BusinessMagazin

Tag: lege

  • Opinii Dragoş Pătroi şi Adrian Benţa: Substanţa economică, abuzurile fiscului şi banii contribuabililor

    DRAGOŞ PĂTROI este consultant fiscal şi cadru universitar asociat la ASE Bucureşti.

    ADRIAN BENŢA este consultan fiscal.

    Avem în vedere, desigur, posibilitatea conferită organelor de inspecţie fiscală cu privire la reconsiderarea conţinutului economic şi al substanţei economice ale unor tranzacţii, şi – pe cale de consecinţă directă – posibilitatea de a reconsidera şi de a ajusta veniturile şi cheltuielile contribuabililor şi, implicit, evidenţele contabile şi fiscale ale acestora, intervenindu-se astfel, efectiv, asupra bazelor de impunere declarate de către aceştia.

    Nu negăm acest drept al organelor de inspecţie fiscală; dimpotrivă, îl apreciem ca fiind unul legitim şi – la nivel de principiu – chiar justificat. Problema care se ridică este că această recalificare juridică şi fiscală a operaţiunilor economice derulate de contribuabili se realizează pe baza unor texte de lege insuficient structurate şi reglementate; şi, poate tocmai din acest motiv, pot reprezenta punctul de plecare al unor aprecieri pur subiective şi, implicit, al unor decizii arbitrare şi discreţionare (ca să nu le numim direct abuzive). 

    Noile reglementări ale legislaţiei fiscale – aprobate deja prin Legea nr. 187 / 2015 şi preluate ca atare şi în forma Codului fiscal aflat în prezent la promulgare – apreciem că nu vin să clarifice această problemă. Chiar „aria de acţiune” conferită organelor fiscale – din păcate, în detrimentul contribuabililor – poate fi şi mai generoasă.

    Deşi este de salutat eliminarea din cuprinsul art. 11 alin. (12) Cod fiscal a posibilităţii de a anula exercitarea dreptului de deducere fiscală de către un contribubil – pe motivul că respectivul contribuabil „ştia sau ar fi trebuit să ştie” de implicarea unui furnizor de al său într-un mecanism de fraudare a obligaţiilor fiscale – rămâne totuşi posibilitatea recalificării juridice şi fiscale a unor operaţiuni (şi chiar a unor activităţi!) ale contribuabilului în baza unor practici identificate de organele fiscale ca fiind „abuzive”. Şi asta în condiţiile în care noţiunea în sine de „practică abuzivă” nu este definită conceptual ca atare în curprinsul art. 7 Cod fiscal şi nici nu sunt stabilite criterii efective în baza cărora să se poată aprecia dacă o tranzacţie sau activitate poate fi calificată ca practică abuzivă.

    De asemenea, deşi în forma actuală a art. 11 cod fiscal, textul de lege impune acum în sarcina echipei de inspecţie fiscală obligaţia de a motiva decizia de reîncadrare fiscală a unei tranzacţii, apreciem această obligaţie ca având un caracter mai mult formal, atât timp cât textul de lege nu reglementează, în continuare, noţiunea în sine de tranzacţie fără scop economic sau atât timp cât nu s-a transpus vreo responsabilitate în sarcina organelor de inspecţie fiscală, în situaţia în care reîncadrarea tranzacţiei respective conduce la emiterea unei decizii de impunere desfiinţate ulterior de instanţele de judecată competente.

    În aceste condiţii, apreciem ca fiind absolut necesară – mai ales în etapa actuală, a unor conflicte evidente între fisc şi contribuabili – reluarea acestei teme şi introducerea (în cuprinsul viitoarelor norme metodologice ce urmează a fi date în aplicarea legislaţiei fiscale) a unor criterii clare şi explicite, în sensul calificării fiscale a unor tranzacţii / activităţi ca fiind fără substanţă şi conţinut economic sau supuse unor practici abuzive.

    Totul, evident, în urma unei dezbateri publice în adevăratul sens al cuvântului şi nu doar de formă, pentru a putea astfel identifica aspectele tehnice cele mai în măsură să diminueze actualele volatilităţi, inadvertenţe şi asimetrii normative şi să conducă la stabilirea unor criterii coerente şi explicite, a căror aplicare efectivă să nu genereze o practică neunitară, de la un caz la altul, privind clasificarea anumitor tranzacţii ca fiind artificiale sau fără substanţă economică.

    În ceea ce ne priveşte, apreciem că noua legislaţie fiscală trebuie să insiste nu pe definirea a ceea ce nu reprezintă o tranzacţie cu substanţă econmică, ci să reglementeze pe fond noţiunea în sine a substanţei economice a unei tranzacţii. Credem că şi necesitatea definirii noţiunii de „comportament fiscal inadecvat” al unui contribuabil este de maximă actualitate, cu atât mai mult cu cât aceasta este tot mai des invocată în rapoartele de inspecţie fiscală, fără a fi însă acoperită de prezentul areal normativ. 

    În caz contrar, degeaba vom avea „pe hârtie” un cod fiscal cu o fiscalitate competitivă, deoarece aceasta ar avea doar un caracter aparent, în condiţiile în care contribuabilii se vor afla permanent sub posibila incidenţă a unor acţiuni abuzive ale organelor fiscale, cu scopul de a se stabili – cu ocazia inspecţiilor fiscale – debite suplimentare de plată în sarcina contribuabililor respectivi.

  • Gabriel Oprea, despre legea pensiilor militarilor: Este un demers reparatoriu

    “Este un demers reparatoriu pe care l-am iniţiat la începutul acestui an şi care s-a bucurat de aprecierea şi susţinerea tuturor instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi a asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi în retragere”, a declarat Oprea, potrivit unui comunicat de presă emis luni de Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

    Gabriel Oprea a apreciat decizia preşedintelui de a promulga legea drept “un pas înainte spre normalitatea modului în care statul român trebuie să-şi trateze militarii şi funcţionarii cu statut special din domeniul securităţii naţionale”.

    “Ca militar, ca parlamentar al României, viceprim-ministru pentru securitate naţională, ministru al Afacerilor Interne şi fost ministru al Apărării Naţionale, voi susţine de fiecare dată orice iniţiativă care va întări domeniul securităţii naţionale şi instituţiile statului de drept. Am făcut asta recent în Parlamentul României şi o voi face de fiecare dată când va fi nevoie” a mai spus Oprea.

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul pentru promulgarea Legii privind pensiile militare de stat. Legea pensiilor de serviciu pentru militari a fost adoptată la 30 iunie de Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decizional, cu 289 voturi “pentru”, 13 abţineri şi un vot împotrivă.

    Actul normativ prevede că au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.

  • Gabriel Oprea, despre legea pensiilor militarilor: Este un demers reparatoriu

    “Este un demers reparatoriu pe care l-am iniţiat la începutul acestui an şi care s-a bucurat de aprecierea şi susţinerea tuturor instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi a asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi în retragere”, a declarat Oprea, potrivit unui comunicat de presă emis luni de Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

    Gabriel Oprea a apreciat decizia preşedintelui de a promulga legea drept “un pas înainte spre normalitatea modului în care statul român trebuie să-şi trateze militarii şi funcţionarii cu statut special din domeniul securităţii naţionale”.

    “Ca militar, ca parlamentar al României, viceprim-ministru pentru securitate naţională, ministru al Afacerilor Interne şi fost ministru al Apărării Naţionale, voi susţine de fiecare dată orice iniţiativă care va întări domeniul securităţii naţionale şi instituţiile statului de drept. Am făcut asta recent în Parlamentul României şi o voi face de fiecare dată când va fi nevoie” a mai spus Oprea.

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul pentru promulgarea Legii privind pensiile militare de stat. Legea pensiilor de serviciu pentru militari a fost adoptată la 30 iunie de Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decizional, cu 289 voturi “pentru”, 13 abţineri şi un vot împotrivă.

    Actul normativ prevede că au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.

  • Propunere Legea salarizării: Spor de 100% în sistemul sanitar pentru zilele lucrate de sărbători

    Iniţiatorii Legii salarizării au prevăzut în propunerea de proiect, obţinută de agenţia MEDIAFAX, mai multe sporuri care să fie acordate în domeniul sanitar.

    Astfel, în unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, unde activitatea se desfăşoară fără întrerupere, în trei ture, personalul care lucrează lunar în cele trei ture, precum şi personalul care lucrează în două ture, în sistem de 12 cu 24, poate primi, în locul sporului pentru munca prestată în timpul nopţii, un spor de 15 la sută din salariul de bază pentru orele lucrate în cele trei, respectiv două ture.

    Documentul prevede şi acordarea unui spor de 100 la sută din salariul de bază al funcţiei îndeplinite pentru munca prestată de personalul din unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, în vederea asigurării continuităţii activităţii, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.

    “Munca astfel prestată şi plătită nu se compensează şi cu timp liber corespunzător”, se arată în documentul citat.

    Personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază. Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază în zilele lucrătoare se salarizează cu un spor de până la 75 la sută din tariful orar al salariului de bază, dar care nu poate fi mai mic de 25 la sută. Gărzile efectuate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, se salarizează cu un spor de până la 100 la sută din tariful orar al salariului de bază, dar care nu poate fi mai mic de 50 la sută.

    Documentul mai stabileşte că medicii care nu au contract individual de muncă cu unitatea sanitară care organizează serviciul de gardă şi care la nivelul acestei unităţi desfăşoară activitate numai în linia de gardă vor încheia un contract individual de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată în linia de gardă şi vor beneficia numai de drepturile aferente activităţii prestate.

    De asemenea, medicii care sunt nominalizaţi să asigure asistenţa medicală de urgenţă, prin chemări de la domiciliu, vor fi salarizaţi pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu un venit determinat în funcţie de 40 la sută din tariful orar aferent salariului de bază şi numărul de ore cât asigură garda la domiciliu.

    “În situaţia în care medicul de gardă la domiciliu este solicitat pentru a acorda asistenţă medicală de urgenţă la nivelul unităţii sanitare publice şi nu poate fi contactat sau nu răspunde solicitării, acesta va fi sancţionat prin diminuarea salariului de bază individual cu un procent între 5-10 la sută pe o perioadă de trei luni, în condiţiile legii”, se mai arată în propunerea de proiect de Lege.

    În raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate, pentru personalul din unităţile sanitare şi unităţile medico-sociale salarizat şi alte categorii de sporuri.

    Astfel, pentru activităţile care se desfăşoară în unităţile de urgenţă neurovasculare, în secţii şi compartimente de neurologie şi neurochirurgie şi care solicită o încordare psihică foarte ridicată, precum şi pentru personalul din unităţi, secţii şi compartimente de boli infecţioase, neonatologie, săli de naştere şi din laboratoarele de analize medicale, care îşi desfăşoară activitatea în condiţii periculoase, se va acorda un spor de până la 25 la sută din salariul de bază.

    Pentru condiţii deosebit de periculoase, leprozerii, anatomie patologică, TBC, SIDA, dializă, recuperare neuromotorie, neuropsihomotorie, neuromusculară şi neurologică, psihiatrie, medicină legală, asistenţă medicală de urgenţă şi transport sanitar, acordată prin serviciile de ambulanţă şi structurile de primire a urgenţelor – UPU-SMURD, UPU şi CPU – secţii şi compartimente de ATI şi de terapie intensivă, secţii şi compartimente de îngrijiri paleative, secţii şi compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, unitatea de îngrijire a arşilor grav, personalul încadrat în blocul operator, în punctele de transfuzii din spital, în laboratoarele de cardiologie intervenţională, în laboratoarele de endocopie intervenţională, precum şi medicii de specialitate chirurgicală, epidemii deosebit de grave şi altele asemenea se va asigura un spor de 45-85 la sută din salariul de bază.

    “Nivelul sporului se stabileşte de conducerea fiecărei unităţi sanitare cu personalitate juridică, de comun acord cu sindicatele reprezentative semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli”, se arată în document.

    Pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, proiectul prevede un spor de până la 15 la sută din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, acelaşi cuantum fiind stabilit şi pentru condiţii grele de muncă.

    Personalul care îşi desfăşoară activitatea cu surse de radiaţii sau generator de radiaţii va putea beneficia de un spor pentru condiţii periculoase de până la 30 la sută din salariul de bază, diferenţiat pe categorii de risc radiologic astfel: 10 la sută la categoria I, 15 la sută la categoria a II-a, 20 la sută la categoria a III-a şi 30 la sută la categoria a IV-a.

    Un spor de până 15 la sută este prevăzut şi pentru unităţile sanitare cu specific deosebit, stabilite de Ministerul Sănătăţii, iar pentru personalul care lucrează în unităţi sanitare aflate în localităţi izolate situate la altitudine, care au căi de acces dificile sau unde atragerea personalului se face cu greutate, s-ar putea asigura un spor de până la 20 la sută.

    În propunerea de proiect de lege se precizează că pentru unităţi sanitare din reţeaua Ministerului Sănătăţii, precum şi pentru cele al căror management a fost transferat la autorităţile administraţiei publice locale, pentru anumite categorii de personal depăşirea procentului de 30 la sută reprezentând suma sporurilor, compensaţiilor şi indemnizaţiilor lunare de încadrare, prevăzute la art. 22 din lege, se poate aproba prin HG iniţiată de ordonatorul principal de credite sau prin HG iniţiată de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne.

    În unităţile de asistenţă socială/centre cu sau fără cazare, pot fi acordate, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri: pentru condiţii deosebit de periculoase – până la 75 la sută din salariul de bază, pentru condiţii grele de muncă – până la 15 la sută, pentru personalul care lucrează în unităţi de asistenţă socială aflate în localităţi izolate situate la altitudine – până la 20 la sută, pentru condiţii periculoase sau vătămătoare – până la 15 la sută şi pentru activităţi care se desfăşoară în condiţii deosebite, cum ar fi stres sau risc – până la 15 la sută.

    “Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare a acestuia se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea sindicatelor sau după caz a reprezentanţilor salariaţilor, în limita prevederilor din Regulamentul, elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens”, se mai arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

  • Un proiect care are în vedere interzicerea mediatizării suicidului, avizat negativ de CNA

    CNA a analizat, joi, o adresă primită de la Guvern-Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul referitoare la o propunere legislativă privind interzicerea mediatizării suicidului şi a tentativelor de suicid.

    După ce a analizat acest proiect de lege, CNA a decis cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de joi (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) să avizeze negativ acest proiect. Avizul CNA este unul consultativ.

    Potrivit CNA, cadrul de reglementare în acest domeniu există, iar cel propus prin acest proiect este nefuncţional din punctul de vedere al tehnicii legislative.

    “Cineva se uită la televizor şi spune «Ia să fac eu un proiect de lege, ca să vadă alegătorii mei»”, a spus membrul CNA Radu Herjeu, referindu-se la acest proiect de lege. “Sigur că aşa ceva nu e normal (mediatizarea sinuciderilor, n.r.), dar există pasaje în Legea audiovizualului care ne permit să sancţionăm. Iniţiatorul, habar n-am cine e, a simţit nevoia unei interzicerii, nu a amendării”, a mai spus Herjeu.

    Acest proiect de lege, care este iniţiat de senatorul UNPR Marian Vasiliev, presupune că “se interzice tuturor mijloacelor media, incluzând posturile de televiziune, radio, presă scrisă (inclusiv ediţiilor online ale acestora) mediatizarea excesivă (dezbateri, opinii ale specialiştilor, interviuri, reportaje, anchete, editoriale etc.) a cazurilor de suicid, precum şi a tentativelor de suicid”.

    Potrivit aceluiaşi proiect, “este permisă doar prezentarea scurtă, sub formă de ştire, fără utilizarea de fotografii sau imagini video, excluzând chiar şi formele atenuate (blurate)”.

    Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă în cuantum de 20.000 de lei, potrivit aceluiaşi proiect de lege.

    Senatorul Marian Vasiliev îşi motivează această iniţiativă legislativă prin faptul că în ultima vreme a asistat “la escaladarea” acestui fenomen cu consecinţe tragice. El precizează că mediatizarea excesivă a suicidului nu face decât să crească presiunea asupra altor persoane care intenţionează să recurgă la un gest suicidal. “Mai mult decât atât, după fiecare act de suicid mediatizat, se constată o creştere rapidă şi imediată a cazurilor de tentativă de sinucidere”, mai spune Marian Vasiliev.

    El precizează că interzicerea mediatizării suicidului şi a tentativelor de suicid “nu reprezintă sub nicio formă o limitare a libertăţii de exprimare a presei”.

  • Un proiect care are în vedere interzicerea mediatizării suicidului, avizat negativ de CNA

    CNA a analizat, joi, o adresă primită de la Guvern-Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul referitoare la o propunere legislativă privind interzicerea mediatizării suicidului şi a tentativelor de suicid.

    După ce a analizat acest proiect de lege, CNA a decis cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de joi (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) să avizeze negativ acest proiect. Avizul CNA este unul consultativ.

    Potrivit CNA, cadrul de reglementare în acest domeniu există, iar cel propus prin acest proiect este nefuncţional din punctul de vedere al tehnicii legislative.

    “Cineva se uită la televizor şi spune «Ia să fac eu un proiect de lege, ca să vadă alegătorii mei»”, a spus membrul CNA Radu Herjeu, referindu-se la acest proiect de lege. “Sigur că aşa ceva nu e normal (mediatizarea sinuciderilor, n.r.), dar există pasaje în Legea audiovizualului care ne permit să sancţionăm. Iniţiatorul, habar n-am cine e, a simţit nevoia unei interzicerii, nu a amendării”, a mai spus Herjeu.

    Acest proiect de lege, care este iniţiat de senatorul UNPR Marian Vasiliev, presupune că “se interzice tuturor mijloacelor media, incluzând posturile de televiziune, radio, presă scrisă (inclusiv ediţiilor online ale acestora) mediatizarea excesivă (dezbateri, opinii ale specialiştilor, interviuri, reportaje, anchete, editoriale etc.) a cazurilor de suicid, precum şi a tentativelor de suicid”.

    Potrivit aceluiaşi proiect, “este permisă doar prezentarea scurtă, sub formă de ştire, fără utilizarea de fotografii sau imagini video, excluzând chiar şi formele atenuate (blurate)”.

    Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă în cuantum de 20.000 de lei, potrivit aceluiaşi proiect de lege.

    Senatorul Marian Vasiliev îşi motivează această iniţiativă legislativă prin faptul că în ultima vreme a asistat “la escaladarea” acestui fenomen cu consecinţe tragice. El precizează că mediatizarea excesivă a suicidului nu face decât să crească presiunea asupra altor persoane care intenţionează să recurgă la un gest suicidal. “Mai mult decât atât, după fiecare act de suicid mediatizat, se constată o creştere rapidă şi imediată a cazurilor de tentativă de sinucidere”, mai spune Marian Vasiliev.

    El precizează că interzicerea mediatizării suicidului şi a tentativelor de suicid “nu reprezintă sub nicio formă o limitare a libertăţii de exprimare a presei”.

  • Când toată lumea era cu ochii la Ponta şi PSD, senatorii au adoptat o lege scandaloasă. Super-privilegiul pe care şi l-au acordat parlamentarii

    Parlamentarii au dovedit, de-a lungul timpului, că cel mai bun moment pentru a adopta prevederi legislative sensibile este când atenţia publicului e atrasă de scandaluri.

    Cum în ultimele două săptămâni, dezbaterea politică s-a concentrat pe plecarea lui Victor Ponta la operaţie în Turcia şi tensiunile din PSD, dar şi din Coaliţie, parlamentarii au lucrat discret la una din legile care are efecte fără precedent în politica românească.

    Senatorii au adoptat o lege scandaloasă. Super-privilegiul pe care şi l-au acordat parlamentarii

  • Decizie de urgenţă! România se pregăteşte să reintroducă prin lege stagiul militar: cine va fi recrutat de la 1 ianuarie 2016. „Situaţia geopolitică o impune!”

    Ministrul Apărării, Mircea Duşa, vrea reintroducerea stagiului militar, iar Parlamentul pregăteşte o iniţiativă legislativă în acest sens.

    „Este un proiect foarte bun pentru România, mai ales din cauza situaţiei geopolitice din Uniunea Europeană”, a precizat iniţiatorul legii, făcând referire şi la conflictele din Ucraina şi Transnistria.

    EXCLUSIV. CINE VA FI RECRUTAT DE LA 1 IANUARIE 2016? Anunţul ministrului Apărării şi a parlamentarilor din comisiile de apărare

  • Avea 80 de magazine de lenjerie intimă în România şi exporta în 50 de ţări. Acum este în insolvenţă, cu datorii de 4 ori mai mari decât cifra de afaceri. Povestea Jolidon

    Retailerul de lenjerie intimă Jolidon, creat acum circa două decenii de antreprenorul local Gabriel Cârlig a intrat în insolvenţă la cererea creditorului J.I.E., potrivit tribunalului din Cluj. Potrivit deciziei Tribunalului au mai cerut insolvenţa mai mulţi creditoril. „Fixează termen de judecată pentru data de 23 septembrie 2015 (…). Dispune conexarea cererilor creditorilor A.B., DGMC, BCR S.A., AFM, S.C. M.E.S.R.L., S.C. A.S.S.R.L. ş.a. (…) cereri care vor fi analizate ca declaraţii de creanţă potrivit art. 66 alin. 6 din Legea nr. 85/2014.” Despre compania J.I.E. nu există date.

    CUM A AJUNS JOLIDON DE LA POVESTE DE SUCCES LA INSOLVENŢĂ

  • Pe cine ajută de fapt legea insolvenţei persoanelor fizice. Cum poţi scăpa dacă nu mai poţi plăti creditul la bancă. Ce spun experţii

    Legea insolvenţei persoanelor fizice protejează debitorul onest, care nu mai face faţă plăţilor, nu clientul unei bănci care a luat credit şi apoi s-a râzgândit şi vrea să dea bunul înapoi, a spus la ZF Live Ion Dragne, noul decan al Baroului Bucureşti.
     
    „Legea vine în completarea reglementării care ţinea sub protecţia legii comerciantul şi răspunde nevoii de protecţie a unor persoane care nu mai fac faţă cheltuielilor, dar nu oricăror persoane. Legea nu e o salvare pentru cei care vor să dea bunul înapoi băncii. E o lege precaută care îl favorizează pe cel care nu îşi poate onora plăţile, exclude categorii importante de persoane fizice şi nu exclude controlul creditorilor.“