BusinessMagazin

Tag: bnr

  • Isărescu: Nu cred într-o ţintă de aderare la euro fără o foaie de parcurs din momentul acesta

    “Nu cred într-un interval ţintă fără o foaie parcurs din momentul acesta. Nu este 2019, atunci care este, dacă nu ai foaie de parcurs? Mai dăm cu banul şi mai spun eu că este 2021 sau 2022? În acest moment, orice schimbare a ţintei este neserioasă fără o foaie de parcurs. Nu cred că este cazul pentru o dezbatere pe data de 1 ianuarie 2019. Vrem toţi în Europa, dar ştim unde ne ducem? Unde ne ducem este în proces de transformare! Unde te duci?”, a răspuns vineri Isărescu, fiind întrebat ce crede despre faptul că Guvernul a menţinut data ţintă de aderare pentru 1 ianuarie 2019 în Programul de convergenţă transmis Comisiei Europene, deşi BNR a exprimat o poziţie mai degrabă împotriva acestui termen.

    El a menţionat că aderarea la zona euro reprezintă un proiect complex, care nu se rezumă numai la ţintă, şi a apreciat că “este chiar periculos să discutăm doar depre ţintă”.

    “Primul pas este seriozitatea. Suntem serioşi cu proiectul ăsta sau am terminat alte subiecte de dispută superficială şi hai să mai creăm unul, că BNR zice într-un fel şi Guvernul în altul? Eu cred că suntem pe aceeaşi linie. Multe probleme sunt, însă, la nivelul Guvernului, care ar trebui să treacă la capitolul priorităţi foarte multe chestiuni pe care, probabil că din considerente politice interne, nu le au acolo. Nu văd o discuţie serioasă despre proiectul euro dacă vom avea alte priorităţi”, a mai spus Isărescu.

    Guvernatorul a punctat că poziţia băncii centrale a fost exprimată în scris şi că aceasta este mai nuanţată, subliniind valenţele pozitive ale unei ţinte ambiţioase, dar şi pericolele ca, odată cu trecerea timpului, dacă nu se fac paşi concreţi, prin pierderea credibilităţii, ţinta “să facă mai mult rău decât bine”.

    “Cred că suntem la frontiera acestui moment. Aşteptăm să discutăm cu Guvernul, cu Parlamentul, cu Preşedinţia. Punctul de vedere al BNR a fost expus şi este mai nuanţat decât a spune că este o divergenţă”, a explicat şeful băncii centrale.

    El a spus că este nevoie de o dezbatere publică, puncâtnd că există un deficit de analiză, respectiv tratarea “mai uşuratică” a acestei probleme.

    “Nu este o problemă uşoară, este un program de ţară, greu, dificil, are “n” componente. Nu cred că discuţiile astea trebuie ţinute în secret, este vorba de o dezbatere publică. (…) În momentul în care vom şti ce avem de făcut noi (BNR – n.r.), Guvernul, Parlametul, modificări de legi, pentru că ai nevoie de modificări de legi importante pentru trecerea la euro, cu calendarul, cu realismul fiecărei măsuri, abia atunci vom şti cam care este termenul realist”, a adăugat guvernatorul.

    Isărescu a punctat că un termen ambiţios are valenţe pozitive dacă mobilizează societatea într-o anumită direcţie, dacă este un catalizator al reformelor şi o ancoră pentru politici coerente.

    Întrebat dacă BNR ar putea grăbi calendarul de reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii ţinute de bănci la banca centrală pentru a ajunge la nivelul european de 2%, în condiţiile în care s-ar menţine totuşi calendarul de aderare şi având în vedere intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) cu cel puţin doi ani înainte, guvernatorul a spus că măsura trebuie să fie sustenabilă şi nu trebuie accelerată forţat.

    “Noi nu putem să riscăm să accelerăm ceva ce nu este sustenabil. Dacă condiţiile sunt propice, putem să procedăm odată şi la o reducere cu 4 puncte a rezervelor. Dacă vă uitaţi în trecutul nostru, am făcut mişcări din astea mai accentuate, dar determinantul deciziilor noastre este legat de sustenabilitatea măsurii. Măsura trebuie să fie funcdamentată, să nu creeze mai multe probleme decât beneficii. Graba strică treaba şi nu vom face acest lucru, în mod categoric”, a conchis guvernatorul.

  • BNR vrea o decizie asupra reducerii cotei TVA de la 24% la 20% în urma discuţiilor cu FMI din mai

    BNR nu are niciun scenariu care să prevadă influenţa reducerii cotei generale de TVA de la 24% la 20% de la începutul anului viitor asupra ratei anuale a inflaţiei în 2016, întrucât decizia nu a fost luată. În scenariul reducerii cotei TVA la 9% pentru produsele agro-alimentare şi băuturi nealcoolice de la 1 iunie anul acesta, rata anuală a inflaţiei este preconizată să ajungă la 1,9% la finele anului viitor, estimare ajustată în scădere de la 2,4%.

    “Nu avem (proiecţie a inflaţiei incluzând reducerea TVA la 20% – n.r.) şi motivaţia este următoarea: noi avem în vedere faptul că, şi nu numai ca speranţă, aproape ca certitudine, că în urma discuţiilor care vor urma în ultima decadă a lunii mai cu misiunea tehnică a Fondului Monetar European şi a Uniunii Europene să se clarifice aici, la Bucureşti, nu în altă parte, această chestiune (reducerea cotei generale de TVA – n.r.), pentru că aici e vorba de o viziune”, a afirmat Isărescu, răspunzând unei întrebări în cadrul conferinţei de prezentare a raportului asupra inflaţiei aprobat miercuri în şedinţa Consiliului de Administraţie.

    El a arătat că piaţa nu are în prezent exces masiv de lichiditate, de aceea BNR a redus rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei ţinute de bănci, de la 10% la 8%, întrucât situaţia Trezoreriei din punct de vedere al disponibilului de lichiditate este foarte bună, de 17 miliarde lei, o sumă foarte mare în opinia guvernatorului.

    “Asta reflectă o mai bună colectare a veniturilor, trebuie discutat serios în ce măsură este de durată şi reflectă o tendinţă de durată, cât din surplusul încasărilor vine dintr-un efort evident făcut pentru mai bună colectare, cât vine dintr-o schimbare de atitudine la nivelul contribuabililor”, a mai spus Isărescu.

    Şeful băncii centrale a punctat că există, pe de altă parte nerealizări la capitolul de cheltuieli, care trebuie analizate cu mare atenţie.

    “În momentul când ştii că ai miliarde de cheltuit pe infrastructuri pentru ca această ţară să se poată conecta, (…) intrarea în zona euro înseamnă un pas şi mai mare. Noi suntem acum integraţi în Uniunea Europeană, în zona euro trebuie să te integrezi cu moneda, cu politicile, trebuie să fii integrat fizic cu infrastructurile, drumurile trebuie să fie de nivel european. Avem acum un masterplan, să vedem care e capacitatea noastră administrativă şi inginerească să construim acele drumuri”, a afirmat guvernatorul BNR.

    El a menţionat că trebuie schimbată şi mentalitatea, potrivt căreia nu se construiesc drumuri din lipsa banilor, însă când au existat bani tot nu s-a construit nimic.

    “Mai e vorba şi de o schimbare de mentalitate, 20 de ani tot timpul, tot timpul nu facem drumuri că nu avem bani. S-a dovedit că avem bani şi nu facem drumuri. Păi drumurile se fac numai cu bani?! Se fac cu ingineri, cu oameni serioşi, cu capacitate administrativă. Aţi văzut o autostradă cu teancuri de bancnote? La sfârşitul anului, pentru că cică n-aveai bani, aveai bani de conservare şi puneai trei rogojini pe drum şi gata, s-a conservat drumul. Aici sunt conservări masive de concept”, a mai spus Isărescu.

    Astfel, guvernatorul vede necesară o discuţie serioasă şi tehnică cu experţii FMI şi ai Comisiei Europene, pentru a vedea în ce măsură reducerea TVA este fezabilă analizând toate aspectele implicate.

    “(Pentru reducerea TVA) trebuie o discuţie serioasă cu Comisia Europeană şi FMI. Atunci ştim şi noi ceva mai concret, nu ne putem aventura singuri (BNR – n.r.) în a gândi o politică fiscală care nici nu este apanajul nostru, suntem cel mult un watchdog (câine de pază –n.r.)”, a conchis şeful băncii centrale.

  • BNR a redus dobânda cheie cu 0,25 puncte, la 1,75% pe an, şi ratele rezervelor minime obligatorii pentru lei, de la 10% la 8%

    Reducerea dobânzii cheie, o decizie care nu fusese aşteptată de analişti, se va aplica de joi, 7 mai.

    Totodată, CA al BNR a hotărât îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară de la plus/minus 1,75 puncte procentuale la plus/minus 1,5 puncte, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale.

    Astfel, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce de la 3,5% pe an la 3,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 0,25%, măsura aplicându-se tot de joi.

    Banca centrală va reduce rezervele minime obligatorii constituite de bănci pentru pasivele în lei, de la 10% la 8%, şi va menţine rata rezervelor în valută la 14%, cu perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2015.

    BNR menţionează că păstrează gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.

  • Soldul creditelor în lei pentru firme şi populaţie a crescut cu 7,5% în martie

    Creditul neguvernamental total s-a redus cu 3,4% (-4,1% în termeni reali) faţă de martie 2014, iar comparativ cu luna precedentă a urcat cu 0,1% (- 0,3% în termeni reali), la circa 210,5 miliarde lei.

    “Creditul în lei s-a majorat cu 2,7% (2,2% în termeni reali), în timp ce creditul în valută (exprimat în lei) a scăzut cu 1,8% (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 1,2%)”, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

    Tototdată, depozitele s-au redus în martie cu 0,9% faţă de februarie, la 226,7 miliarde lei.

    Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au diminuat cu 0,1% faţă de februarie, la 87,15 miliarde lei, iar comparativ cu martie anul trecut au înregistrat o creştere de 7,4% (6,6% în termeni reali).

    Pentru persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), economiile au scăzut cu 3,3%, la 61,45 miliarde lei. Faţă de martie 2014, au urcat cu 6,2% (5,4% în termeni reali).

    Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice, exprimate în lei, s-au majorat cu 16,4 milioane lei, la 78,09 miliarde lei (exprimate în euro, au crescut cu 0,7%, la 17,7 miliarde euro). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, depozitele în valută au crescut cu 4% (în euro, cu 5,1%).

    Economiile în valută ale populaţiei exprimate în lei au crescut cu 5,9% (în euro, cu 7%), iar ale firmelor cu 0,3% (în euro, cu 1,3%).

  • Euro a scăzut cu peste 1 ban, sub 4,42 lei, şi a revenit aproape de cursul de vineri

    Miercuri, BNR a anunţat un curs pentru euro de 4,4290 lei, iar pentru dolar de 4,1057 lei. Moneda europeană s-a situat vineri la 4,4110 lei, însă după două şedinţe de creştere a ajuns marţi la 4,4508 lei, cel mai ridicat curs de la începutul lunii martie.

    Referinţa pentru francul elveţian a scăzut cu 5,07 bani, de la 4,3161 lei la 4,2654 lei.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Aproape de ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, euro era tranzacţionat în piaţa interbancară la 4,4170 lei, faţă de 4,4241 lei pe finalul şedinţei de miercuri.

    “În pofida unor presiuni de depreciere pe valutele regionale, credem că întărirea leului de ieri ar putea fi o recuperare a mişcărilor pierdute în precedentele două şedinţe, când moneda românească a mers împotriva tendinţei regionale şi s-a depreciat pe fondul unor ordine comerciale mai mari. Cum ştirile din Grecia par să indice o situaţie mai calmă, credem că am putea asista astăzi la o apreciere suplimentară, în condiţiile în care perechea euro/leu a coborât sub 4,42 în tranzacţiile de dimineaţă”, se arată într-o notă către analişti şi investitori a ING Bank România.

    Cursul a deschis la 4,4215 lei/euro, nivel care a rămas şi maximul zilei, în timp ce minimul a fost înregistrat la 4,4150 lei/euro.

    În regiune, forintul a scăzut cu 0,3%, iar zlotul cu 0,5%. Cele două valute au scăzut şi miercuri în raport cu euro, după ce s-au întărit mai puternic în primele două zile ale săptămânii.

    Leul s-a depreciat în primele două şedinţe ale săptămânii, iar marţi aproape de mijlocul zilei cursul a urcat chiar peste 4,45 lei/euro, dar ulterior a început să recupereze din terenul pierdut.

    Pe pieţele externe, dolarul a stagnat la 0,9325 euro, iar francul elveţian a urcat cu 0,6%, la 0,9651 euro, după ce s-a depreciat mai puternic în şedinţa precedentă.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au urcat joi la 0,49% – 0,92% pe an, faţă de 0,42% – 0,85% pe an miercuri, în timp ce ratele pentru plasamentele săptămânale au urcat la 1,59% – 2,05% pe an, de la 1,53% – 1,98% pe an în şedinţa anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a stagnat la 1,47% pe an.

  • Ce sens are reducerea dobânzii de politică monetară când inflaţia şi costul creditelor sunt la minime istorice

    Pe la începutul lui martie, o analiză regională a Erste Group conchidea că îndelung discutatul pericol al deflaţiei a cam iertat Europa Centrală şi de Est şi că, deşi anumite ţări din zonă vor mai rămâne o vreme cu inflaţie negativă (Ungaria, Polonia), pe ansamblu tendinţa de scădere a preţurilor a atins deja punctul cel mai de jos.

    Pentru România, unde punctul cel mai de jos era estimat pentru primele luni ale anului (inflaţie anuală de 0,4% în februarie), economiştii grupului prevedeau o inflaţie confortabilă de 1,7% pentru luna decembrie (sub estimarea BNR de 2,1%), cu posibilitatea ca ea să coboare şi mai mult dacă guvernul reduce TVA. Cum deciziile BNR de reducere a dobânzii de politică monetară sunt în primul rând corelate cu evoluţia preţurilor de consum, majoritatea analiştilor financiari au conchis că actualul ciclu de şase scăderi ale dobânzii, început în august 2014 la un nivel de 3,5% pe an şi ajuns în martie la 2%, s-a încheiat.

    Lucrurile nu sunt însă aşa de tran-şante: în primul rând, încheierea unui ciclu de reduceri ale dobânzii nu înseamnă şi că relaxarea politicii monetare s-a termi-nat. Majoritatea analiştilor financiari mizează, de altfel, pe posibilitatea ca rata RMO să fie redusă până la finele anului de la 10% la 8% pentru pasivele în lei şi de la 14% la 12% pentru cele în valută; mai nou a apărut ca instrument avut în vedere de BNR şi coridorul de variaţie dintre ratele dobânzilor la facilităţile permanente în jurul dobânzii de politică monetară, coridor a cărui modificare va influenţa ieftinirea creditelor lombard pentru bănci. Despre dobândă, previziunile variază de la menţine-rea ei neschimbată la 2% pe parcursul următorilor doi ani, în condiţiile reducerii progresive a RMO (ING Bank România) până la cele care dau ca posibilă chiar o majorare a dobânzii începând de la anul, posibil chiar până la 2,75% (câteva opinii din sondajul Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari), cu premisa că presiunile pe termen lung sunt mai curând în direcţia creşterii inflaţiei decât a scăderii ei durabile.

    În al doilea rând, dobânzile la credite au ajuns la minime istorice, în condiţiile în care structura însăşi a creditării a început să se schimbe din 2012 încoace, de la creditele în valută spre cele în lei (transmisia deciziilor de politică monetară pe ca-nalul dobânzii a devenit deci mai eficientă), iar eterna problemă a decalajului dintre dobânda la lei şi la valută nu mai e ce-a fost, până acolo încât creditele ipotecare în lei, de pildă, au ajuns anul trecut să fie mai ieftine decât cele în valută. Numai că în acelaşi timp au scăzut şi dobânzile la depozite: încă din vara anului trecut, guvernatorul Mugur Isărescu deplângea faptul că de câte ori scade dobânda cheie, băncile taie întâi dobânzile la depozite, nu la credite, spunând că i se pare „periculoasă o alunecare în direcţia în care România să descurajeze economisirea”.

    Situaţia e descrisă acum la fel, deşi în limbaj mult mai diplomatic, în comunicatul şedinţei CA al BNR din 31 martie, unde „o remunerare adecvată a depozitelor bancare” este considerată factor „esenţial pentru consolidarea economiei româneşti şi întărirea rezistenţei acesteia la şocuri externe”, la acelaşi nivel cu accelerarea reformelor structurale. În martie, de pildă, cu puţine excepţii, băncile remunerau un depozit pe trei luni cu o dobândă sub 2%, faţă de peste 3% la sfârşitul anului trecut, în timp ce dobânzile cele mai mici pentru un credit de consum erau puţin sub 10%, iar pentru unul ipotecar erau între 4,5% şi 5%.

    Este un motiv pentru care analiştii au şi apre-ciat că BNR va înceta reducerile de dobândă, pur şi simplu pentru că băncile nu prea mai au unde să coboare cu ieftinir-ile. Nu că reorientarea unui disponibil de bani spre consum, imobiliare sau alte plasamente ar fi în sine un lucru rău, mai ales că atât nivelul, cât şi structura depozitelor sunt confortabile la ora actuală, ţinând cont că depozitele populaţiei ajunseseră în februarie la 108 mld. lei, cu 3 mld. lei peste nivelul din februarie 2014, iar economisirile pe termen lung reprezentau 12% din total, faţă de 10% anul trecut.

    În al treilea rând, ieftinirea creditelor nu s-a dovedit până acum suficientă sau decisivă pentru reluarea creditării de o manieră convingătoare sau coerentă, pe de o parte din cauza continuării procesului de dezintermediere (mai concret, băncile şi-au redus activele pe ansamblu pe parcursul anului trecut, nu doar şi-au curăţat bilanţurile de credite neperfor-mante – vezi grafic), pe de altă parte din cauza cererii încă slabe din partea unor companii care încă nu îndeplinesc cri-teriile ca să ia finanţări noi de la bănci. În ianuarie şi februarie, băncile au cerut de la Centrala Riscului de Credit cca 148.000 de rapoarte despre potenţialii clienţi, majoritatea companii, ceea ce înseamnă o scădere de 6% faţă de aceeaşi perioadă din 2014 şi o scădere cu 50% faţă de 2010-2011.

    În acelaşi timp, creditul neguvernamental total a scăzut în termeni reali cu 4,1% în februarie faţă de aceeaşi lună din 2014, iar faţă de ianuarie anul acesta a scăzut cu 0,1%. Clară este numai continuarea tendinţei de migrare a cererii de la împrumutul în valută la cel în lei: în februarie, creditul în lei a crescut în termeni reali cu 7,1% faţă de aceeaşi lună din 2014 şi cu 0,3% în termeni reali faţă de luna precedentă, pe când cel în valută s-a redus cu 9,6%, respectiv 0,5%. Dacă ne uităm în urmă, de unde am plecat la vremea crizei finan-ciare, cu o pondere de cca 60% a creditelor în valută, mult mai scumpe decât cele în lei şi mult mai rigide faţă de mişcă-rile de politică monetară ale băncii centrale, bilanţul e de-a dreptul incredibil.

    Pentru necesităţile de acum ale economiei, „reluarea creditării” rămâne însă un ideal de normalitate amânat de la an la an; dacă în primii ani de criză, bancherii spuneau că o reluare a creditării poate fi aşteptată după ce economia reîncepe să crească, acum a devenit limpede nu doar că efortul băncilor de a se restructura şi al companiilor de a scăpa de datoriile deja existente e încă departe de sfârşit, dar şi că atunci când se va realiza, acea nouă normalitate nu va mai putea să fie comparabilă probabil niciodată cu euforia creditării dinainte de criză.

  • BNR propune un grup de lucru privind soluţionarea alternativă a litigiilor consumatori – profesionişti

    Banca Naţională a României a organizat luni un colocviu privind soluţionarea alternativă a diferendelor dintre cosumatori şi profesionişti, de la care au lipsit însă reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, deşi ar fi fost invitaţi.

    Potrivit viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu, banca centrală propune un grup de lucru format din reprezentanţii industriilor, ai instituţiilor de protecţie a consumatorilor şi a organizaţiilor neguvernamentale de profil pentru a decide forma în care se vor organiza instituţiile de soluţionare alternativă a potenţialelor litigii în relaţia cu consumatorii.

    ANPC a elaborat în toamna anului trecut un proiect de lege de transpunere a directivei europene care prevede că că poate fi entitate de soluţionare alternativă a litigiilor (SAL) orice autoritate publică centrală cu responsabilităţi în domeniul protecţiei consumatorilor. În acest sens, proiectul stabileşte că procedurile de soluţionare alternativă a litigiilor pot fi derulate doar de autorităţile publice centrale.

    Practic, proiectul propune ca instituţia ce va media soluţionarea alternativă să fie subordonată ANPC în cazul domeniilor în care protecţia consumatorilor se află sub controlul instituţiei.

    Totodată, proiectul prevede că profesioniştii ar urma să fie obligaţi să recurgă la utilizarea unei proceduri SAL atunci când apare un litigiu cu un consumator. Entitatea SAL va propune o soluţie care va deveni obligatorie pentru părţi dacă este acceptată de consumator.

    Atât oficialii băncii centrale, cât şi ai bancherilor şi ai sistemului juridic au atras atenţia că orice instituţie ar trebui să beneficieze de încrederea tuturor părţilor implicate, nu doar a consumatorilor, lăsând astfel să se înţeleagă că varianta propusă de ANPC este deficitară sub aspectul relaţiei cu industriile.

  • Olteanu: BNR ar adopta o politică de aşteptare. Efectul scăderii TVA asupra inflaţiei se va disipa

    “Tăierea TVA va duce la încetinirea imediată a inflaţiei, însă numai pe durata unui an, după care preţurile ar putea să crească din nou. În România, temerile, deşi în curs de disipare, sunt îndreptate mai degrabă pe partea de creştere a inflaţiei decât pe partea de deflaţie. Am prefera să stăm liniştiţi un an decât să acţionăm şi pe urmă să trebuiască să inversăm politica monetară”, a spus Olteanu citat de Bloomberg.

    Premierul Victor Ponta a declarat luni că Guvernul va dispune săptămâna viitoare de toate cifrele necesare pentru a decide diminuarea cotei standard de TVA, de la 24% la 20%, sau scăderea TVA la produse alimentare de bază, de la 24% la 9%.

    El a anunţat recent că Executivul intenţionează să decidă în aprilie reducerea, din luna iunie, a taxei pe valoarea adăugată, urmând să stabilească ce variantă va aplica.

    Potrivit lui Olteanu, BNR va adopta o politică de aşteptare şi de ancorare a inflaţiei, concentrându-se pe contracararea unor potenţiale efecte de runda a doua ca urmare a tăierilor de taxe.

    BNR, care a redus marţi rata dobânzii cheie pentru a şasea şedinţă consecutiv, la un minim record de 2% pe an, de la 2,25% pe an în februarie, ar putea adopta aceeaşi atitudine ca în urmă cu cinci ani, când Guvernul a decis majorarea TVA cu cinci puncte procentuale, la nivelul actual de 24%.

    Politica BNR de atunci a fost să menţină dobânda cheie neschimbată la nivelul de 6,25% timp de un an şi jumătate.

    Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, a declarat marţi că politica monetară nu se reduce numai la rata dobânzii cheie, ci include şi ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută şi coridorul simetric, sugerând că banca centrală ar putea continua relaxarea pe aceste paliere.

    Isărescu a arătat că traiectoria inflaţiei va influenţa deciziile următoare ale CA al BNR privind politica monetară, însă acestea depind şi de alţi factori, precum deciziile de politică fiscală.

    Potrivit lui Olteanu, deciziile de politică monetară ale BNR vor fi bazate în viitor mai mult pe proiecţiile pe termen lung privind inflaţia şi mai puţin pe scăderile temporare de preţuri.

    BNR a modificat în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 2,2% la 2,1% şi are o estimare de 2,4% pentru inflaţia de la sfârşitul anului 2016.

    În februarie, rata anuală a inflaţiei a scăzut la un minim istoric de 0,4%, pe fondul ieftinirii preţurilor la alimente şi energie. Datele pentru luna martie vor fi publicate pe 10 aprilie.

  • Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Guvernatorul nu a fost notificat de ANI. Datele din declaraţiile de avere sunt clare

    “Lucrurile sunt clare şi explicate la nivelul informaţiilor incluse în declaraţiile de avere, documente oficiale, şi unde sunt toate creditele trecute, în desfăşurarea lor. Nu există o altă sesizare faţă de cea a Asociaţiei Parakletos, iar ANI trebuie să răspundă, potrivit legii”, a explicat Suciu.

    Purtătorul de cuvânt al BNR a precizat că Mugur Isărescu nu a primit nicio informare privind începerea verificării averii.

    Surse din Agenţia Naţională de Integritate (ANI) au declarat pentru MEDIAFAX că instituţia verifică averea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, după ce a primit recent o sesizare în acest sens.

    Sursele citate au precizat că ANI a înregistrat în urmă cu aproximativ două săptămâni sesizarea în care se solicită verificarea averii guvernatorului BNR.

    Sesizarea a fost trimisă de Asociaţia Parakletos, care arăta că Mugur Isărescu ar avea un credit la Volksbank, pe care l-ar fi trecut în declaraţia de avere din 2007, însă în declaraţiile ulterioare ar fi notat doar creditul de aproape 700.000 de lei, fără a mai menţiona numele băncii, potrivit relatărilor din presă.

    Asociaţia Parakletos, condusă de avocatul Gheorghe Piperea, a solicitat ANI, printr-o sesizare trimisă în 18 februarie, să stabilească dacă situaţia “atrage vreo stare de incompatibilitate sau vreun conflict de interese între calitatea domnului Mugur Isărescu de debitor al băncii Volksbank şi aceea de guvernator al Băncii Naţionale a României”, potrivit documentului obţinut de MEDIAFAX.

    Guvematorul BNR a negat, într-o conferinţă de presă de la începutul lunii februarie, că a contractat vreodată un credit de la Volksbank. Ulterior, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului, a revenit cu precizarea că Isărescu nu şi-a amintit de împrumutul în cauză întrucât între timp l-a refinanţat la UniCredit şi l-a rambursat integral ulterior.

    Potrivit declaraţiei de avere a lui Isărescu aferentă anului 2007, acesta avea în 2006 un credit de la Volksbank în în valoare de 698.617 lei, pe o perioadă de 10 ani, cu scadenţă în 2016. În declaraţiile de avere din 2008 şi 2009 nu se mai specifică numele băncii, ci doar “o instituţie de credit din România”, însă perioada de creditare era aceeaşi, iar soldul similar.

    În declaraţia de avere din 2010 nu se mai menţionează niciun credit, creditul fiind probabil rambursat în 2009.

    Vasilescu a precizat la acel moment că numele băncii creditoare nu a mai fost specificat în declaraţiile de avere ulterioare ale guvernatorului BNR, ca urmare a unei înţelegeri intervenite între Banca Naţională a României şi Agenţia Naţională pentru Integritate, înţelegere care a “căzut” în 2013.

    Ca urmare, Asociaţia Parakeltos a solicitat ANI să confirme dacă a existat un acord între instituţie şi BNR în baza căruia s-ar fi acordat derogări personalului Băncii Naţionale în privinţa completării declaraţiilor de avere şi, dacă au fost acordate derogări, să specifice temeiul legal care a stat la baza acestora.

    ANI a trasmis, printr-un răspuns datat 30 martie, că cererea “având ca obiect evaluarea averii şi respectării regimului juridic al conflictetor de interese de către Isărescu Mugur, se află în curs de sotuţionare”, rezultatul urmând să-l comunice după finalizare.

    Mugur Isărescu, doctor în ştiinţe economice, este guvernator al Băncii Naţionale a României din septembrie 1990 şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. În 1990, numirea sa a fost făcută de către Guvern, iar din 1991 a primit mandat din partea Parlamentului, care a fost reînnoit de trei ori până în prezent, cu o durată de cinci ani, respectiv în decembrie 1998, noiembrie 2004 şi octombrie 2009.

    Isărescu a fost prim-ministru al României în perioada decembrie 1999 – decembrie 2000, iar până să fie numit guvernator a ocupat timp de şase luni poziţia de secretar cu probleme economice şi monetare al Ambasadei României la Washington, de unde a fost rechemat de preşedintele de atunci, Ion Iliescu.

    El este membru în Consiliul General al Sistemului European al Băncilor Centrale, membru cu drept de vot din partea României în Consiliul European de Risc Sistemic şi face parte din Consiliul Guvernatorilor al Fondului Monetar Internaţional.

  • Reacţia BNR la explozia celor mai scumpe credite din România: Nu avem competenţe legale în sensul reglementării dobânzilor

    „Este evidentă creşterea numărului IFN-urilor din sectorul creditului de consum înregistrate în ultimii doi ani în Registrul General, acolo unde costul creditării aferent conformării unor reguli de prudenţialitate reduse în raport cu Registrul Special este mai ieftin şi deci la îndemâna creditorilor“, spune Adriana Ahciarliu, secretar general al Asociaţiei Societăţilor Financiare ALB România. Condiţiile minime impuse în vederea autorizării sunt cerinţele de capital minim social, echivalentul în lei a 200.000 de euro, precum şi cerinţe minime obligatorii ce ţin de structura de organizare a societăţii pe acţiuni de tip IFN, de calitatea sistemului IT, cerinţe impuse conducătorilor acestor instituţii, precum şi cerinţe clare în sensul auditării externe şi controlului intern. Datele Registrului General indică un număr de 169 de instituţii care desfăşoară activitate de creditare cu titlu profesional.

    Pentru a putea desfăşura activitate de creditare în România, fiecare IFN trebuie să fie înscris aşadar în prealabil în registrele ţinute de BNR (Registrul de evidenţă, Registrul general şi Registrul special), registre dis-ponibile pe pagina de internet a băncii centrale. În 30 de zile de la data înmatriculării în registrul comerţului, IFN-urile depun o cerere de înscriere în registrul aferent, însoţită de documentaţia prevăzută de lege şi de reglementările BNR. Dacă cerinţele impuse prin cadrul legal şi documentaţia depusă sunt complete şi corespunzătoare, banca centrală informează entitatea cu privire la înscrierea în registrul corespunzător. BNR are competenţe de monitorizare a IFN-urilor înscrise în Registrul general şi de supraveghere prudenţială a instituţiilor financiare nebancare din Registrul special.

    „În ceea ce priveşte aspectele ce vizează politicile comerciale ale instituţiilor financiare nebancare, inclusiv perceperea de dobânzi şi nivelul acestora, banca centrală nu are competenţe legale în sensul reglementării unor astfel de aspecte ori administrării actelor normative în domeniu, fiecare entitate stabilind costurile aferente serviciilor prestate în contextul propriilor politici de afaceri şi al cadrului concurenţial în care acestea îşi desfăşoară activitatea“, susţin oficialii BNR.

    Astfel, orice aspecte referitoare la costuri, obligaţiile creditorilor de informare a solicitanţilor de credit legate de costurile contractării unei finanţări, conţinutul minim al contractelor de credit, modalitatea prin care per-soanele fizice iau cunoştinţă şi acceptă condiţiile contractuale, precum şi alte elemente ce ţin de protecţia con-sumatorului de servicii financiare intră sub incidenţa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). BNR gestionează şi Centrala Riscului de Credit (CRC), în cadrul căreia sunt raportate la nivel individ-ual creditele şi/sau angajamentele persoanelor fizice şi juridice al căror nivel cumulat la nivel de debitor depăşeşte limita de 20.000 lei, unde se încadrează 45 de instituţii financiare nebancare incluse în Registrul Special. Însă nu şi jucătorii care acordă credite sub această valoare.

    Oficialii ANPC susţin însă că, fără un program comun de educare la care să participe atât BNR, cât şi IFN-urile, piaţa va continua să opereze cu nereguli. Doar în primele trei luni din 2015 autoritatea a primit 831 de reclamaţii din partea clienţilor care au luat credite de la IFN-uri, după cele 3.070 de reclamaţii din 2014. Potrivit preşedintelul ANPC, Marius Dunca, cel mai adesea clienţii reclamă nerespectarea clauzelor contractuale, mo-dalitatea de plată a penalităţilor şi perceperea suplimentară a unor comisionare faţă de cele prevăzute în con-tract. „Cei care apelează la acest tip de credit acceptă condiţii majore impuse de operatorii economici pentru că sunt consumatori aflaţi în situaţii limită sau consumatori înscrişi în Biroul de Credit (cu istoric negativ – n.r.), nemaiavând posibilitatea de a contracta un credit de nevoi personale la o bancă comercială“, spune Dunca.

    Sute de mii de clienţi datorează jumătate de miliard de euro după ce au contractat creditele cu cele mai mari dobânzi de pe piaţă. Businessul IFN-urilor care oferă cei mai scumpi bani din România generează constant întrebări despre capacitatea BNR sau ANPC de reglementare a pieţei şi de educare a clientului nedorit de bănci şi sensibil la tehnici persuasive de marketing.

    Creditul exclusiv online sau creditul prin SMS sunt doar două dintre invenţiile crizei, produse vândute cu succes în România către zeci de mii de clienţi şi adresate celor cu nevoi mai mici de 1.000 de lei timp de maximum două luni. Potrivit datelor Asociaţiei Societăţilor Financiare ALB România, organizaţie unde sunt afiliate 86% dintre IFN-uri, portofoliul total al creditului de consum al IFN-urilor în România era de 974 de milioane de euro la 31.12.2014, în timp ce piaţa creditului de consum IFN a urcat între decembrie 2013 şi de-cembrie 2014 de la 568 de milioane la 678 de milioane de euro. Doar în 2014 instituţiile financiare nebancare au acordat credite noi în valoare totală de 522 de milioane de euro, cu aproape 100 de milioane mai mult decât în anul precedent. 42% dintre creditele acordate în anul anterior au o valoare mai mică de 1.000 de euro, iar 78% nu trec de 5.000 de euro. Dintre clienţii care au luat un astfel de credit, jumătate au urmat doar liceul sau şcoala profesională, iar unul din şapte şi-a terminat studiile în clasa a opta. Cea mai mare parte a împrumutaţilor câştigă între 500 şi 1.000 de lei, însemnând venituri lunare mai mici sau egale cu salariul minim pe economie.

    „Aceste microcredite au apărut datorită unei cereri pe care instituţiile de credit tradiţionale nu pot sau nu vor să o satisfacă. După perioada creditului cu buletinul, băncile au înăsprit condiţiile de creditare astfel că persoanele care nu mai sunt eligibile pentru credite bancare nu au altă opţiune decât microcreditarea. BNR şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ar trebui să joace un rol mai activ pentru a limita posibilităţile de abuz, în condiţiile în care persoanele care apelează la microcredite sunt, de regulă, mai puţin familiarizate cu terminologia contractelor de credit şi cu clauzele acestora“, spune consultantul Emilian Duca.