Premierul Victor Ponta a efectuat, luni, o vizită oficială în Austria, în care s-a întâlnit şi cu preşedintele OMV, proprietarul Petrom. La întoarcerea în ţară, şeful Guvernului a arătat că nu poate prezenta multe detalii legate de această discuţie, precizând doar că subiectul principal a fost legat de capacitatea autorităţilor de la Bucureşti de a asigura în relaţia cu OMV atât predictibilitate, cât şi “un control într-o anumită măsură” asupra preţului carburanţilor. În acelaşi timp, tema discuţiei a fost legată şi de proiectele de investiţii în România aprobate de conducerea OMV pentru următorii zece ani, precum şi de litigiile rezultate din clauzele contractuale de privatizare a Petrom.
Tag: acord
-
“Primul semn că Parlamentul este pregătit să respingă ACTA”: Parlamentul European a refuzat să amâne votul cu privire la Acord
Cu 21 de voturi pentru, 5 împotrivă şi 2 abţineri, deputaţii Comisiei de comerţ internaţional au decis să nu întârzie, printr-o consultare prealabilă a Curţii europene de Justiţie, calendarul care prevede un vot cu privire la ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) într-o sesiune plenară din iunie. “Este primul semn că Parlamentul este pregătit să respingă ACTA”, a comentat social-democratul german Bernd Lange, spunând că se aşteaptă ca acordul să poată fi “îngropat înainte de vară”. Reprezentantul verzilor Yannick Jadot a salutat, de asemenea, faptul că “Parlamentul European rămâne ferm şi decis să nu întârzie dezbaterea”.
-
Acordul de asociere Ucraina-UE va fi parafat pe 30 martie
“Pe 30 martie, acest acord va fi parafat, pentru binele Ucrainei şi al Uniunii Europene”, a declarat Azarov după o întrevedere cu omologul său polonez Donald Tusk. Uniunea Europeană a încheiat negocierile cu Kievul pe acest text, dar a condiţionat semnarea de starea democraţiei din Ucraina, în principal de cazul fostului premier Iulia Timoşenko. Donald Tusk a declarat că Azarov i-a explicat în detaliu contextul juridic legat de dosarul Iuliei Timoşenko.
-
Miniştrii Finanţelor din zona euro şi-au dat avizul final pe al doilea acord pentru Grecia
Grecia, epicentrul crizei datoriilor de stat din zona euro, a finalizat luni conversia obligaţiunilor deţinute de creditorii privaţi în titluri cu maturitate mai îndelungată, cu o valoare nominală cu peste 50% mai scăzută, datoria statului elen fiind astfel redusă cu mai mult de 100 miliarde euro. Încheierea schemei de restructurare parţială a datoriilor de stat ale Greciei a permis miniştrilor Finanţelor din zona euro să acorde aprobarea finală pentru cel de-al doilea program de asistenţă externă a statului elen, menit să ajute Atena să se finanţeze până în 2014. “După cum s-a convenit, zona euro şi FMI vor angaja finanţare suplimentară oficială de 130 miliarde euro pe perioada 2012-2014”, a declarat într-o conferinţă Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogroup, forumul miniştrilor de Finanţe din zona euro.
-
Miniştrii Finanţelor din zona euro ar putea amâna din nou semnarea acordului cu Grecia
Miniştrii Finanţelor din zona euro se întâlnesc joi după-amiază la Bruxelles, în paralel cu summit-ul liderilor UE, pentru o nouă evaluare a situaţiei bugetare a Greciei, după ce guvernul elen a implementat toate măsurile semnificative de austeritate stabilite ca precondiţii pentru obţinerea noului acord de “bailout”. Parlamentul elen a aprobat miercuri seara reducerea cheltuielilor din sistemul sanitar, ultima dintre cele peste 30 de precondiţii impuse de guvernele zonei euro înainte de aprobarea unui nou pachet de împrumuturi. Miniştrii reuniţi la Bruxelles pentru evaluarea măsurilor implementate de Grecia nu sunt însă pregătiţi să semneze acordul şi vor amâna decizia până la finalizarea schemei de restructurare a datoriilor Greciei către creditorii privaţi, au afirmat sursele citate.
-
FMI acordă Irlandei 3,2 miliarde de euro, conform acordului încheiat în 2010
Acest împrumut aduce la 16.05 miliarde de euro linia de credit de care Dublinul dispune din partea Fondului, transmite FMI într-un comunicat, amintind că s-a angajat la un împrumut total de 22,6 miliarde de euro către Irlanda (la ratele de schimb curente). FMI a apreciat că Irlanda face progrese în aplicarea programului de austeritate pe care şi l-a impus pentru a beneficia de asistenţa financiară a creditorilor străini, unul dintre cele mai drastice programe de austeritate din Europa.
-
Egiptul va semna în martie un acord cu FMI pentru 3,2 miliarde de dolari
Potrivit cotidianului guvernamental Al-Ahram, ministrul de Finanţe a afirmat că delegaţia FMI va vizita Cairo în martie pentru a semna acordul de împrumut, care se va derula în trei faze. “Finanţarea va susţine bugetul pentru 2012-2013”, a spus el. Împrumutul va fi plătit în trei etape, prima tranşă odată cu semnarea acordului. Egiptul a refuzat acordul cu FMI anul trecut, susţinând că nu vrea să-şi crească datoria externă, dar şi-a revizuit poziţia, întrucât ajutoarele prmise de ţări arabe şi de state occidentale nu au fost încă plătite.
-
Franks, după demisia lui Boc: Acordul cu România va continua
“Nu văd niciun motiv pentru care acest eveniment ar avea vreun impact asupra acordului. Ne aşteptăm ca acordul să continue”, a afirmat Franks. Reprezentanţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale au încheiat duminică cea de-a patra misiune de evaluare a acordului preventiv cu România şi au recomandat eliberarea unei noi tranşe, de aproximativ 500 milioane euro. Franks a afirmat duminică, la conferinţa de presă de la sfârşitul misiunii, că se aşteaptă ca orice nou guvern, înainte sau după alegeri, va continua să aplice reformele convenite în cadrul acordului cu insituţiile financiare internaţionale.
-
Ce-au făcut cu banii de la FMI?
În primul rând, niciun acord cu FMI nu a fost încheiat sau rupt de vreun preşedinte, prim-ministru sau partid din România sau din vreo altă ţară doar după ce s-a obţinut acordul parlamentului sau după referendum popular. Nu a făcut-o nici PSD atunci când a decis în 2009, cot la cot cu PDL şi în deplină cunoştinţă de cauză, asumarea actualului program cu FMI şi UE şi împrumutul aferent.
Însuşi fostul premier Adrian Năstase, în mandatul căruia au fost încheiate două acorduri cu FMI, îl critica în 2009 pe Traian Băsescu pentru că, din raţiuni electorale, curta excesiv Parlamentul în procesul negocierii cu FMI, deşi din punct de vedere legal, Parlamentul nu are de ce să intervină decât în faza finală, de ratificare a acordurilor.
În al doilea rând, din cele circa 12 miliarde de euro folosite de România din acordul stand-by cu FMI, în valoare de aproape 13 miliarde, Guvernul a tras numai 2,15 miliarde în 2009, în timp ce restul i-a revenit BNR, pentru simplul motiv că împrumuturile de la FMI pentru ţările membre nu sunt destinate investiţiilor şi creşterii economice, ci consolidării rezervei valutare. Cele 2,15 miliarde folosite de Guvern pentru acoperirea deficitului au fost şi au rămas o excepţie, pentru simplul motiv că economia României n-a mai avut de-a face în următorii ani cu scăderi de 7%.
-
Preşedintele Băsescu primeşte marţi la Cotroceni delegaţia FMI, CE şi BM
Potrivit programului oficial al preşedintelui, primirea delegaţiei comune va avea loc la ora 11.00. Premierul Emil Boc a fost mandatat, luni, de conducerea coaliţiei, să negocieze cu FMI creşterea pensiilor şi salariilor, din luna aprilie, a anunţat prim-vicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde.
Un anunţ similar a fost însă prezentat şi în luna noiembrie 2011, când liderii coaliţiei de guvernare au convenit că salariile bugetarilor şi pensiile ar putea fi majorate în primul semestru al anului 2012, după vizita din aprilie a FMI, dacă nu vor exista “derapaje mari” în Europa şi în România în privinţa creşterii economice.