BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Rusia susţine că a preluat controlul asupra oraşului ucrainean Izium. Ucraina neagă

    Lyudmyla Dolhonovska, un consilier al comandantului-şef al Ucrainei, a declarat pentru CNN că bătălia pentru Izium „continuă”.

    Izium se află pe drumul principal dintre Harkov şi zonele separatiste susţinute de Rusia din Luhansk şi Doneţk, în estul Ucrainei.

    Comunicaţiile din Izium au fost întrerupte de când au izbucnit luptele dintre forţele ruse şi ucrainene, săptămâna trecută. Acum, au apărut primele imagini din oraş, care arată distrugeri pe scară largă, clădiri distruse de incendii, precum şi cadavre lăsate pe străzi.

  • Marea Britanie anunţă asistenţă militară “majoră” destinată Ucrainei

    Marea Britanie va anunţa, cu ocazia summiturilor NATO şi G7 programate joi la Bruxelles, un nou set “major” de măsuri în materie de asistenţă militară pentru Ucraina.

    Noile măsuri vor include livrarea a 6.000 de rachete, precum şi asistenţă financiară în valoare de 25 de milioane de lire sterline (33 de milioane de dolari) pentru armata ucraineană, a comunicat miercuri seară Guvernul de la Londra. Marea Britanie a furnizat deja armatei ucrainene 4.000 de rachete antitanc.

    Guvernul britanic a anunţat deja asistenţă economică şi umanitară în valoare de 400 de milioane de lire sterline (528 de milioane de dolari) pentru Ucraina, în contextul invaziei militare ruse.

    În plus, Guvernul Boris Johnson va furniza 4,1 milioane de lire sterline (5,5 milioane de dolari) grupului media BBC World Service, “pentru contracararea dezinformării în Rusia şi în Ucraina”, şi va oferi susţinere “financiară şi politică” investigaţiei Curţii Penale Internaţionale (CPI) privind cazuri de crime de război comise în Ucraina.

    “Preşedintele Vladimir Putin suferă deja un eşec în Ucraina. Poporul ucrainean s-a dovedit a fi extraordinar de curajos în apărarea patriei, în contextul unei agresiuni militare neprovocate”, a afirmat, miercuri seară, premierul Boris Johnson, conform unui comunicat citat de CNN.

  • NATO avertizează: Rusia trebuie să înceteze cu retorica nucleară

    ♦ „Rusia trebuie să înceteze cu retorica nucleară“, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de CNN. Orice utilizare a armelor nucleare va duce la extinderea conflictului dincolo de graniţele Ucrainei, a mai spus el. Marţi, purtătorul de cuvânt al Rusiei, Dmitri Peskov, a spus că Rusia va folosi arme nucleare dacă „existenţa ţării ar fi ameninţată“.

    ♦ Primele livrări din noul ajutor militar de 800 de milioane de dolari pe care preşedintele SUA, Joe Biden, le trimite în Ucraina au început să sosească în ţară, scrie CNN.

    ♦ Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski  a îndemnat Japonia să aplice „mai multă presiune asupra Rusiei pentru a ajuta la restabilirea păcii“ într-o alocuţiune video adresată parlamentarilor japonezi miercuri.

    ♦ Oleksandr Markuşin, primarul Irpinului, suburbie a Kievului, a declarat că forţele armate, apărarea teritorială şi poliţia ucrainene „au 80% din oraşul nostru sub control“, conform CNN.

     

  • Papa Francisc: Războiul este o înfrângere a umanităţii

    Papa Francisc, vorbind despre războiul din Ucraina, a cerut rugăciuni ca „guvernanţii să înţeleagă că a cumpăra arme şi a face arme nu este soluţia la această problemă. Soluţia este să lucrăm împreună pentru pace”.

    „Cu războiul se pierde totul. Într-un război nu există victorie, totul este învins. Fie ca Domnul să trimită Spiritul său pentru a ne face să înţelegem că războiul este o înfrângere a umanităţii” şi „să ne elibereze de această nevoie de autodistrugere”, a spus Papa Francisc, potrivit agenţiei ANSA.

    „Veştile despre refugiaţi, oameni care fug, oameni morţi, oameni răniţi, atâţia soldaţi căzuţi de o parte şi de alta, sunt veşti de moarte. Îi cerem Domnului să ne elibereze de această moarte a războiului”, a adăugat Papa, cerând oamenilor să i se alăture în rugăciune pe 25 martie.

    Apoi, vorbind despre importanţa relaţiei dintre persoanele în vârstă şi generaţiile tinere, Papa Francisc a mărturisit: „Pot să dau o mărturie personală. Am învăţat despre ura şi furia faţă de război de la bunicul meu, care a luptat pe Piave în 1914, iar el mi-a transmis această furie faţă de război pentru că mi-a povestit despre suferinţele războiului, iar acest lucru nu se învaţă din cărţi, ci prin transmiterea de la bunici la nepoţi”.

    „Apreciem foarte mult rolul Sfântului Scaun, cuvintele Papei despre Ucraina. Vom face tot posibilul pentru a organiza vizita Papei Francisc la Kiev, dar nu totul depinde de noi, trebuie organizată securitatea, vom face tot posibilul”, a spus ambasadorul ucrainean în Italia, Iaroslav Melnyk, intervievat de Sky Tg24.

    Acesta adăugat că mai întâi trebuie să se ajungă la o încetare a focului pentru a garanta siguranţa Papei.

  • Primul camion cu ajutor umanitar direct către Odesa a plecat azi din iniţiativa AQUA Carpatica

    Deja, în ultima perioadă, cu sprijinul autorităţilor locale din judeţul Suceava şi cu ajutorul logistic oferit de Crucea Roşie Română, trei camione cu 96 de paleţi de apă AQUA Carpatica au fost trimise la Cernăuţi (Ucraina) şi predate cu succes autorităţilor competente, unul dintre acestea fiind transportat mai departe chiar la Kiev.

    Jean Valvis, Preşedinte – Director General AQUA Carpatica, observând un fenomen inadmisibil pentru secolul XXI, decesul unei fetiţe deshidratate la un adăpost din Mariupol, a decis, printr-o acţiune proactivă, să trimită cantităţi considerabile de apă şi  oraşului Odesa. Având în vedere că nimeni până azi nu a asigurat transport către acest oraş prin sudul ţării. Cu ajutorul autorităţilor române din Suceava, precum şi prin intervenţia determinantă a Consulului General al Romaniei la Odesa, domnul Tiberiu Şarpe, Jean Valvis a intrat în legatură cu primarul Odesei, Gennadiy TRUKHANOV şi a organizat primirea primului camion ucrainean la graniţa de la Isaccea.
    Mulţumim cu această ocazie domnului Păun Rohovei, reprezentantul oficial al Ucrainei în România, domnului primar al localităţii Isaccea, Anastase Moraru şi domnului Volodymyr Vasyliev, soferul autocamionului ucrainean, care, în ciuda vârstei de peste 60 de ani, a ales să se implice activ. Astfel a fost posibil primul transport umanitar către Odesa, realizat din regiunea Deltei Dunării (Tulcea şi Isaccea), iar bunurile sunt acum pe teritoriul Ucraniei spre beneficiul locuitorilor Odesei.

    Cu această ocazie, primarul Odesei a adresat un mesaj călduros de mulţumire tuturor românilor pentru solidaritatea lor excepţională şi reamintind legăturile strânse între cele două popoare.

    AQUA Carpatica continuă să sprijine acţiunile umanitare şi să încurajeze toate gesturile de solidaritate în sprijinul ucrainenilor. Pacea, bunăstarea, solidaritatea şi libertatea sunt valorile în care credem cu tărie şi pe care le susţinem prin toate acţiunile pe care le desfăşurăm în măsura posibilităţilor pe care le avem la dispoziţie.

    Solidaritatea ne aduce împreună cetăţeni, instituţii, asociaţii, ONG-uri, companii private, iar acest lucru ni se pare necesar şi firesc. Salutăm toate aceste iniţiative şi îi felicităm pe toţi cei care au ales să se implice şi să dea un nou sens cuvântului ”ÎMPREUNĂ”. Sperăm din tot sufletul că violenţa şi suferinţa să fie oprite cât de curând şi să avem PACE în vecinătatea noastră. 


    Alegem să fim alături de semenii noştri!


    Jean Valvis,
    Preşedinte – Director General AQUA Carpatica


     

  • La o lună de la izbucnirea războiului, Moscova încă plăteşte Kievul pentru transportarea gazelor naturale către Europa. Fluxurile zilnice de gaze din Rusia au crescut la un moment dat cu 50% faţă de minimele lunii ianuarie

    Cel mai important război european din ultimii 77 de ani a izbucnit în urmă cu aproximativ o lună, pe 24 februarie, însă Rusia transportă, de fapt, mai multe gaze naturale prin Ucraina, iar Moscova încă plăteşte integral Kievul pentru transportarea gazelor spre Europa, relatează Bloomberg.

    Fluxurile zilnice de gaze din Rusia au crescut la un moment dat cu peste 50% faţă de minimele lunii ianuarie, exporturile care trec prin conductele ucrainene dublându-se pe măsură ce companiile energetice s-au grăbit să efectueze achiziţii, o consecinţă directă a invaziei ruseşti.

    Exporturile celui mai mare furnizor european au devenit mai ieftine prin comparaţie cu achiziţionarea gazului de pe piaţa spot, iar Rusia încă plăteşte transporturile în valută forte, spune Iuri Vitrenko, CEO al NJSC Naftogaz, cea mai mare companie de petrol şi gaze deţinută de statul ucrainean.

    Este o situaţie ciudată pentru factorii de decizie politică din Europa, care au impus mai multe serii de sancţiuni asupra Moscovei, într-un efort de reducere a resurselor necesare continuării conflictului armat. Ştirea a apărut, de asemenea, într-un moment în care guvernele europene promit să renunţe treptat la gazul rusesc, plănuind să menţină deschise centralele nucleare şi fabricile de cărbune pentru o perioadă mai lungă de timp şi să importe mai multe gaze naturale lichefiate din ţări precum Statele Unite şi Qatar.

    Randamentele obligaţiunilor ruseşti încep să crească în urma reluării tranzacţionării după o pauză de aproape o lună

    Fluxurile de gaze ruseşti către Europe au ajuns la cel mai ridicat nivel din luna decembrie în primele 48 de ore de la declanşarea războiului. Exportatorul controlat de stat Gazprom PJSC a spus că proviziile au crescut datorită unui număr mai mare de comenzi din partea consumatorilor europeni. Transporturile prin alte conducte majore ruseşti – prin Belarus şi Polonia, cu destinaţia Germania – au fost reluate, după o pauză de două luni.

    Creşterea subliniază, de altfel, lipsa de opţiuni a consumatorilor europeni pe termen scurt, spun analiştii gigantului bancar american JPMorgan Chase.

    Naftogaz le-a cerut Europei şi aliaţilor săi să pună plăţile pentru fluxurile de energie ale Moscovei într-un cont de garanţie până în momentul în care preşedintele Vladimir Putin va decide să îşi retragă trupele din Ucraina.

    Anterior, Ucraina a declarat că Gazprom plăteşte anual circa două miliarde de dolari pentru serviciile asociate transportului de gaze.

     

  • Victorie importantă pentru armata ucraineană. A recuperat un oraş cucerit de ruşi

    După zile de lupte, forţele ucrainene au recâştigat controlul asupra Makariv, un oraş situat la 50 de kilometri vest de Kiev, au anunţat marţi Forţele Armate ale Ucrainei într-o postare pe Facebook, confrom CNN. 

    “Steagul de stat al Ucrainei a fost ridicat deasupra oraşului Makariv”, în timp ce ruşii se retrăgeau, se arată în postare.

    CNN nu a putut confirma afirmaţia forţelor ucrainene.

    Makariv suferise pagube semnificative în urma atacurilor aeriene ruseşti în curs de desfăşurare. CNN a verificat autenticitatea fotografiilor postate pe reţelele de socializare la 12 martie, care arătau pagube majore la complexuri de apartamente, şcoli şi o unitate medicală.

    Ministerul rus al Apărării a susţinut în mod repetat că nu vizează civili.

  • Directorul ANM anunţă că România nu este ameninţată de norul toxic din Ucraina

    Directorul ANM, Elena Mateescu, anunţă că România nu este ameninţată de norul toxic format în Ucraina în urma bombardamentelor intense.

    Concentraţiile de monoxid de carbon de pe teritoriul României nu au valori ridicate, iar românii nu sunt ameninţaţi de norul format în Ucraina, a spus, marţi, Elena Mateescu.

    „Putem să confirmăm că la acest moment nu există o legătură între evenimentele de pe teritoriul Ucrainei şi condiţiile meteorologice”, a declarat directorul ANM.

    Din cauza războiului, în Ucraina s-a format nor toxic compus din sulf şi plumb. În România, monitorizarea calităţii aerului se face 24 de ore din 24 şi până în prezent valorile sunt normale.

  • Franţa transferă prin România echipamente destinate Serviciului ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă

    “O sută de pompieri vor transfera pe 23 martie, până la frontiera cu Ucraina, vehicule şi materiale: 11 vehicule de stingere a incendiilor, 16 vehicule de salvare şi 23 de camioane având la bord 49 de tone de materiale sanitare şi de salvare”, anunţă, într-un comunicat comun, Ministerul francez al Afacerilor Externe şi Ministerul francez de Interne.

    “Un convoi de 21 ambulanţe noi se află deja în drum spre Ucraina”, precizează autorităţile de la Paris.

    Echipamentele donate de Franţa sunt destinate Serviciului ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă şi vor fi livrate până la frontiera cu Ucraina pe teritoriul României.

  • Lecţie de istorie: Ce poate învăţa Ucraina din Războiul de Iarnă ruso-finlandez în care armata roşie a lui Stalin s-a împotmolit acum 80 de ani

    În noiembrie 1939, la scurt timp după ce Germania nazistă a invadat Polonia, o altă ţară din Europa se pregătea să invadeze un vecin mai mic şi mai slab pregătit pentru război. La 30 noiembrie 1939 Rusia invadează Finlanda, iar după o serie de lupte feroce, războiul se încheie cu Tratatul de la Moscova, unde Stalin obţine cu mult mai puţin decât ce spera atunci când a lansat invazia, scrie Bloomberg.

    În ciuda faptului că ruşii deţineau avantajul numeric şi tehnologic, finlandezi au reuşit să opună rezistenţă şi să forţeze invazia către punctul de stagnare. Scenariul este izbitor de similar cu ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina, unde Vladimir Putin se confruntă cu rezistenţa eroică a ucrainienilor.

    Raportul de forţe ruso-finlandez a fost de doi la unu, deci pentru fiecare soldat finlandez cu pregătire militară, existau doi soldaţi ruşi la fel de bine pregătiţi. Mai mult, avantajul privind tehnica militară rusă era covârşitor, pentru că finlandezii luptau cu câteva zeci de tancuri şi avioane împotriva unei forţe care deţinea 5.000 de tancuri şi 4.000 de aeronave. Cu toate acestea, la finalul războiului finlandezii au reuşit să producă armatei roşii de cinci ori mai multe pierderi în raport cu cele provocate lor de invadator.

    Cea mai mare problemă cu care ruşii s-au confruntat în timpul Războiului de Iarnă a fost rezistenţa terestră a Finlandei, pe care nici avioanele şi tancurile n-au putut să o doboare. Când Stalin a lansat invazia, obiectivul principal al campaniei era cucerirea Finlandei şi instalarea unui guvern-marionetă la conducerea ţării. Însă Finlandezii au avut alte planuri şi au luptat eroic, motiv pentru care Rusia a reuşit să preia doar 10% din teritoriul ţării şi a obţinut o promisiune de neutralitate din partea Finlandei.

    Făcând o parelelă între ce s-a întâmplat acum 80 de ani în Finlanda şi ce se întâmplă în prezent în Ucraina, este necesară menţionarea unor factori-cheie care au decis succesul finlandezilor şi care ar putea influenţa sau chiar decide un rezultat similar în cazul războiului din Ucraina.

    Atât finlandezii cât şi ucrainienii şi-au dus războiul în pe teren propriu, fapt ce le oferă un avantaj în faţa unui invadator atât de mare precum Rusia.

    Mai mult, ambele tabere nu au fost puse în postura agresorului, ci luptă pentru a-şi apăra, copiii, familia indepedenţa şi libertatea. Motivaţia celor care luptă împotriva armatelor lui Putin este infinit mai puternică, în comparaţie cu cea a unor rezervişti sau recruţi ruşi care au plecat la luptă mai mult pentru a satisface aspiraţiile unui lider scăpat de sub control.

    Un alt factor care a jucat un rol important în trecut şi continuă să o facă în prezent este ajutorul exterior primit de ambele ţări. În urmă cu 80 de ani, voluntari din toate ţările lumii libere s-au alăturat finlandezilor. Finlanda a primit atunci echipament militar şi asistenţă diplomatică din partea mai multor naţiuni.

    În prezent, ajutorul din exterior rămâne vital pentru soarta Ucrainei, iar pentru ca ţara să nu cadă în mâinile unui nou Stalin, ea trebuie înarmată cu tot ce are de oferit Vestul, de la arme anti-tanc, la drone, mitraliere şi tehnică militară anti-aeriană.

    Ultima lecţie a finlandezilor rămâne diplomaţia. În contextul războiului ruso-ucrainean, Volodymyr Zelenski ar putea fi nevoit să recurgă la un compromis pentru a opri vărsarea de sânge. Cel mai probabil scenariu al unei astfel de mişcări ar fi cedarea Crimeei şi regiunii Donbas care se află deja în mâinile lui Putin.

    În schimbul cedării celor două teritorii, Ucraina ar putea primi garanţii de securitate – posibil din partea SUA şi Marea Britanie –  pe baza Memorandumului de la Budapesta din 1994, în virtutea căruia Ucraina renunţa la arenalul nuclear în favoarea unor mecanisme care să asigure siguranţa şi pacea.