BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Adrenalină, magie şi un strop de pericol. Câţi români s-au căsătorit pe mare

    Numărul cuplurilor care şi-au spus DA, pe mare, în apele internaţionale, este în creştere. Fireşte, în cazul lor nu a fost nevoie de o programare la primărie, ca pentru cei mai mulţi dintre noi. A fost suficient să iasă în larg, departe de ţărm, în apele internaţionale, pentru ca skipperul să oficieze căsătoria. „Un vas, în apele internaţionale, sub pavilionul unei anumite ţări, reprezintă teritoriu aferent pavilionului afişat, iar căpitanul unui vas sau skipperul reprezintă puterea executivă”, spune skipperul Constantin Lascu.

    El însuşi este unul dintre românii pentru care ceremonia de căsătorie a avut loc pe mare. „Soţia mea şi cu mine suntem căsătoriţi pe mare, de skipperul Viorel Bălănescu, fiind a şaptea pereche de români care a avut această experienţă. Eu personal am căsătorit două perechi, în calitate de skipper”, adaugă Constantin Lascu. El adaugă că numărul celor căsătoriţi pe apele internaţionale ar putea fi chiar mai mare de atât.

    O căsătorie oficiată pe mare trebuie înregistrată însă şi pe uscat. În actul de căsătorie însă, la rubrica unde se înscrie locul oficierii căsătoriei sunt trecute coordonatele pe mare, respectiv longitudine şi latitudine.

    Deşi numărul pasionaţilor de navigaţie este foarte mic în comparaţie cu alte ţări, ritmul de creştere al celor care practică acest sport se află în creştere geometrică, după cum spun cei implicaţi în afacerile de profil. Prin urmare, este de aşteptat să vedem tot mai multe bărci cu pavilon românesc pe litoralul nostru, în Grecia şi, de ce nu?, poate chiar mai departe.

     

  • Sucevenii de la Symmetrica ţintesc o cifră de afaceri peste 77 de milioane de lei, în creştere cu 5% faţă de anul anterior

    Symmetrica, liderul pieţei locale de pavele şi borduri vibropresate şi cel mai mare producător de pe plan autohton, a înregistrat, în prima jumătate a acestui an, o creştere a cifrei de afaceri cu 5%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi, astfel, îşi menţine previziunile privind evoluţia business-ului în 2015. Sebastian Bobu, directorul executiv al Symmetrica mizează pe continuarea trendului ascendent raportat la jumătatea anului şi ţinteşte o creştere a cifrei de afaceri anuale cu circa 5%, până la peste 77 de milioane de lei (cca. 17,3 milioane de euro).

     „Primul semestru al acestui an a adus o intensificare a cererii pe segmentul rezidenţial şi acest lucru a avut un impact pozitiv în evoluţia afacerilor Symmetrica. Astfel, în perioada ianuarie – iunie am înregistrat un business de 28,6 milioane de lei (cca. 6,5 milioane de euro)”, a declarat Sebastian Bobu, director executiv al Symmetrica.

    Potrivit lui Bobu, proiectele rezidenţiale au reuşit, în această perioadă, să compenseze lipsa investiţiilor în infrastructură. Acesta a subliniat, de asemenea, că proiectele private sunt cele care pot susţine piaţa locală de pavele în acest an deoarece previziunile arată că proiectele publice nu vor primi finanţare până în 2016 când România va putea accesa fondurile financiare din partea Uniunii Europene alocate pentru perioada 2014-2020. De altfel, Sebastian Bobu a mai subliniat că, la nivel de piaţă, principala problemă înregistrată în primul semestru a fost lipsa lichidităţilor, aspect provocat în special de întârzierea plăţilor din partea clienţilor privaţi sau bugetari.

    În ceea ce priveşte volumele raportate în prima jumătate a anului, Symmetrica a  livrat peste 1 milion de metri de produse atât către proiecte private, cât şi pentru lucrări de reabilitare a trotuarelor din Suceava, Comăneşti, Piteşti, Bacău, Fălticeni şi Mangalia. În plus, produsele companiei au fost implicate în amenajarea complexului de apartamente Olimp – Blaxy şi a acceselor auto pentru parcări publice din toate regiunile ţării. În ceea ce priveşte estimările privind volumul de produse ce va fi livrat până la finele anului, reprezentantul companiei afirmă că, odată cu inaugurarea noii linii de producţie a fabricii din Ciociu, Jud. Bistriţa-Năsăud, şi cu lansarea noilor game de produse, acesta ar putea atinge peste 2,7 milioane de metri.

    Symmetrica este o companie  românească, producătoare de pavele, borduri şi rigole vibropresate pietonale şi carosabile,într-o gamă variată de forme şi culori. Aceasta a fost înfiinţată în 1994 de Florentina-Mihaela Stanciu (60% din acţiuni) şi Florin-Cristinel Stanciu (40% din acţiuni). Prima fabrică Symmetrica a fost inaugurată în 1999 la Vereşti, judeţul Suceava, urmată apoi de unităţile de producţie de la Podu Iloaiei, judeţul Iaşi (2010), şi Bolintin Vale, în apropiere de Bucureşti (2011), Prejmer – Braşov (2012) şi Cociu – Bistriţa-Năsăud (2012).

    Principalele proiecte pentru care Symmetrica a livrat pavele şi borduri se numără Arena Naţională, parcul balnear din staţiunea Vatra Dornei, magazine Carrefour, Lidl, Penny Market, parcări cu pavele ecologice în Bucureşti etc. De asemenea, produsele companiei au fost folosite pentru reabilitatea de străzi, trotuare şi parcuri ecologice din întreaga ţară. 

  • Serviciul de operare a comenzilor online Frisbo a rulat comenzi de peste 500.000 de euro în prima jumătate a anului şi estimează un rulaj de marfă de peste 2 milioane de euro până la finalul lui 2015

    Platforma de e-fulfillment Frisbo, aCtivă pe piaţă din februarie 2014, a rulat în primele şase luni ale acestui an comenzi online de peste 500.000 euro, în creştere cu peste 100% faţă de primul semestru al anului trecut, şi a ajuns la un portofoliu de circa 20 de clienţi, din industrii precum fashion, cosmetice, jucării, mobilier sau încălţăminte. Compania îşi propune să onoreze, până la finalul lui 2015, comenzi în valoare de peste 2 milioane euro, şi să ajungă la un portofoliu de peste 40 de clienţi, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii Frisbo.
     
    Frisbo a atras, în prima jumătate a anului, peste 8 clienţi noi, atât din ţară, cât şi de pe pieţe vecine, precum Moldova şi Bulgaria. Printre aceştia se numără branduri precum Allkids.ro (magazin online ce comercializeză cărucioare şi scaune pentru copii), Tucai (producător bulgar de racorduri flexibile), Benaza (noul brand al producătorului de încălţăminte Berkka.md din Republica Moldova) sau platforma pentru cinefili CinemaRX (pe zona de cadouri).
     
    ”Dacă în 2014 ne-am concentrat pe educarea pieţei şi explicarea conceptului de e-fulfillment, unul nou nu doar în România, ci şi în Europa, în 2015 am continuat să explicăm, dar şi să convingem mult mai mulţi clienţi să îşi externalizeze procesul logistic către un furnizor specializat. Majoritatea clienţilor cu care am discutat au avut încredere în calculele pe le-am prezentat: costuri de operare cu până la 50% mai mici, fără bătăi de cap cu furnizori terţi, şi răgazul necesar managementului magazinului pentru a realiza ce ştie mai bine: management eficient”, declară Bogdan Colceriu, CEO-ul Frisbo.
     
    Potrivit CEO-ului Frisbo, platforma şi-a bugetat, pentru anul 2016, un rulaj de cel puţin 3 milioane euro şi un portofoliu de aproximativ 100 de clienţi. ”Ne bazăm estimările pe ritmul accelerat în care am evoluat, creşterea exponenţială a e-commerce-ului, discuţiile cu potenţiali parteneri, dar şi feedback-ul pozitiv primit de de la întreaga piaţă”, adaugă Colceriu.
     
    Beneficiul utilizării unui serviciu de e-fulfillment de către comercianţii online este transformarea costurilor operaţionale indirecte, precum depozitarea, preluarea comenzilor, gestiunea mărfii, facturarea, împachetarea, livrarea sau chiar gestionarea site-ului într-un cost direct, legat de numărul de comenzi realizate şi de cantitatea de marfă aflată în stoc.
     
    Efectele transformării costului logistic în unul fix, predictibil, se văd şi la nivelul preţului de vânzare al produsului. Conform specialiştilor Frisbo, un control amănunţit al costurilor operaţionale este esenţial pentru competitivitatea comercianţilor online, acestea riscând să ajungă şi până la 15% din preţul final al produselor comercializate
     
    Frisbo este prima platformă de e-fulfillment de pe piaţa locală, lansată la începutul lui 2014 de Okian, unul dintre principalii comercianţi de carte din România, cu o investiţie de 500.000 de euro. Prin intermediul acestui serviciu, un operator preia tot procesul de onorare a comenzilor în numele unui magazin online, de la depozitare, la preluare de comenzi, împachetare şi livrare sau chiar gestionare website, bazându-se pe sisteme cloud de gestiune, raportare şi urmărire a comenzilor. Cu sediul central în Braşov, Frisbo deţine o infrastructură de 1.400 de metri pătraţi din care îşi propune să deservească mai multe magazine online.
     
     
     

  • Circa 80% dintre angajatorii din sectorul financiar plănuiesc schimbări ale programelor de remunerare

    78% dintre companii plănuiesc schimbări ale programelor de remunerare ca urmare a condiţiilor dificile din piaţă, potrivit raportului privind remuneraţia executivilor din sectorul financiar realizat de Mercer, companie de consultanţă în resurse umane, parte din grupul Marsh & McLennan Companies.  

    Raportul din acest an analizează tendinţele din sectorul financiar referitoare la bonusurile oferite (fie anual, amânat sau pe termen lung), remunerarea compusă şi la indemnizaţiile acordate în funcţie de poziţia în companie. Sondajul a analizat practicile de remunerare din 55 de companii din sectorul serviciilor financiare la nivel mondial – bănci, asigurări şi alte companii care oferă servicii financiare, precum fondurile de investiţii.

    Cele mai comune modificări avute în vedere sunt consolidarea practicilor ce ţin de ajustarea bonusurilor de tip bonus malus şi clawback în funcţie de performanţă (47%), consolidarea legăturii dintre performanţă şi recompensare (44%) şi creşterea gradului de utilizare a criteriilor non-financiare în analiza performanţei (31%).

    Prin practica de bonus malus valoarea bonusului, odată comunicată angajatului, poate fi modificată în funcţie de evenimentele ulterioare comunicării, până în momentul acordării acestuia. Practica de tip clawback permite retragerea integrală sau parţială a bonusului care a fost deja acordat angajatului, de exemplu, pentru cazuri de neglijenţă gravă sau neconformitate.

    Potrivit lui Vicki Elliott, Partener Senior al Mercer, “Echipele de resurse umane şi comitetele responsabile de remunerare din sectorul serviciilor financiare trebuie să găsească modalităţi de a structura remuneraţia astfel încât să motiveze şi să reţină angajaţii performanţi, ţinând cont în acelaşi timp de cerinţele de reglementare şi de presiunile publice. Începând cu 2008, am observat o schimbare constantă în abordarea acestor practici salariale, companiile corelând tot mai mult bonusurile cu performanţa pe termen lung.”

    Aproape toate organizaţiile bancare amână o parte din remuneraţia variabilă pe care o acordă, în timp ce, în sectorul asigurărilor, jumătate dintre companii procedează astfel. Se observă o diferenţă între companiile europene versus cele nord-americane, în mare parte datorită reglementărilor mai stricte din UE. Doar 42% dintre companiile din America de Nord au astfel de programe comparativ cu Europa unde procentul ajunge la 86%.

    32% dintre companiile din Europa plănuiesc să crească utilizarea practicilor de tip bonus malus în 2015 versus 14% dintre companiile din America de Nord. Totuşi, 36% dintre companiile din America de Nord vor creşte utilizarea practicilor de tip clawback comparativ cu 32% dintre companiile europene.

    Aproape 75% dintre organizaţii au în acest moment un program de acordare a stimulentelor pe termen lung. Aceste stimulente sunt mai des întâlnite în sectorul asigurărilor (89%) decât în sectorul bancar (62%). Vicki Elliot spune: “Companiile înţeleg că este esenţial să conceapă un plan de utilizare a stimulentelor pe termen lung pentru a corela performanţa cu atingerea obiectivelor pe termen lung şi să nu se bazeze doar pe utilizarea remuneraţiei variabile amânate. De exemplu, dacă ar fi activ doar un plan de remuneraţie amânată şi nu ar exista şi un plan de bonusare anual sau nu s-ar practica o ajustare a bonusului în funcţie de rezultate, legătura cu performanţa pe termen lung ar fi mai slabă.”

    Cele mai multe organizaţii corelează performanţa non-financiară cu oferirea bonusurilor. Criteriile de conformitate şi de management al riscului sunt cele mai folosite în analiza non-financiară (64%). Majoritatea băncilor corelează aceste criterii cu programele de recompensare (85%). Indicii ce ţin de relaţia cu clienţii predomină în bănci (67%), însă sunt prezenţi şi în cadrul companiilor de asigurare (36%). Printre indicii luaţi în considerare în analiza performanţei non-financiare se numără şi contribuţia la îndeplinirea obiectivelor strategice şi la extinderea businessului, responsabilitatea socială sau managementul oamenilor.

    Potrivit lui Dirk Vink, consultant pe probleme de salarizare şi responsabil de acest raport “Trendul care se vede clar de când UE a introdus limitarea bonusurilor bancherilor este creşterea salariului de bază. Totuşi, scăderea stimulentelor variabile slăbeşte legătura dintre performanţă şi remunerare. Astfel, mereu va exista o sumă mai mică pentru plata bonusurilor care pot fi amânate şi deci aliniate cu orizontul de timp al riscurilor.” În România, compania Mercer este reprezentată de Marsh prin brandul Mercer Marsh Benefits.

     

     

  • Planurile Chinei pentru a deveni principala putere economică finanţează şi construieşte baraje, şosele, căi ferate, porturi şi aeroporturi, legând diverse puncte strategice

    China finanţează şi construieşte baraje, şosele, căi ferate, conducte de gaz, porturi şi aeroporturi, legând diverse puncte strategice de pe glob: de la Samoa la Rio de Janeiro, de la St. Petersburg la Jakarta, de la Mombasa la Vanuatu şi de la Arctica la Antarctica.

    Toate acestea sugerează un plan bine pus la punct, dar reflectă, de asemenea, şi o frenezie comercială de neoprit. Companiile chineze se aventurează şi încheie afaceri, interesate să găsească în lume o creştere care se dovedeşte greu de manageriat acasă. Tipic pentru o putere aflată în creştere rapidă.

    Ce ar fi fost acesta, însă, fără porturile, drumurile şi căile ferate construite de-a lungul timpului, în puncte strategice? Infrastructura a fost, cu siguranţă, un element important al puterii britanice. Marile naţiuni au devenit conştiente de importanţa infrastructurii încă de pe vremea Romei, care a construit 89.000 de kilometri de drumuri şi apeducte în Europa.

    Astăzi a venit rândul chinezilor să schimbe harta economică a lumii. ”China este o mare putere şi se află într-o relaţie de competitivitate cu marile puteri economice. De exemplu, a devansat Japonia de foarte mult timp, iar de curând şi Germania, din punctul de vedere al exporturilor“, spune Mihai Ionescu, şeful Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România.

    Infrastructura, alături de activităţile companiilor, ar transforma rapid China în cel mai mare imperiu comercial la nivel mondial. Impedimentul este, însă, dispersia acestor proiecte de infrastructură. Pentru a crea un tot unitar, este necesară o viziune de ansamblu, crearea unor legături între structurile deja existente. ”Asta presupune un set de activităţi, începând cu plasamente de capital, cu investiţii în anumite ţări cheie şi terminând cu practicile comerciale, nu întotdeauna cele mai ortodoxe vizavi de partenerii cu care au afaceri“,  adaugă Mihai Ionescu.

    În septembrie 2013, liderul chinez Xi Jinping a vizitat Astana, capitala Kazahstanului, pentru a achiziţiona o participaţie la Kashagan, unul dintre cele mai mari câmpuri petroliere, pentru suma de 5 miliarde de dolari. În acel drum, el a făcut publice detaliile unui plan numit One Belt, One Road –  versiunea pe mare şi pe uscat a celebrului Drum al Mătăsii. Beijing îşi propune o reţea feroviară de mare viteză, care va porni de la Kunming, capitala provinciei Yunnan, către Laos, iar mai departe spre Cambodgia, Malaiezia, Birmania, Singapore, Thailanda şi Vietnam. O altă reţea de drumuri, căi ferate şi conducte va începe în Xi’an, în centrul Chinei, şi va merge spre vest, ajungând până în Belgia. Beijing a iniţiat deja o rută comercială de aproape 13.000 de kilometri între oraşul Yiwu şi Madrid, capitala Spaniei. În cele din urmă, o cale ferată de mare viteză de 1.800 de kilometri va porni din Kashgar şi se va îndrepta spre sud, prin Pakistan şi prin portul saudit Gwadur.

    Un Drum al Mătăsii maritim urmează să lege sudul Mării Chinei de oceanele Pacific şi Indian. Pe 26 mai autorităţile chineze au prezentat o strategie de expansiune navală, cu o flotă care să depăşească apele teritoriale, spre marile oceane.

    Interesant este că de multe ori China nici nu trebuie să construiască toţi acei kilometri de căi ferate sau de facilităţi, pentru că infrastructura, în mare parte, există, iar elementele acesteia trebuie doar unite.

    Peste tot se va cere, însă, muncă multă, iar Beijingul trebuie să fie perceput la fel de generos atât în conceperea proiectelor cât şi în punerea acestora în practică. Dar există şi sceptici: Jonathan Fenby de la firma de cercetări Trusted Sources a sugerat, într-o notă către clienţi, că aceste proiecte ar putea fi, totuşi, prea ambiţioase. China are deja o tradiţie în a anunţa şi apoi a anula proiecte, precum cel de construcţie de căi ferate în Mexic, un proiect de 3,7 miliarde de dolari care a fost stopat pe fondul unor acuzaţii de corupţie.

    În acelaşi timp, Japonia a intrat în competiţie cu China: a lansat oferte de miliarde de dolari pentru construirea unor căi ferate de mare viteză, dar şi alte proiecte în Indonezia, Thailanda şi prin alte părţi.

    Beijingul pare, însă, să-şi cunoască limitele. Aşadar, şi-a propus finanţarea proiectelor de infrastructură cu ajutorul altei invenţii chineze, Banca Asiatică de Investiţii pentru Infrastructură, instituţie cu 57 de membri fondatori, modelată oarecum după Banca Mondială. Proiectele susţinute de bancă sunt eficiente pentru ţările în care sunt construite, dar dacă luăm în considerare influenţa Chinei în instituţie, cu siguranţă fac parte din marea schemă globală chineză.

  • Economia Marii Britanii a înregistrat o creştere de 2,8%

    Datele arată că economia şi-a revenit faţă de primul trimestru, când avansul trimestrial a fost de numai 0,4%, şi ridică semne de întrebare referitoare la cât timp va mai putea Banca Angliei să menţină dobânile la minime record.

    Accelerarea creşterii economice a fost susţinută de sectorul serviciilor, care a dezamăgit în primul trimestru, dar care a beneficiat ulterior de creşterea veniturilor populaţiei şi inflaţia scăzută.

    Sectorul industrial şi-a revenit la rândul său, datorită activităţilor extractive din Marea Nordului, după luni de zile în care preţurile petrolului au fost foarte scăzute.

    Oficialii Băncii Angliei au semnalat recent să momentul majorării dobânzilor, pentru a ţine sub control inflaţia pe termen mediu, se apropie.

    Investitorii se aşteaptă, în prezent, ca banca centrală să crească dobânzile la începutul anului viitor.

     

  • CBRE: Comerţul electronic şi deservirea cumpărătorilor generează inovaţia în sectorul industrial şi logistic

    Inovaţiile din sectorul industrial şi logistic sunt strict determinate de dorinţa de a îmbunătăţi serviciile oferite clienţilor din sfera comerţului electronic pe măsură ce acest comerţ solicită optimizarea reţelei şi a specificaţiilor legate de spaţiul de depozitare, potrivit unui studiu prezentat de CBRE.

    În cadrul conferinţei Power of Three organizată de CBRE, jumătate din persoanele prezente au declarat ca segmentul comerţului electronic va avea cel mai mare impact asupra deciziilor chiriaşilor care oferă servicii logistice în următorii trei ani.

    Stimulul inovaţiilor vine din nevoia îmbunătăţirii serviciilor din domeniul producţiei, retailerilor şi a logisticienilor pentru un comerţ mai rapid. În timp ce comerţul electronic creşte în popularitate, timpul de livrare a mărfurilor devine din ce în ce mai important deoarece clienţii aşteaptă livrarea produselor în doar câteva zile de la lansarea comenzii. Chiriaşii sunt nevoiţi să îşi optimizeze reţeaua folosind tehnologii de ultimă oră şi să se asigure că localizarea centrelor proprii răspunde nevoilor de a avea o unitate consolidată în afara oraşului şi altele mai mici pentru a deservi zonele urbane cât mai repede.

    Chiriaşii din industrie trebuie să echilibreze necesităţile între unităţi logistice de mari dimensiuni, hub-uri personalizate şi centre de colectare de mici dimensiuni. În timp ce tehnologia şi cerinţele clienţilor avansează, actualii chiriaşi nu îşi mai doresc să deţină proprietăţi în portofoliu, 96% dintre repondenţi indică o preferinţă pentru închiriere. În special pentru hub-urile mai mici din zonele urbane, flexibilitatea în termeni de localizare permite chiriaşilor să reacţioneze la schimbările din industrie şi la nevoile consumatorilor.

  • Plus 55% şi o nouă linie de producţie pentru Bilka, în primele şase luni

    ”Am avut în primele 6 luni ale lui 2015 afaceri cât am avut în primii patru ani de activitate (2007-2010) cumulat. Această performanţă vine ca urmare a maturizării investiţiilor de peste 9 milioane de euro realizate în cei 8 ani de activitate. Totuşi, o contribuţie decisivă la creşterea afacerilor a fost reprezentată de infrastructura internă a companiei, de sistemul de management care a gestionat eficient resursele existente şi a fructificat investiţiile realizate. Consider că fără acest aspect, capacitatea de producţie, investiţiile şi gama de produse şi servicii, ajung să nu fie suficiente într-o piaţă concurenţială”, declară Horaţiu Ţepeş, proprietar Bilka.

    La sfârşitul lunii iunie compania a pus în funcţiune o nouă linie de producţie, dublând astfel capacitatea de producţie pentru ţigla metalică Balcanic. Această investiţie face parte din programul investiţional demarat la începutul anului trecut, care se ridică la aproximativ 7 milioane de euro şi se va finaliza în 2016.

    ”Ne-am propus să putem onora orice comandă în doar 24 de ore. Astfel, pentru a respecta acest angajament, odată cu creşterea cererii suntem nevoiţi să creştem şi capacitatea de producţie. În a doua jumătate a anului vom instala alte 7 noi linii de producţie şi vom lansa şi 3 noi modele de ţiglă metalică. Diversificarea gamei de produse va duce atât la creşterea afacerilor Bilka cât şi la creşterea întregii pieţe de acoperişuri. Investiţiile sunt susţinute din fonduri proprii, credite bancare şi peste 3 milioane lei din fonduri europene”, precizează Horaţiu Ţepeş.

    După un salt de 55% al cifrei de afaceri şi investiţiile realizate pentru extinderea producţiei, compania vizează achiziţia de noi terenuri. ”În domeniul nostru, o creştere de 55% aduce, pe lângă  nevoia creşterii capacităţii de producţie, şi nevoia creşterii capacităţii de stocare a materiei prime. În acest sens vizăm achiziţia de noi terenuri. Pentru anul acesta concesionarea sau achiziţia terenului de 13.000 mp din imediata apropiere a fabricii, aflat în domeniul public, devine impetuos necesară pentru buna funcţionare a fluxului de producţie”, declară Horaţiu Ţepeş

    Conform studiilor interne piaţa de acoperişuri metalice a înregistrat în prima jumătate a anului o creştere medie de 10%. În 2015 motoarele vânzărilor de acoperişuri rămân lucrările de renovare, însă se simte un reviriment atât în zona lucrărilor rezidenţiale noi, cât şi industriale.

    ”Previziunile noastre se bazează în principal pe evoluţia pieţei în primul semestru când cererile pentru învelitori au crescut neaşteptat de mult. Cererea de noi locuinţe, susţinerea achiziţionării de locuinţe noi din partea statului, disponibilitatea băncilor de a susţine pe de-o parte constructorii şi pe de altă parte persoanele fizice, împreună cu eforturile producătorilor pentru creşterea pieţei, sunt câteva dintre elementele care aduc un plus pe piaţa acoperişurilor. De asemenea, de anul acesta, vom resimţi şi efectele pozitive ale proiectelor realizate în domeniul agriculturii prin programele de finanţare cu fonduri europene în perioada 2007 – 2014. Odată ajunse la maturitate aceste investiţii generează noi oportunităţi dar şi resursele financiare necesare dezvoltării acestui sector. Sunt resorturile pentru o creştere considerabilă a pieţei de acoperişuri şi implicit a afacerilor Bilka”, precizează Horaţiu Ţepeş.

    Bilka, producător de sisteme pentru acoperişuri a fost înfiinţată în 2007. Anul trecut, compania a înregistrat afaceri de 134 milioane de lei. Fabrica Bilka se întinde în prezent pe o suprafaţă de 45.000 mp cu destinaţie hale de producţie, depozitare şi birouri. Pe poarta fabricii au ieşit doar anul trecut peste 4 milioane mp de ţiglă metalică. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

    În 2014, Bilka şi-a vândut produsele la nivelul întregii ţări prin intermediul a peste 500 dealeri stabili, care acoperă întreaga ţară.

  • Softelligence: Până la sfârşitul anului, vom număra peste 100 de angajaţi

    Softelligence, companie specializată în dezvoltarea şi implementarea de soluţii software de business, caută în următoarele luni ocuparea a minimum 25 de noi poziţii, estimându-se până la finalul anului un număr de peste 100 de angajaţi. În primele luni din 2015, Softelligence a înregistrat o creştere accelerată, echipa dublându-se faţă de perioada similară din 2014.

    Cele mai multe poziţii vizează competeţe tehnice precum Java, .NET, JavaScript/angular.js, mărindu-se şi echipele de consultanţi tehnici şi ingineri Quality Assurance. Există oportunităţi de angajare şi în departamentele de vânzări, resurse umane şi marketing. Mai mult decât atât, alături de angajaţii cu experienţă, compania caută şi tineri pasionaţi de dezvoltare software, la început de carieră, pentru programe de internship şi practică plătite.

    În primul semestru din 2015, Softelligence a înregistrat o creştere de 60% faţă de perioada similară din 2014, estimându-se pentru anul în curs o cifră de afaceri de peste 2 milioane euro.

  • Brokerii de vacanţe pe mare au transformat hobby-ul pentru navigaţie într-o afacere profitabilă

    „De 1 mai, în insula Milos, în golful Kleftiko, am văzut un răsărit de lună plină fabulos. Un cerc imens şi portocaliu care ieşea treptat din apă. Am stat timp de o oră tot echipajul fără să scoatem niciun sunet, înmărmuriţi“, descrie Ionuţ Giuşcă, skipper şi fondatorul agenţiei de organizat vacanţe pe iahturi Bleumarin Sailing, una dintre cele mai frumoase experienţe ale sale de navigator şi antreprenor.

    Lansată în urmă cu patru ani, firma sa este este una dintre primele de pe nişa organizării de vacanţe pe iaht şi a ajuns, potrivit lui Giuşcă, la o cifră de afaceri anuală de peste 50.000 de euro, în creştere cu 30% de la an la an şi o marjă de profit situată între 25 şi 30%.  Pasiunea pentru navigaţie a lui Ionuţ Giuşcă a început în 2009, când lucra ca jurnalist şi s-a oferit să scrie un articol despre o expoziţie de ambarcaţiuni. A ajuns atunci şi la standul unei şcoli de sailing proaspăt înfiinţate în Bucureşti. S-a înscris fără să ezite şi spune că fost „cea mai clară, hotărâtă şi bună decizie“ pe care a luat-o în viaţă.

    Odată cu obţinerea permisului şi primele ieşiri pe mare, „microbul“ sailingului s-a activat: a renunţat la jurnalism şi a plecat din ţară, continuându-şi cursurile de sailing în Portugalia, în cadrul Royal Yacht Academy. Transformarea pasiunii în business a venit natural: după câteva voiaje în care a navigat inclusiv prin furtună, a considerat că acumulase experienţa necesară pentru a se gândi la sailing şi în varianta profesională. În 2011 şi-a pus ideile pe hârtie, iar rezultatul a fost Bleumarin Sailing, un club prin care şi-a propus să atragă cât mai mulţi români pe mare. „Orice om cred că visează să ajungă să facă ce-i place în viaţă şi să câştige şi bani din asta, iar eu nu fac excepţie.“

    A pornit cu o investiţie iniţială de câteva mii de euro, iar de la an la an Bleumarin Sailing a crescut cu un procent semnificativ, potrivit lui Giuşcă, numărul de clienţi ajungând anul trecut la 200. În funcţie de sezon şi evenimentele organizate, numărul celor care colaborază cu Bleumarin Sailing depăşeşte 15 de persoane – skipperi, organizatori de evenimente, sponsorship manageri. Bleumarin Sailing deschide sezonul de 1 mai, iar apoi, pe toată perioada verii, oferă voiaje personalizate de o săptămână în destinaţii din Mediterană, precum insulele Sporade, Ionice sau Croaţia.  „În general organizăm aceste voiaje în zone unde distanţele între destinaţii sunt mai mici, de câteva ore, avem timp astfel să îmbinăm plăcerea navigaţiei cu alte activităţi: vizitat insule, pescuit, snorkeling, plajă în golfuri exotice şi nu în ultimul rând festine gastronomice cu peşte şi fructe de mare.“

    Pasiunea lui Adrian Poparad pentru iahting a început în urmă cu patru ani, în mod paradoxal, într-o vacanţă la schi. Un prieten i-a povestit despre cursurile de sailing la care se înscrisese şi, din curiozitate, a hotărât să se înscrie şi el. După o lună, făcea deja şcoala, iar după alte două avea primele ieşiri pe mare. Nu a trecut mult până să îşi cumpere propria ambarcaţiune şi să organizeze o echipă cu care să participe la regate.

    A molipsit-o pe Alina Bota, verişoara sa, de această pasiune anul trecut, într-o ieşire la Marina Limanu, iar de acolo nu a trecut mult până la ideea transformării acestei pasiuni în afacerea Yachting Lifestyle. „Dacă nouă ne place şi ne relaxează atât de mult marea şi ne dă senzaţia de libertate, cu siguranţă sunt şi alţi oameni cărora o să le placă această idee; am decis atunci să facem acest business“, explică cei doi. I-a ajutat şi experienţa din mediul corporatate dobândită anterior: Poparad a lucrat în retail, la Kaufland, iar Bota a lucrat aproape 15 ani în domeniul asigurărilor, din care ultimii şase în cadul asigurătorului Aegon.