturilor a inceput inca din ajun, cand gospodinele au lasat in cuptor curcanul de Ziua Recunostintei si au fugit la magazin. Nici domnii nu s-au lasat mai prejos: “Am luat o tableta care era la reduceri…40 de dolari. O saltea gonflabila si o perna.”

    Manager magazin: “Este startul pentru cumparaturile de sarbatori. Este cea mai importanta zi, cu siguranta.”

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Numărul locurilor de muncă vacante a crescut. Care sunt domeniile în care se caută angajaţi

     Rata locurilor de muncă vacante a fost de 0,78%, în urcare cu 0,08 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent şi cu 0,15 puncte faţă de acelaşi trimestru al anului 2012.

    “Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai semnificative creşteri atât în ceea ce priveşte rata cât şi a locurile de muncă vacante s-au regăsit în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (+0,25 puncte procentuale, respectiv +2,2 mii locuri vacante), urmate de ocupaţiile de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente) – grupa majoră 8 (+0,15 puncte procentuale, respectiv +0,8 mii locuri vacante) şi funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (+0,15 puncte procentuale, respectiv +0,4 mii locuri vacante). Singurele scăderi au fost cele pentru ocupaţiile de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic – grupa majoră 3 (-0,28 puncte procentuale, respectiv -1,1 mii locuri vacante), respectiv muncitori necalificaţi (-0,06 puncte procentuale, respectiv -0,3 mii locuri vacante) – grupa majoră 9”, arată INS, într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • WSJ: Secretul murdar al discounturilor de Black Friday – iluzii fabricate de retaileri

    Magazinele vor face tot ce le stă în putinţă în privinţa discounturilor pentru a atrage clienţii, însă veterani din retail admit că, în multe cazuri, chilipirurile sunt o iluzie bine pusă la cale.

    Presupunerea generală este că retailerii fac stocuri şi reduc preţurile la produsele care nu se vând, aceptând să le fie afectate profiturile, scre cotidianul american într-un articol cu titlul “Secretul murdar al discounturilor de Black Friday”.

    În realitate lucrurile nu statu deloc aşa. Marii retaileri seînţeleg cu furnizorii pentru ca aceştia să livreze produse la un preţ recomandat, mai mare decât în mod obişnuit, care să asigure o marjă de profit după operarea reducerii de preţ.

    Astfel, un pulover aflat magazin la un preţ redus cu 40%, la 39,99 dolari, nu a fost produs şi cumpărat de retailer pentru a fi vândut cu 68 de dolari.

    Cumpărătorii nu par, însă, să fie deranjaţi. Ceea ce caută cel mai mult, mai ales în contextul economic dificil, este sentimentul că au făcut o afacere bună. Retailerii care încercă să iasă din acest joc, precum J.C. Penney din SUA, sunt sancţionaţi de cumpărători.

    “Nici nu sunt interesată dacă nu are o reducere de 40%”, a declarat Lourdes Torress, în timp ce se afla la cumpărături în cel mai importnt magazin Macy’s din New York.

    Natura prefabricată a discounturilor ridică semne de întrebare despre statul la coadă pentru promoţiile care deschid sezonul vânzărilor de sărbători. Explică însă cum retailerii reuşesc să suplimenteze numărul de “chilipiruri” fără să dea faliment.

    Numărul de reduceri oferite de 31 de mari retaileri a crescut cu 63% între 2009 şi 2012, iar discountul mediu a urcat de la 25% la 36%, potrivit Savings.com, un site care urmăreşte cupoanele online.

    În aceeaşi perioadă, marja brută a aceloraşi retaileri – diferenţa dintre preţul pe care îl plătesc furnizorului şi cel la care vând – s-a menţinut la 27,9%, arată datele FactSet. Sărbătorile nu au afectat aproape deloc marjele anul trecut, când a fost înregistrat un declin extrem de redus, de la 28% în trimestrul al treilea la 27,8% în trimestrul al patrulea.

    “O mare parte a discountului este deja inclus în preţul produsului. Din cauza asta vedem marje mult mai stabile”, a declarat Liz Dunn, analist la Macquarie Equities Research.

    Marii retaileri americani, inclusiv BestBuy, Wal-Mart şi Macy’s, susţin că perioada sărbătorilor din acest an va fi marcată de o competiţie neobişnuit de ridicată şi că reducerile ar putea afecta marjele. Aşa ceva se poate întâmpla atunci când lanţurile de magazine se luptă pentru a atrage clienţi sau când rămân cu stocuri foarte mari şi trebuie să ofere reduceri mai mari decât preconizau, scrie WSJ.

    Magazinele scot la vânzare produse cu reduceri reale, care le generează pierderi, însă acestea au doar rolul de a aduce clienţii în magazine. În cea mai mare parte vânzările sunt gândite pentru a fi profitabile, prin stabilirea unor preţuri iniţiale mult mai ridicate decât cele la care bunurile ar trebui să fie vândute.

    Retailerii pot avea probleme cu legea doar dacă nu au încercat niciodată să vândă produsele la preţul iniţial. Altfel, nu există nimic în neregulă cu această practică.

    J.C. Penney a revenit la vânzarea cu discount sub conducerea directorului general Myron Ullman, după ce predecesoul acestuia, Ron Johnson, a încercat să renunţe la practică.

    “Trebuie să o facem şi vom concura pentru a câştiga. Asta înseamnă să urcăm iniţial preţurile la niveluri suficiente pentru a ne proteja marjele când se aplică discountul”, a spus Ulman săptămâna trecută, în timpul unei conferinţe cu analiştii.

    Un consultant din industrie a descris acest procedeu folosind pe post de exemplu un pulover vândut de un mare lanţ de retail. Un furnizor vinde puloverul retailerului la preţul de 14,5 dolari şi cu un preţ final recomandat de 50 de dolari, ceea ce dă retailerului o diferenţă de 70%. Câteva pulovere sunt vândute la 50 de dolari, mai multe sunt vândute după prima reducere la 44,99 dolari, în timp ce grosul vânzărilor sunt operate la preţul final de discount de 21,99 dolari. Preţul mediu de retail este 28 de dolari şi asigură magazinului o marjă brută de circa 45% pentru produs.

    Marile lanţuri de retail au început să folosească practica preţ mare-preţ mic începând din anii ’70 şi ’80, când un val de deschideri de magazine a forţat adoptarea de noi strategii. În perioada respectivă, majoritatea produselor erau însă vândute la preţul iniţial, iar reducerile reprezentau un procentaj mai mic.

    Într-o prezentare din 2012, şeful J.C. Penney afirma că retailerul vinde mai puţin de unul din 500 de produse la preţul iniţial. Clienţii primeau un doscount mediu de 60%, faţă de 38% cu un deceniu în urmă. Cumpărătorii nu economisesc, însă, mai mult, scrie WSJ. Preţul mediu plătit de client a rămas aproape neschimbat în această perioadă. S-a schimbat doar preţul iniţial, care a devenit cu 33% mai mare.

    Dezvoltarea comerţului online a făcut posibilă urmărirea preţurilor pe internet pentru a vedea cât timp rămân produsele la preţul de listă. Amazon oferă la vânzare într-un catalog pentru cadouri de sărbători un televizor HD Samsung de 60 de inci. Televizorul are un discount de 45% faţă de preţul iniţial de 1.799,99 dolari. Potrivit Decide.com, firmă specializată în urmărirea preţurilor şi deţinută de eBay, televizorul nu s-a vândut nici măcar aproape de preţul de 1.799,99 dolari în ultimele luni. Cel mai mare preţ din ultimele opt luni a fost de 1.297,85 dolari, iar în octombrie era disponibil la 997,99 dolari, aproximativ acelaşi preţ ca cel din catalogul pentru sărbători al Amazon.

    Un purtător de cuvânt al retailerului online a declarat că “prezentarea celui mai recent preţ poate fi oarecum arbitrară şi poate crea confuzie clienţilor”, întrucât Amazon schimbă preţurile frecvent pentru a asigura cele mai bune condiţii pentru cumpărători.

    O altă practică implică creşterea preţurilor înaintea perioadei de discounturi. Într-o analiză pentru Wall Street Journal, firma Market Track a urmărit fluctuaţiile de preţ pentru 1.743 de produse în noiembrie 2012. Preţurile au urcat în medie cu 8% în săptămânile de dinaintea Zilei Recunoştinţei pentru 366 dintre acestea. Preţurile au fost ulterior reduse de Black Friday.

    Retailerii trebuie să ofere produsele la preţurile obişnuite “pentru o perioadă rezonabilă de timp”, înainte de a le reduce, potrivit Comisiei Federale pentru Comerţ.

    Mai multe lanţuri de magazine se confruntă cu procese în SUA din partea clienţilor nemulţumiţi de aceste practici.

    Retailerii, după ce şi-au obşnuit clienţii să caute chilipiruri, au rămas blocaţi cu practica discounturilor false.
     

  • Omul care vrea să cumpere seminţe de pe cele 200 hectare de cânepă ale IKEA din România

    DINTRE TOATE AFACERILE PE CARE LE-AM FĂCUT, ACEASTA ÎMI ESTE CEA MAI DRAGĂ„, spune Dan Lăzărescu despre Canah, fabrica de procesare a seminţelor de cânepă pe care a deschis-o în urmă cu şapte ani la Salonta, în judeţul Bihor. Canah este al treilea business pe care îl dezvoltă Dan Lăzărescu, după Rombel (laboratorul de servicii medicale care a stat la baza dezvoltării Medicover în România) şi  după Totalsoft (înfiinţat împreună cu foştii săi colegi de la Energomontaj).

    Povestea Canah, un business care îi va aduce în 2013 venituri de peste 4 milioane de euro, a început după ce Lăzărescu a citit o carte despre beneficiile cânepei („Totul despre cânepă„) şi a început să aprofundeze subiectul. A aplicat prin programul SAPARD pentru construcţia unei fabrici de procesare a seminţelor de cânepă în valoare de 1,7 milioane de euro, pe care a construit-o în 2006 şi a pregătit-o să producă din 2007.

    Planul scris pentru proiectul SAPARD nu s-a potrivit însă cu realitatea de la Salonta, localitatea unde omul de afaceri a decis să facă business din agricultură – cu menţiunea că nu a avut niciodată în plan să şi cultive cânepă, ci doar să o proceseze. „Încă din nota de fundamentare a proiectului, ideea a fost să construim fabrica într-o zonă cu tradiţie în cultivarea cânepei, aşa că ne-am îndre-ptat atenţia către Ardeal şi Banat, unde înainte de ‘89 erau cele mai multe topitorii de cânepă„, povesteşte omul de afaceri, care a aflat din documentarea pentru proiect că România ajunsese să cultive 160.000 de hectare de cânepă în anii ‘80, în special pentru tulpină, deci pentru utilizare industrială.

    Procesarea seminţelor de cânepă, care este o altă direcţie de business, avea mai multă tradiţie în Moldova, dar Dan Lăzărescu s-a îndreptat către regiunea cu cel mai bun mix între tradiţie în cultivare şi acces cât mai rapid la piaţa vest- europeană.

    INAINTE DE A TRIMITE PROIECTUL PENTRU ANALIZĂ, omul de afaceri a făcut o conferinţă la primăria din Salonta, unde au venit mai mult de 60 de persoane interesate să cultive cânepă pentru Canah. Când a trimis proiectul, avea potenţiali parteneri pe proprietarii a 260 de hectare, ce urmau a fi cultivate cu cânepă.

    Când a sosit vremea primei recolte şi a onorării primelor contracte de vânzare, a dat piept cu realitatea: unul dintre fermieri obţinuse pe cele opt hectare ale sale o producţie de 1.200 kg/hectar, peste media care se obţine în domeniu, iar la celălalt pol un alt fermier, care intrase în parteneriat cu 60 de hectare, nici nu cultivase seminţele. „Ne-am trezit astfel într-o apă foarte foarte rece şi a trebuit să găsim soluţii„, spune omul de afaceri, care în primul an de producţie, din cele 50 de tone de cânepă pe care le aştepta, a primit 10. S-a reorientat către importuri, în special din Franţa şi din China, unde se cultivă multă cânepă în special pentru tulpină.

    China, unde omul de afaceri a mers de câteva ori pentru a vedea cum se cultivă cânepa, este cel mai mare producător mondial, cu peste 70% din producţie. Din spate vine tare Canada, dar cânepa se mai cultivă şi în câteva ţări din Europa, dar şi în Chile sau Coreea de Nord.

  • Cântecul zilei: The Black Friday Song

    Iulian Stanciu conduce afacerile eMag, iar Dan Ostahie este şeful Altex.

     

  • Grecii caută în Rusia cumpărători pentru circa 300 de hoteluri

     Hotelierii eleni au transmis deja informaţiile relevante ambasadei Rusiei din Atena, a declarat preşedintele onorific al organizaţiei, Nikos Angelopoulos, citat de cotidianul Kathimerini.

    De asemenea, preşedintele Asociaţiei Companiilor Elene din Turism, Andreas Andreadis, se va întâlni cu oficiali ai băncilor în zilele următoare, pentru a găsi o soluţie la problemele de finanţare din turism.

    Andreadis a declarat la începutul săptămânii că se aşteaptă ca încasările Greciei din turism să crească anul următor cu 13%, la nivelul record 13 miliarde de euro, sporind astfel şansele economiei de a ieşi din recesiune în 2014, conform aşteptărilor guvernului şi instituţiilor internaţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Flanco a vândut 25.000 de produse până la ora 10.00 în prima zi de Black Friday

    Cele mai căutate categorii de produse au fost tabletele, televizoarele smart şi ultrabook-urile, pentru care Flanco s-a pregătit cu stocuri de trei ori mai mari faţă de anul trecut.
    Dintre cele 2000 de repere incluse în oferta de Black Friday, la patru dintre acestea s-au epuizat stocurile.
    Stocurile disponibile pentru Black Friday au crescut cu 80% faţă de anul anterior, potrivit Violetei Luca, CEO al Flanco.

    Dintre cele 3500 de televizoare vândute, 57% au fost televizoare Smart, iar dintre camerele foto vândute, 33% au fost DSLR. Clienţii s-au orientat pentru produse performante şi pe segmentul de telefoane – dintre acestea, 92% au fost smartphones.

    .