BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Piaţa auto a crescut cu peste 10% în primele şase luni ale anului

    În prima jumătate a anului 2015, s-a înregistrat o creştere între 10% si 14% a pieţei auto naţionale, pentru toate categoriile auto, precum înmatriculările de maşini noi, second-hand şi reînmatriculările, conform datelor furnizate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) şi a informaţiilor din platforma online Autovit.ro, cel mai mare site de anunţuri auto din România.

    Aşadar, în perioada ianuarie – iunie 2015, piaţa maşinilor noi a avansat cu 10%, ceea ce înseamnă un plus de peste 3.000 de autovehicule faţă de prima jumatate a anului 2014. Luna iunie, cu peste 8.500 de maşini înmatriculate în total, a fost cea mai bună perioadă pentru piaţa auto, încă din noiembrie 2011 şi până în prezent.

    Cât despre segmentul maşinilor second-hand din import, acesta a înregistrat în primele şase luni ale anului curent o creştere de 14%, procentul fiind cel mai mare din ultimii şase ani. Cele mai multe înregistrări de maşini second hand din afara ţării au avut loc în luna iunie, peste 20.000 unităţi, numărul fiind cu 300% mai mare decât în iunie 2011 şi cu 65% mai mare faţă de iunie 2012.

    La categoria maşinilor reînmatriculate, piaţa a crescut cu 4% în primele şase luni ale anului 2015, iar până la final se estimează că se vor înregistra peste 220.000 tranzacţii.

  • La 37 de ani administrează politica şi strategia de resurse umane pentru toate companiile din grupul Albalact

    Ca director HR, funcţie pe care o deţine din 2008, Mihaela Anca administrează politica şi strategia de resurse umane pentru toate companiile din grupul Albalact: Albalact SA, Albalact Logistic SRL şi Rarăul SA, ceea ce presupune managementul direcţiilor de dezvoltare, recrutare, salarizare, compensaţii, siguranţă şi mediu.

    Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe (2001), specializarea Drept, în cadrul Universităţii 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, Mihaela Anca a lucrat vreme de trei ani, la începutul carierei, ca jurist, la Metalurgica, în Aiud, iar apoi alţi doi ani la Sitindustrie România, ca HR manager.

    A deţinut aceeaşi funcţie vreme de doi ani şi la Star Transmission Cugir, iar din 2009 a intrat în echipa Rarăul. „Am trecut prin industrii diferite şi tipuri diferite de management, am lucrat şi în multinaţionale, şi în companii antreprenoriale româneşti. Am fost expusă la diferite modele de business şi tipuri de abordare a politicilor de resurse umane. E o experienţă valoroasă pe care nu o capeţi uşor.“ Povesteşte că a pornit de la zero în domeniul resurselor umane şi de la fiecare angajator a învăţat lucruri importante.

    „Dincolo de proceduri, sisteme, norme, strategii care trebuie implementate în orice organizaţie mare, am învăţat, însă, cât de importanţi sunt oamenii potriviţi la momentul potrivit, că abordarea cât mai simplă şi mai concretă a unei situaţii este şi cea mai eficientă, am mai învăţat că transparenţa şi comunicarea fac lucrurile să se întâmple de cele mai multe ori, că oamenii dintr-o echipă funcţionează bine dacă au nişte valori sănătoase care să-i ghideze şi că mai este foarte important să existe pasiune.“

    Pe termen lung, Mihaela Anca se vede implicată în proiecte „care să aducă schimbari în societate, nu doar într-o companie. Îmi doresc foarte mult să lucrez pentru proiecte sociale de amploare“. 

  • O tânără de 36 de ani este implicata in conducerea businessului de familie cu rulaje de peste 250 de milioane de lei

  • Cum a reuşit un tânăr actor să includă iluzionismul pe lista meseriilor din România

    La momentul scrierii acestui articol Andrei Teaşcă se afla la Expo Milano 2015, manifestare la care participă patru echipe de artişti români, specializaţi în magie, dans, pantomimă şi muzică.

    Andrei Teaşcă a terminat facultatea de teatru la clasa lui Mircea Albulescu, iar după aceea a decis să plece în străinătate. Acolo, cumva, pantomima şi mişcarea scenică s-au amestecat cu iluzionismul şi din această mişcare Andrei Teaşcă a creat un nou stil artistic, teatrul de magie.

    A avut mai multe contracte în străinătate, iar în 2007 a  decis să se întoarcă în ţară. A avut succes, aşa că în februarie 2009 a înfiinţat Academia de Magie, o şcoală de iluzionism la care au tot venit tineri, în următorii ani, tineri care au crescut şi au devenit profesionişti.

    Andrei Teaşcă a creat Federaţia Română de Iluzionism şi Magie, ba a făcut posibilă şi includerea iluzionismului în nomenclatorul meseriilor. Acţiunile de promovare, dar şi numărul de spectacole în creştere, la care s-au adăugat concursurile de talente de la televiziuni au făcut ca iluzionismul să capete noi dimensiuni, să devină popular, să atragă tot mai mulţi oameni. „Tinerii sunt atraşi de efecte, de feedback-ul pe care îl obţin în faţa celor apropiaţi, după care descoperă că pot avea şi satisfacţii financiare. Dacă ştii să te promovezi este o meserie bănoasă.“

    Cursurile nu-l învaţă pe tânărul aspirant atât trucuri, cât îi oferă o identitate, o traiectorie. „Dacă nu ştii să te organizezi, dacă nu ai cunoştinţe despre marketingul cultural, degeaba eşti talentat şi degeaba faci bine ce faci. Trebuie să ştii să te vinzi.“ Teaşcă spune că acum s-a depărtat de latura pragmatică a meseriei şi se desfăşoară în teatru. Îşi dă doctoratul cu tema „Teatrul de magie, inovaţie în artele spectacolului“, o formă nouă de manifestare teatrală care o să se dezvolte din ce în ce mai mult.

    Este o meserie costisitoare? Andrei Teaşcă spune că sunt magicieni care pot realiza momente inedite cu un minim de recuzită, dar, din punctul lui de vedere, trebuie investiţii majore. Crede că jumătate din tot ce înseamnă un spectacol de magie reprezintă ambientul şi atmosfera. Ambientul se creează cu tehnică, cu construcţii, cu decoruri, cu elemente, de la fum până la cutii. În spate există o întreagă industrie, inventatori, constructori, dar şi fabrici de elemente şi aparate pentru iluzionişti.

    A stat o perioadă în Coreea de Sud şi acolo a văzut că există locuri unde pasionaţii se pot întâlni şi vorbi; la noi nu exista aşa ceva şi a deschis, în august anul trecut, Magic Bar, care combină magazinul de magie cu funcţiile unui bar şi cu un loc de întâlnire al meseriaşilor. Andrei Teaşcă crede că pe la Teatrul de Magie sau pe la federaţie au trecut câteva zeci de magicieni, mai mult de jumătate din numărul iluzioniştilor ce activează acum. Nu-i place faptul că mulţi tineri vor atestatul de profesionist nefiind destul de pregătiţi, nu au răbdare pentru studiu şi pentru dobândirea unui statut.

  • Dacă vă aflaţi în aceste localităţi, verificaţi telefonul înainte de a-l folosi. O clipă de neatenţie vă poate costa extrem de scump

    O simplă convorbire telefonică vă poate costa extrem de scump. La propriu. Totul se poate întâmpla dintr-o clipă de neatenţie. Un detaliu vă poate scuti însă de neplăceri. Este foarte simplu şi poate fi rezolvat imediat.

    Dacă vă aflaţi în aceste localităţi, verificaţi telefonul înainte de a-l folosi. O clipă de neatenţie vă poate costa extrem de scump

  • Povestea lui Stelios Haji-Ioannou, fondatorul easyJet

    Haji-Ioannou s-a născut în anul 1967, în Atena, fiind al doilea dintre cei trei copii ai familiei sale. A obţinut o diplomă în economie la London School of Economics şi un master în transport, comerţ şi finanţe de la Cass Business School.

    Stelios şi-a început cariera devreme, la 21 de ani, când s-a implicat în afacerea de transporturi maritime a tatălui său. La împlinirea vârstei de 25 de ani, el a primit de la părinţi 30 milioane de lire sterline pentru a-şi deschide propria companie, Stelmar Shipping, pe acelaşi segment de business, pe care a vândut-o în 2005 cu 1,3 miliarde de dolari.

    Afacerea ce i-a conferit un nume cunoscut în business a fost înfiinţarea companiei aeriene low cost easyJet, în 1995, când avea 28 de ani, companie ce a căpătat o mare notorietate în domeniul transportului aerian. Strategia sa a constat în stabilirea unor tarife foarte scăzute pentru a atrage clienţi care nu şi-ar fi permis să călătorească cu avionul din cauza preţurilor mari. În 2000, easyJet a fost parţial listată la bursa din Londra, însă Haji-Ioannou împreună cu familia sa au rămas principalii acţionari. Astăzi, easyJet este una dintre cele mai mari companii de transport aerian low cost la nivel european, cu o flotă de 217 avioane, ce transportă peste 60 de milioane de pasageri anual.

    În completarea acestui segment de business, Stelios şi-a extins investiţiile spre domenii precum călătoriile sau timpul liber, cu scopul de a oferi clienţilor săi servicii de transport, cazare, masă şi relaxare la preţuri reduse. Astfel, antreprenorul şi-a dezvoltat afacerea înfiinţând easyGroup, care deţine licenţele numeroaselor braduri ”easy”, inclusiv linia aeriană.

    El deţine şi o fundaţie de caritate, Fundaţia Filantropică Stelios, care sprijină educaţia, precum şi iniţiativele antreprenoriale şi de mediu prin furnizarea de finanţare şi consultanţă în Marea Britanie, Grecia şi Cipru. De asemenea, sponsorizează premii anuale în bani pentru antreprenori din aceleaşi trei state.

    Haji-Ioannou este membru al New Enterprise Council, un grup înfiinţat pentru a consilia Partidul Conservator din Marea Britanie privind politca de afaceri. El a ţinut, însă, să afirme că această apartenenţă nu reflectă nicio afiliere politică.

    În 2006, la vârsta de 39 de ani, Stelios Haji-Ioannou a primit rangul de cavaler de la Regina Elisabeta a II-a pentru servicii de antreprenoriat, iar din 2009 el este consul general onorific al Republicii Cipru în principatul Monaco, acolo unde locuieşte în prezent.

  • Creştere record pentru Viking

    În România Viking este distribuit prin reţeaua Stihl, produsele sale fiind comercializate în cele peste 300 de magazine ale dealerilor companiei. “La nivel local am obţinut o creştere a business-ului pe zona de utilaje dedicate întreţinerii spaţiilor verzi, în 2014 situându-ne la peste 32% faţă de 2013. Creşterea s-a datorat în principal îmbunătăţirii distribuţiei produselor Viking şi expunerii în magazinele reţelei.  De altfel, acest upgrade în distribuţie şi expunere s-a operat şi pentru utilajele Stihl”, declară Ioan Mezei, director general al Stihl România. 

    Cele mai vândute produse din gama Viking au fost maşinile de tuns iarbă pe benzină, iar în ceea ce priveşte localizarea creşterii vânzărilor, zona de vest a ţării a obţinut cele mai bune rezultate. “La mijlocul acestui an ne aflăm cu brandul Viking cu 10% peste anul trecut, iar ţinta noastră este să menţinem trendul crescător al vânzărilor până la sfârşitul anului. Piaţa utilajelor de întreţinere a spaţiilor verzi se dezvoltă timid în ţara noastră şi, în general, funcţionează în tandem cu sectorul construcţiilor de case. Uitându-ne la evoluţia rezidenţialelor din ultimul an, cel mai probabil este că o creştere generală mai consistentă a pieţei noastre se va produce în cursul anului viitor”, precizează Ioan Mezei.

    În prezent piaţa uneltelor de grădinărit se situează la aproximativ 15 milioane de euro.

    Compania Viking a fost înfiinţată în 1981, din 1992 devenind parte din grupul german Stihl. Viking produce în Tirol, Austria, echipamente destinate industriei de peisagistică şi grădinărit ca: maşini de tuns iarba, tractoraşe de tuns iarba, motocultoare, tocătoare de grădină etc. De anul trecut Viking a introdus pe piaţă un concept revoluţionar de îngrijire a ierbii, care are la bază un robot dezvoltat de inginerii companiei. Robotul MI 632 realizează singur operaţiunile de îngrijire a gazonului, fără a mai fi necesară intervenţia proprietarului.

    Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 de către Andreas Stihl. Veniturile grupului în 2014 au fost de 2,98 miliarde de euro, în creştere cu 5,9% faţă de 2013. Compania are 14.297 de angajati şi deţine 6 fabrici. Stihl România este o companie deţinută 100% de firma mamă şi a fost înfiinţată în 1997.

  • ​Cine este managerul care vinde cel mai mult whiskey în România

    Managerul cipriot Constandinos Efthymiou este, de la începutul anului 2015, director regional pentru Europa Centrală şi de Est al PPD, unul dintre cei mai mari distribuitori de băuturi spirtoase de pe piaţa locală. Compania pe care o conduce a înregistrat pe piaţa locală venituri de peste 30 de milioane de lei, în creştere cu 9,5% faţă de anul trecut, şi mizează în continuare pe apetitul pentru băuturi premium al românilor, în contextul unei pieţe în declin.

    Consumatorii români se orientează, din ce în ce mai mult, de la băuturile tradiţionale spre cele internaţionale. Creşte preferinţa consumatorilor pentru vodcă, rom şi gin, nevoile lor încep să evolueze spre băuturi mai sofisticate şi spre branduri premium, precum single-malt-uri, sunt mai receptivi la ritualuri de consum, precum consumul de cocktailuri, răspândit în toată lumea“, observă Constandinos Efthymiou, director regional în zona Centrală şi de Est al importatorului şi distribuitorului de băuturi spirtoase cipriot Photos Photiades Distributors.

    Compania pe care o conduce este distribuitorul exclusiv al produselor din portofoliul Diageo, liderul pieţei mondiale de băuturi spirtoase, şi a înregistrat anul trecut pe piaţa locală o cifră de afaceri  de 147 milioane de lei (circa 33,2 milioane de euro), în creştere cu 9,5% faţă de anul trecut, când veniturile înregistrate de companie erau de 133,7 milioane de lei, cu un profit net de 4,3 milioane de lei (circa 1,6 milioane de euro), de asemenea în creştere faţă de valoarea de 6,2 milioane de lei (1,39 mil. euro) la care se plasa în 2009. 

    Observaţiile lui Efthymiou vin după doar câteva luni de activitate pe piaţa locală, România intrând în responsabilitatea sa la începutul lui 2015. Experienţa lui Efthymiou cu românii este însă mai îndelungată şi se leagă chiar de începuturile carierei sale. În 2007, după ce a absolvit studiile în Regatul Unit, a început să lucreze în cadrul Băncii Transilvania, odată cu deschiderea subsidiarei din Cipru a acesteia. „A fost o experienţă fantastică ce mi-a adus primul contact cu România şi cu românii. Este cu siguranţă unul dintre motivele pentru care am acceptat să fiu promovat ulterior într-o funcţie care să îmi permită să petrec atât de mult timp în România“, îşi aminteşte Efthymiou.

    În 2008, a început să lucreze pentru PPD Cipru ca manager de operaţiuni al acesteia şi, câteva luni mai târziu, a devenit responsabil pentru lansarea operaţiunilor din Croaţia ale companiei. A lucrat vreme de doi ani ca manager de operaţiuni pe piaţa croată, de unde a fost promovat în funcţia de director general. În 2012, PPD a pus bazele unui nou birou în apropierea Sloveniei, de activităţile căruia a devenit de asemenea responsabil, iar la începutul anului 2015 a fost promovat în funcţia de director regional al companiei pentru Europa Centrală şi de Est, prin care au intrat în responsabilitatea sa şi operaţiunile de pe piaţa locală ale PPD. „Sunt încântat de oportunitatea de a lucra în România şi de a fi expus unei culturi cu care am avut o experienţă pozitivă în cadrul primului meu job“, descrie managerul experienţa cu România, care, de la noua funcţie, a devenit şi locul în care trăieşte.

    Compania pe care o conduce face parte dintr-o piaţă locală a băuturilor spirtoase estimată la un volum de 109,2 milioane de litri, în scădere cu 4,1% faţă de anul trecut şi dominată de băuturi produse la nivel local, doar 7,8 milioane de litri din aceasta aparţinând segmentului băuturilor spirtoase importate, potrivit informaţiilor transmise de compania de cercetare axată pe piaţa băuturilor alcoolice IWSR. În total, valoarea de retail a băuturilor spirtoase în România a ajuns la circa 8,5 milioane de dolari, în scădere cu 0,4% faţă de 2013.

  • Şi-a lansat prima afacere la 19 ani, iar acum conduce un business de 45 de milioane de euro

    Dotat cu spirit antreprenorial încă din perioada liceului, Tudor şi-a lansat prima afacere la vârsta de 19 ani, un internet cafe în oraşul natal, Baia Mare. După doi ani, a luat decizia de a vinde acest business şi a pleca să lucreze pentru o companie din Paris, din domeniul IT&C, unde timp de cinci ani a avut ocazia de a se dezvolta profesional şi a învăţa cât mai multe despre acest business.

    „Această experienţă a contribuit foarte mult la formarea mea profesională, astfel că la întoarcerea în ţară am considerat că sunt pregătit să îmi lansez propriul business în domeniul telecom. La succesul QuickMobile a contribuit faptul că am adus un concept diferit faţă de ce exista la momentul respectiv pe piaţă, şi anume telefoane fără abonament, precum şi accesorii, dar şi datorită portofoliului extins şi a disponibilităţii produselor în stoc, în acelaşi timp cu lansarea lor pe cele mai mari pieţe internaţionale“, a spus Tudor Ţiboc.

    Managerul QuickMobile participă constant la expoziţii şi târguri de profil, în cadrul cărora au loc lansări de telefoane şi gadgeturi. În plus, prezenţa la astfel de evenimente a asigurat QuickMobile statutul de importator direct şi distribuitor oficial pentru majoritatea brandurilor premium din segmentul de accesorii, precum Jean Paul Gaultier, Guess, Kenzo şi alţii. În ceea ce priveşte planurile de viitor, Tudor Ţiboc spune că va continua să se concentreze pe creşterea şi extinderea businessului QuickMobile, profiturile din ultimii ani fiind reinvestite tocmai în acest scop.

    „Faptul că am crescut constant şi am ajuns la o cifră de afaceri de 45 milioane de euro a determinat diverşi investitori să ne contacteze, însă pentru moment am decis să nu vindem, deoarece considerăm că mai este loc suficient de creştere pe piaţă“, spune Tudor Ţiboc. Pentru acest an, estimarea de business este de peste 50 milioane de euro. Pe lângă platforma online, QuickMobile este prezent la nivel naţional şi cu o reţea de magazine fizice în cele mai mari centre comerciale din ţară. De asemenea, în acest an, compania are în plan extinderea internaţională, prin shopul online www.quickmobileshop.com.

  • Capitalizarea de piaţă a Facebook a depăşit 250 de miliarde de dolari într-un timp record

    Recordul anterior era deţinut de Google, care a avut nevoie de opt ani pentru a reuşi să ajungă la o valoare de piaţă de 250 de miliarde de dolari.

    Aprecierea rapidă a acţiunilor Facebook indică încrederea investitorilor că operatorul reţelei de socializare va continua să crească vânzările de publicitate pe aplicaţia proprie sau pe alte servicii.

    Într-o anumită măsură creşterea reflectă şi interesul atras de titlurile companiilor tehnologice. Valoarea Nasdaq Internet Index a crescut aproape de două ori de când Facebook s-a listat la bursă.

    Acţiunile Facebook sunt tranzacţionate la nivelul de 87 de ori profitul pe acţiune, reprezentând de aproape cinci ori media de la nivelul indicelui S&P 500. Companiile membre ale Nasdaq Internet Index sunt tranzacţionate la un raport preţ/profit de 27.

    Cu o capitalizare de 253 de miliarde de dolari, Facebook este în prezent a noua mare companie a indicelui S&P 500, peste Wal-Mart Stores şi Procter&Gamble, care au avut nevoie de zeci de ani pentru a se dezvolta la un astfel de nivel.

    Veniturile din publicitate ale Facebook, care reprezintă peste 90% din vânzările companiei, au crescut cu 46% în primul trimestru, la 3,32 miliarde de dolari, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.