BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Şefa Western Union gestionează de la Bucureşti 50 de milioane de transferuri de bani din şi către România

    Daniela Budurea este o prezenţă discretă în businessul local, deşi povestea ei de carieră o poziţionează printre artizanii de business de pe piaţa locală, dat fiind că la începutul anilor 2000 a făcut parte din echipa care a dezvoltat piaţa transferurilor de bani din România.

    Cariera Danielei Budurea a început în industria petrolieră, la Shell, când compania era condusă de Sorina Bălţatu, astăzi responsabilă cu dezvoltarea retailului Gazprom pe piaţa locală. După un an de raportări la Shell, s-a mutat într-o companie de leasing, domeniu aflat în vremea de pionierat. „Era un domeniu nou, iar eu, deşi cu puţină experienţă, făceam dosarul, mergeam la BNR, şi astfel am avut contact cu analiza businessurilor tip start-up.

    Proprietarul firmei era un american absolvent de Harvard, care m-a învăţat cum să fac business case-uri şi să le prezint. Am învăţat foarte mult în perioada aceea, dar am plecat în 2003, pentru că toate băncile intrau pe leasing şi cota noastră se micşora foarte mult. Atunci am intrat în transferul de bani, un alt domeniu aflat la început“, povesteşte Daniela Budurea, care s-a angajat pe o poziţie de director executiv al companiei care era agentul privat al Western Union în România. „La momentul istoric de atunci, transferurile se făceau doar prin bancă şi doar între rude de gradul 1, conform unui regulament dat de BNR care era foarte clar.

    Eram un player privat care ne obţinusem licenţa şi care făceam transferuri prin bancă folosind bran-dul Western Union. Am fost în companie de la începutul perioadei când mă luptam cu BNR pentru a ne autoriza. Era o piaţă nouă, în care noi munceam pentru creştere şi deschidere. Am fost în echipa care a luptat pentru deschidere, apoi reglementările au venit, iar noi eram în piaţă şi creşteam odată cu piaţa. Iniţial, încercam să facem transferuri de la case de schimb valutar. Acum avem tot felul de locaţii – hipermarketuri, mici magazine, benzinării, dăm posibilitatea clientului să îşi ridice tranzacţia cât mai aproape de casă.“

    În 2005, compania a fost achiziţionată de master agentul Western Union, Angelo Costa. A urmat o dezvoltare importantă a grupului, în care Daniela Budurea era responsabilă atât de dezvoltarea locală, cât şi de dezvoltarea businessului din Italia şi Spania, în plus fiind şi directorul ziarului Gazeta Românească, deoarece acesta făcea parte din grup. „Eu le făceam pe toate“, zâmbeşte acum Daniela Budurea, care a rămas în companie şi în 2011, când grupul Western Union a achiziţionat master agentul Angelo Costa şi ea a preluat conducerea România & Bulgaria.

    „Din toate aceste achiziţii, eu am rămas mereu omul care prezentam perspectiva şi strategia şi omul care a rămas mereu acolo, ca să demonstrez că strategia poate fi implementată cu succes. E o industrie frumoasă, unde nu poţi reprezenta exclusiv România sau o altă ţară, ci trebuie să gândeşti european“, povesteşte Daniela Budurea, care a rămas tot în cadrul grupului şi în 2012, când Western Union şi-a schimbat structura organizaţională, împărţind Europa în două. În noua structură, Daniela Budurea a primit o parte din conturi – cele guvernamentale şi reţeaua de agenţi poştali, printre ele aflându-se şi unul dintre cele mai mari conturi ale Western Union din Europa – Deutsche Post Bank. „Aşa am ajuns eu expat în Viena, pentru că altfel nu mai puteam să acopăr regiunea. A fost o experienţă excelentă, m-a pus în postura de migrant şi am putut să înţeleg şi să compar comportamen-tele consumatorilor din Germania, Elveţia, Italia şi până în România.“

    În condiţiile avansării pe o poziţie superioară în cadrul grupului, de ce a revenit în România? „Am văzut toate ţările care au fost sub influenţa URSS, iar atunci când eşti departe de ţară îţi dai seama de oportunitate. De la Viena aveam o panoramă bună şi mi-am dat seama că în România am mai multe oportunităţi“, explică Daniela Budurea principalul motiv pentru care a revenit la Bucureşti în iunie 2014. Acum, Daniela Budurea are ca principală responsabilitate continuarea extinderii reţelei de locaţii ale agenţilor din regiune, precum şi diversificarea mixului de canale prin care consumatorii au acces la serviciile Western Union, cu accent pe canalele electronice.

    Western Union nu raportează separat datele financiare pe ţări, ci pe regiuni, iar Daniela Budurea explică sistemul ca fiind logic deoarece compania „tranzacţionează în 120 de monede şi e foarte greu să aduni mere cu pere şi să dai cifre finale. România înseamnă pentru noi 200 de coridoare (adică ţări). E un business calculat per tranzacţii, ele se văd în mai multe locuri şi nu trebuie să le dublăm“. În 2014, compania a făcut publice o serie de date la aniversarea a 18 ani de prezenţă în România, care arătau un total de 50 de milioane de transferuri de bani din şi către România.

    Compania nu vorbeşte nici despre cotă de piaţă sau despre alte cifre care ar putea poziţiona West-ern Union într-o piaţă evaluată cu câţiva ani în urmă la 4 miliarde de dolari. Daniela Budurea spune doar că brand awarenessul companiei a crescut, până la 94%, şi că acum compania se aşază şi mai bine pe piaţă deoarece concurenţii s-au mai retras pe fondul regulamentelor destul de pretenţioase: „Anii trecuţi erau mai multe companii de transfer de bani. De câţiva ani încoace, Western Union a început să implementeze nişte politici de conformitate, la cererea regulatorilor de pe piaţă. A fost vorba de 80 de milioane de dolari investiţie gloablă în urmă cu doi ani. Anul trecut au mai băgat încă pe atâta, în 2015 scria în prezentarea noastră internă că se accelerează investiţiile“.

    Daniela Budurea spune că lucrează într-un domeniu aflat în continuă schimbare: „Transferurile de bani în cash to cash sau card to cash rămân în trend, pentru că şi migraţia creşte. 3,3 milioane de români lucrează acum în afara ţării. Remiterile au fost de 6 miliarde în 2014, iar pentru anul acesta aşteptăm o creştere single digit“. Migraţia nu mai creşte ca altădată, iar comunităţile de români din străinătate s-au maturizat, sunt deja la a doua generaţie şi nu mai trimit atât de mult bani în ţară: „Noi nu simţim în business maturizarea comunităţilor de români din Italia sau din alte părţi, pentru că mereu există migraţie nouă. Coridoarele din alte continente nu cresc rapid, noi rămânem în Europa“.

    90% din businessul Western Union din România reprezintă primiri de bani. „Trebuie întotdeauna să ne uităm la economia ţării despre care discutăm. Făceam o analiză chiar săptămâna trecută şi am ob-servat că economiile României şi Germaniei au crescut cu 1,5% anul trecut. Dacă ar fi crescut în valoare şi România cu cât a crescut Germania, ar fi însemnat o creştere de PIB de 25%, iar pentru Bul-garia dublarea PIB. De asta nu suntem noi ţară de trimis bani, pentru că avem un PIB mic şi nu avem locuri de muncă“, explică Daniela Budurea.

    De fapt, coridoarele remiterilor de bani merg cumva în sensul opus migraţiei. Conform datelor West-ern Union, topul ţărilor care trimit bani în România sunt Italia, Spania, Germania, UK, Franţa – „exact economiile care funcţionează şi către care se îndreaptă românii“, iar remiterile din România merg către Republica Moldova, Grecia şi Turcia. Suma medie care trece pe la ghişeele Western Union în România este de 318 dolari, faţă de 320 de dolari suma medie la nivel de grup.

    Migraţie a fost întotdeauna, sintetizează Daniela Budurea, dar sistemul de a trimite bani acasă tre-buie să rămână viu şi ancorat în realitate: „Compania asta are deja 160 de ani. A fost la origini o com-panie de telegraf, acum facem transfer de bani şi ne mutăm mult către partea de digital. În 30 ianuarie am lansat la New York prima plată prin Apple Pay. Strategia noastră este să îi oferim clientului cât mai multe canale, pentru că întotdeauna întrebarea este unde mergem mai departe, către ce ne îndreptăm, deoarece noi trebuie să creştem“.

    “În momentul de faţă vorbim de o Europă agitată din punct de vedere economic şi asta se reflectă în businessul nostru. E greu să fii migrant, mai ales în zilele acestea. În urmă cu 20 de ani, erai privit ok în orice altă ţară, dar acum multă lume te priveşte ca şi cum vii să le iei locul de muncă. Asta nu în-seamnă că oamenii nu vor mai pleca să îşi caute alte oportunităţi. Banii vor circula în continuare.“

    Daniela Budurea,country manager Western Union România & Bulgaria
     

  • Alcatel revine în forţă cu noi modele la WMC

    Bogdan Angheluţă, WMC Barcelona

    Telefonul dispune, pe faţă, de două difuzoare JBL ce folosesc tehnologia Clari-Fi şi capabile de sunet 3D surround de înaltă calitate. Smartphone-ul vine instalat cu aplicaţia ONETOUCH MIX care permite mixarea mai multor melodii prin conectarea a două dispozitive în paralel.

    Pentru partea din spate, Alcatel a ales o cameră de 13 megapixeli, iar pentru partea frontală una de 8 megapixeli. Telefonul poate fi comandat în două variante: cu display HD de 4.7 inci şi procesor Quad Core Snapdragon 610 sau cu display-ul de 5.5 inci şi procesor Octa Core Snapdragon 810. Ambele modele suportă conectivitate 4G LTE şi rulează Android versiunea 5.0 (Lollipop).

    Alcatel OneTouch a anunţat creşterea cu 30% a numărului de unităţi produse cu scopul de a ajunge în primii trei producători de mobile din lume. Parte a China TCL Group, compania a livrat 80 de milioane de unităţi în 2014, clasându-se astfel pe locul 4 la nivel global. În urmă cu doar trei ani, Alcatel ocupa locul 11 în acelaşi clasament.

    World Mobile Congress, cel mai mare eveniment dedicat tehnologiei mobile, a început luni la Barcelona. La World Mobile Congress participă 2.000 de expozanţi şi alţi aproape 10.000 de participanţi.

    Printre momentele de interes se numără lansările Samsung S6, Nokia Lumia sau HTC One M9. Ca în fiecare an, numeroase personalităţi vor ţine discursuri şi vor participa la conferinţe, cel mai important nume de anul acesta fiind Mark Zuckerberg, fondator şi CEO al Facebook.

    Congresul de la Barcelona este cel mai mare eveniment de profil, fiind organizat de GSMA în parteneriat cu producători recunoscuţi pe plan internaţional.

  • Cel mai mare eveniment dedicat tehnologiei mobile îşi deschide astăzi porţile – GALERIE FOTO

    Printre momentele de interes se numără lansările Samsung S6, Nokia Lumia sau HTC One M9. Ca în fiecare an, numeroase personalităţi vor ţine discursuri şi vor participa la conferinţe, cel mai important nume de anul acesta fiind Mark Zuckerberg, fondator şi CEO al Facebook.

    Congresul de la Barcelona este cel mai mare eveniment de profil, fiind organizat de GSMA în parteneriat cu producători recunoscuţi pe plan internaţional.

    Producătorii de renume precum Samsung, Huawei şi HTC au “furat” startul, organizând duminică cele mai importante lansări. Samsung a prezentat versiunea a şasea a Galaxy S în două versiuni, S6 şi S6 Edge, cea din urmă fiind diferită prin curbarea ecranului în zona marginilor. HTC a prezentat ultima versiune a modelului One, M9, iar Huawei a lansat Watch, primul prototip pe platforma Android Wear.

    În cursul zilei de astăzi, prima zi oficială a congresului, sunt aşteptate zeci de alte lansări din partea unor companii precum Sony, Microsoft sau Google.

  • Producţie record la DNA. 86 de procurori şi 9.100 de dosare

    Kovesi a subliniat că în 2014 a fost înregistrat cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigaţi: DNA a cerut Parlamentului încuviinţarea arestării a nouă parlamentari şi a 12 actuali şi foşti miniştri.

    În total, anul trecut au fost 317 rechizitorii întocmite de procurorii anticorupţie, iar peste 1.100 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, majoritatea infracţiunilor investigate fiind reprezentată de fraude privind procedurile de achiziţii publice, cu peste 700 de cauze.

    Kovesi a criticat din nou prestaţia Finanţelor la capitolul recuperării prejudiciilor identificate de DNA (peste 310 mil. euro în 2014, de peste 3 ori mai mult decât în 2013), critică reluată şi de preşedintele Klaus Iohannis, prezent la bilanţul DNA, care a calificat drept inacceptabil faptul că Finanţele nu au recuperat decât cca 10% din prejudicii. Iohannis a replicat şi propunerii lui Kövesi privind o suplimentare a personalului DNA cu încă 50 de procurori, spunând că ”o analiză serioasă ar putea conduce la sporirea resurselor pentru DNA, fie că vorbim de spaţii de lucru, resurse umane sau buget, pentru că ar fi o investiţie în viitorul naţiunii noastre„.

  • Magazinele Lem’s au avut anul trecut vânzări mai mari cu 10% şi au ajuns la 255 milioane lei

    „Într-o piaţă care stagnează, creşterile unora dintre jucători, printre care suntem şi noi, sunt practic redistribuiri ale cotelor de piaţă deţinute de ceilalţi. 2014 a fost un an aşa cum ne-am aşteptat: consumul a crescut modic, cu 1-2%. Noi am reuşit o creştere de două cifre prin menţinerea interesului faţă de clienţii din zona premium, dar şi datorită orientării producţiei către modele noi din segmentul economic”, declară Alexandru Rizea, director general al Lemet.

    În 2015 Lem’s are planuri de extindere, după ce anul trecut au fost deschise 4 noi magazine a căror suprafaţă însumată depăşeşte 6.000 de mp. Dintre aceştia 2.000 mp sunt doar în Bucureşti, capitala însumând acum peste 5.000 de mp de showroom de mobilier Lem’s.

     “Din 2009 noi am investit permanent în reţeaua Lem’s. Valoarea totală a investiţiilor din ultimii cinci ani în magazine este de aproximativ 50 milioane lei. Sunt investiţii realizate în concordanţă cu dezvoltarea tendinţelor de consum ale românilor. Am dorit să dezvoltăm reţeaua de magazine Lem’s în toata tara la standarde noi, iar acum suntem prezenţi în această configuraţie în aproape toate judeţele tarii”, adaugă Alexandru Rizea.

    Anul trecut Lem’s a demarat constructia unei noi fabrici pe platforma de la Brebu. Acesta se va finaliza în a doua parte din 2015. În noua fabrică se vor dezvolta produse din lemn masiv: mese, scaune etc. Această investiţie se ridica la aproximativ 5 milioane de euro şi este susţinută parţial prin accesarea de fonduri europene.

    “Dezvoltarea unei facilităţi de producţie era necesară pentru a completa gama de produse în magazinele Lem’s. Noi am diversificat de la an la an gamele de produse, atât pe orizontală, cât şi pe verticală. Avem mai multe opţiuni pentru fiecare nivel de preţ şi de aşteptari, începând cu gama economic, până la mobila din gama premium. Producţia de mobilier din lemn masiv marchează o noua etapă în dezvoltarea companiei. Acesta este un proces continuu dacă ne uităm în urmă, din 2009 şi până în prezent oferta noastră s-a apreciat de la aproximativ 900 de tipuri de corpuri de mobilier, la peste 10.000”, spune Alexandru Rizea.

    Pentru 2015, strategia de dezvoltare a Lem’s include un facelift pentru o serie de magazine din reţea. “Avem nevoie de spaţii generoase pentru prezentarea ofertei noastre de produse, cu impact direct în vânzări. Ne aşteptăm în 2015 la o creştere care să se situeze tot in jurul a 10 procente”, adaugă Adrian Rizea, director comercial la Lemet.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale. In prezent reţeaua LEM’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, peste 66.000 mp de retail amenajati în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost infiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţa de peste 35.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabriciilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazandu-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

  • Ucraina va deveni al 57-lea caz de hiperinflaţie înregistrat în istorie

    Urmarea acestei deprecieri accelerate a fost creşterea necontrolată a inflaţiei, raportarea din ianuarie a băncii naţionale arătând urcarea cu 28,5% faţă de anul trecut.

    Cifrele oficiale încearcă însă să prezinte o situaţie mult mai bună decât cea reală: în acest moment, rata anuală a inflaţiei din Ucraina se află la 272%, cea mai mare din lume şi mult peste cea a Venezuelei, ajunsă la 127%.

     Prin calculele matematice, cei de la Business Insider au ajuns la concluzia că rata lunară a inflaţiei se va menţine în jurul valorii de 64%. Aceasta este suficient de mare pentru a transforma Ucraina în cel de-al 57-lea episod de hiperinflaţie înregistrat în istorie (pragul de hiperinflaţie este considerat la 50%).

    Iată şi alte exemple de state care au înregistrat hiperinflaţie, în graficul de mai jos:
     

  • Doi români au ajuns în finala celei mai mari competiţii de fotografie din lume

    Cosmin Bumbuţ a ajuns în finală graţie seriei Camera Intimă, înscrisă la secţiunea Arhitectură în categoria pentru profesionişti, care prezintă mai multe imagini realizate în celulele a 35 de închisori din România. Al doilea finalist român, Daniel Necula, semnează fotografia Wrong Way în categoria Open, o fotografie alb negru îndrăzneaţă, despre o femeie pe o bicicletă, cu un detaliu inedit.

    Fotografiile realizate de cei doi finalişti români vor fi expuse în cadrul expoziţiei 2015 Sony World Photography Awards Exhibition, găzduită de Somerset House din Londra, în perioada  aprilie – 10 mai.

    Ediţia de anul acesta a adunat cel mai mare număr de concurenţi din istoria de opt ani a prestigiosului eveniment. Finaliştii au fost aleşi dintr-un număr record de 173.444 de înscrişi proveniţi din 171 de ţări, o creştere de 24% în comparaţie cu numărul de participanţi de anul trecut.

    Fotografii înscrişi în categoria Open au fost jurizaţi pe baza unei singure fotografii, în timp ce competitorii din categoria destinată profesioniştilor au concurat cu un portofoliu de fotografii.

    Cei 10 câştigători din categoria Open vor fi anunţaţi pe 31 martie, iar cei 13 căştigători din categoria dedicată profesioniştilor vor fi anunţaţi pe 23 aprilie în cadrul unei festivităţi de premiere la Londra. 

    În cadrul aceleiaşi ceremonii, va fi decernat şi premiul L’Iris d’Or pentru Cel mai bun fotograf profesionist al anului, care, pe lângă titlu, va câştiga şi premiul cel mare de 25.000 de dolari.  Alături de el vor fi anunţaţi şi câştigătorii categoriei destinate profesioniştilor, a categoriei pentru tineri şi studenţi, respectiv căştigătorul titlului de Fotograful anului din categoria Open, care va fi răsplătit cu 5.000 de dolari.

  • Vânzările de camioane din 2014 anunţă redresarea economiei naţionale

    Vânzările de camioane de peste 3,5 tone au urcat anul trecut cu aproape 30%, în timp ce piaţa auto totală a avansat cu 21%, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), vestea fiind una foarte bună pentru piaţa de profil, deoarece concretizează creşterea economică realizată anul trecut.

    Dintre cei şapte principali jucători pe piaţa camioanelor de peste 6 tone, Mercedes-Benz a fost singurul brand care a depăşit pragul de 1.000 de unităţi anul trecut, în timp ce pe locul secund s-a clasat MAN, cu 955 de camioane, în creştere de la 748 în 2013, conform datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Dintre acestea, în cazul MAN, circa 15% reprezintă vehicule achiziţionate de companii din alte ţări, nu de la reprezentanţa locală.

    „Targetul nostru este să avem 20% din piaţa de camioane, dar am ajuns la numai 19% în 2014. În 2012 am avut 25%. Creşterea pare mare deoarece piaţa a crescut de la 4.000 spre 5.000 de unităţi, dar pe noi ne interesează cifrele absolute, nu procentele deoarece noi nu trăim din procente, ci din vânzări“, a spus Jorge Leuschner, CEO la MHS Truck & Bus. Leuschner (65 de ani) a mai lucrat în trecut inclusiv pentru Mercedes-Benz, dar şi în cadrul Ţiriac Holdings în România. MHS Truck & Bus este importatorul camioanelor MAN şi autocarelor Neoplan pe piaţa locală, parte a grupului Automobile Bavaria, controlat de omul de afaceri Michael Schmidt. MHS Truck & Bus a rulat anul trecut afaceri de 86 mil. euro, în creştere cu 34% faţă de 64,2 mil. euro în 2013.

    „Piaţa a fost până anul trecut mult sub nivelul la care ar trebui să fie. O piaţă normală ar fi de cel puţin 7-8.000 de camioane de peste 6 tone. Ce este sub acest nivel este unul critic. Piaţa locală ar putea depăşi pragul de 7.000 de unităţi chiar anul acesta, sau poate anul viitor. Dacă nu se întâmplă ceva neaşteptat, anul acesta vom avea o piaţă de peste 5.000 de camioane, iar noi vom livra 20% dintre acestea, adică cel puţin 1.000. Având în vedere începutul acestui an, pot fi mai multe. Aici discutăm despre înmatriculări, inclusiv camioane mai noi de trei luni“, a subliniat şeful MHS Truck & Bus.

    În ceea ce priveşte livrările de flote, cele de peste 10 camioane au reprezentat jumătate din vânzările pe anul trecut. „Am livrat câteva mari precum cele către Dumagas, DHL, Fartud, care a luat 20 de camioane. Unii au cumpărat de-a lungul anului, alţii toate odată. Anul acesta vor urma altele. Avem şi companii internaţionale care cumpără din România.“ MHS Truck & Bus este, alături de EVW Holding, care vinde camioanele DAF, singurul importator din piaţa vehiculelor comerciale grele care nu este controlat direct de către producător.

    Economia a făcut anul trecut un salt de 2,9%, ascensiunea PIB fiind susţinută atât de cererea externă, cât şi de revenirea cererii interne. Industria a turat şi anul trecut motoarele economiei susţinând alături de comerţ creşterea PIB, în timp ce construcţiile nu şi-au revenit pe deplin. Analiştii susţin că o creştere a PIB de 2-3% nu ar trebui să ne mulţumească având în vedere decalajul pe care România îl are de recuperat faţă de ţările dezvoltate.

    La nivelul UE, România a înregistrat a cincea creştere economică în T4. Creşterea economică a fost în T4 2014 de 0,5% faţă de T3. Comparativ cu acelaşi trimestru din 2013, PIB-ul a avansat cu 2,6% pe serie brută şi cu 2,5% pe serie ajustată sezonier. Pe partea de utilizare, ascensiunea PIB a fost susţinută de exporturi şi de revenirea consumului, potrivit analiştilor. Pentru 2015, estimările indică un avans al economiei de peste 2%, dar sub 3%, economiştii susţinând necesitatea stimulării investiţiilor, care au subperformat în 2014.

  • Sectorul cimentului se pregăteşte să treacă printr-o nouă transformare

    Industria locală a cimentului a mai trecut în urmă cu circa 15 ani printr-o transformare semnificativă, după ce elveţienii de la Holcim, francezii de la Lafarge şi nemţii de la HeidelbergCement au preluat fabricile de ciment construite în ultimul secol. Sectorul cimentului se pregăteşte să treacă printr-o nouă transformare, în cadrul unei pieţe împărţite de trei mari companii. După achiziţia făcută de CRH, piaţa va rămâne tot cu trei mari jucători, singura diferenţă fiind că fabricile care se află acum în portofoliul Lafarge îşi vor schimba acţionarul.

    „Nu ne aşteptăm la schimbări majore pentru piaţa locală (după încheierea fuziunii şi preluarea activelor Lafarge de către CRH)“, afirmă Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM, şi unul dintre cei mai experimentaţi manageri din acest sector.

    Cele mai importante active ale francezilor de la Lafarge pe piaţa locală şi care ar urma să intre în portofoliul CRH, dacă tranzacţia se va finaliza, sunt cele două fabrici de ciment de la Medgidia (judeţul Constanţa) şi Hoghiz (judeţul Braşov), precum şi staţia de măcinare de la Târgu-Jiu.

    Miza preluării acestor fabrici este cu atât mai mare cu cât industria cimentului este una extrem de importantă pentru construcţiile din România, deoarece, în general, acest material de construcţii nu se importă, pentru că ar deveni o activitate nerentabilă din cauza costurilor cu transportul. De asemenea, cimentul este un sector care dă tonul pentru întreaga industrie a construcţiilor, fiind folosit în toate tipurile de construcţii – de la cele de infrastructură până la cele rezidenţiale sau industriale. Mai mult, la mijloc sunt cei circa 1.000 de angajaţi ai Lafarge din România. Nici anvergura financiară a companiei nu poate fi trecută cu vederea: Lafarge Ciment, cea mai importantă companie prin care sunt prezenţi în România francezii de la Lafarge, a înregistrat în ultimul deceniu (2002-2013, perioadă pentru care există date publice) afaceri totale de 2,4 miliarde de euro şi profituri nete cumulate de 720 de milioane de euro, potrivit calculelor Business Magazin pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. De altfel, Lafarge Ciment a fost an de an cel mai profitabil producător de ciment de pe plan local, depăşind atât în valoare, cât şi ca marjă profiturile înregistrate de ceilalţi doi jucători din industria românească a ci mentului, Holcim şi HeidelbergCement (prezent pe piaţa cimentului prin compania Carpatcement Holding). Din 1997, anul intrării în România, până în prezent, Lafarge a investit pe plan local circa 700 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că profiturile generate de cea mai mare companie a grupului, Lafarge Ciment, au reuşit deja să amortizeze banii injectaţi de francezi pe plan local, potrivit estimărilor Business Magazin.

  • Sfaturi pentru mine tânăr. Dan Şucu, Mobexpert: De câte ori am urmărit nevoia clientului, clientul s-a întors la mine

    De câte ori am urmărit nevoia clientului, clientul s-a întors la mine. Am pierdut de fiecare dată când am permis altor lucruri să mă deturneze: probleme de fabrică sau de producţie, probleme administrative, de organizare internă. Pare simplu şi firesc, dar nu e niciodată aşa. Mai ales atunci când firmele trec prin momente complicate, fie la început, fie când cresc accelerat, fie când nu mai cresc, fie când încep să aibă probleme, priorităţile ajung adesea să fie altele, pentru lungi perioade de timp.

    Am făcut eu însumi astfel de greşeli şi am suportat consecinţele şi pierderea. Nu e simplu şi pentru că uneori ne lăsăm înşelaţi de ceea ce credem că are nevoie. După părerea mea, înţelegi cel mai bine care îi este nevoia atunci când petreci timp cu clientul, când ai o experienţă directă cu el, zi de zi.