Tag: functie

  • Cum a ajuns smartphone-ul un asistent de care omul nu se desparte şi în ce fel a schimbat societatea

    „Ce-ar fi să-mi spui când ai început să urăşti telefonul?“, este replica unui psihiatru în dialog cu un bărbat din povestea SF „Ucigaşul“ a lui Ray Bradbury. Însă aici nu este vorba despre un ucigaş obişnuit, ci despre unul de produse electrice. Ucigaşul cu pricina face asta din cauza faptului că este sătul de tehnologie şi de impersonalitatea produselor precum: telefonul-radio, tele-speakerul şi permanenta conectivitate pe care acestea o oferă. Sună familiar? Pariem că da.

    Această poveste a fost scrisă în 1953, însă este mai de actualitate ca niciodată. Telefonul ca mijloc de comunicare şi-a pierdut funcţia iniţială, cea de comunicare de la distanţă, în urmă cu mai mulţi ani. Acum telefonul mobil este un produs multifuncţional pe care-l avem mai tot timpul în preajmă, un produs care a devenit un obiect important în modul cum oamenii comunică şi funcţionează. „Toţi navetiştii stăteau acolo, obosiţi, şi vorbeau cu nevestele prin radiourile de mână: Acum sunt la colţul străzii 49. Acum o luăm pe strada 61″, scrie Bradbury, în povestea căruia „ucigaşul“ a folosit un dispozitiv pentru a bruia aparatele pasagerilor: „Locuitorii acelui autobuz se văzură deodată siliţi să facă conversaţie între ei. Panică! Se stârni o panică teribilă, ca între animale“.

    Bradbury îşi exprimă temerile legate de evoluţia tehnologiei prin intermediul acestui „ucigaş“. Produsele menţionate în povestirea scrisă în urmă cu peste 50 de ani există astăzi sub o altă formă şi denumire, însă efectele sunt cam aceleaşi sau chiar mai grave. Iar asta o simt pe pielea mea. Fiecare zi de muncă începe cu alarma telefonului, care se află pe noptieră, apoi, cu ochii încă îngreunaţi de somn, ridic telefonul şi lumina albă stridentă mi se lipeşte pe retină.

    Verific notificările, mailurile venite peste noapte, apoi, întins pe spate, intru pe Facebook. Văd o ştire, mai jos o poză a unui amic, apoi un clip se derulează şi tot aşa. Abia peste două-trei minute mă ridic din pat. În perioada în care am documentat acest articol am încercat să fiu mai atent la felul cum românii folosesc telefonul mobil. Cel mai uşor este în mijloacele de transport în comun. Mai tot timpul oamenii stau aplecaţi deasupra telefoanelor, câţiva vorbesc între ei, puţini mai citesc o carte, iar alţii aşteaptă, pur şi simplu.

    Într-o zi, mă aflam în metrou, în drum spre birou, şi am putut constata că, din 11 persoane aflate în vagon, doar eu şi cu încă o persoană nu foloseam telefonul inteligent. Într-o altă zi, într-un restaurant fast-food, la o masă se aflau patru sau cinci adolescenţi şi toţi se uitau în telefon şi din când în când mai aruncau câte-o vorbă peste masă, însă niciunul nu ridica capul din ecranul luminos. Aceste observaţii sunt empirice, însă conturează tabloul societăţii în care trăim astăzi şi în care smartphone-ul a devenit un instrument pe care cei mai mulţi oameni îl consideră indispensabil.

    REVOLUŢIA MOBILĂ

    Telefonul mobil a devenit parte din rutina zilnică a omului modern, un asistent de care nu se desparte, o poartă către ştiri, social media, distracţie şi orice formă de comunicare. Smartphone-urile au penetrat fiecare aspect al vieţii cotidiane. Este unul dintre cele mai fascinante obiecte, care, spre deosebire de PC sau laptop, este mai uşor de personalizat şi funcţionează de multe ori ca o extensie a individului. „Cu ocazia fiecărei sarcini telefonul, de acum un asistent personal, oferă şi fură putere. Oferă putere economisind timp şi scurtând distanţe, conectând o societate obişnuită să comunice verbal. Şi mai oferă putere obţinând aproape instantaneu informaţii. Telefonul eliberează şi îngrădeşte în acelaşi timp: spaţiul de interacţiune nu mai este deloc bine definit (putem fi în altă cameră, în altă clădire, în altă ţară atunci când interacţionăm); dar în acelaşi timp ne obligă să răspundem cât de repede putem“, spune sociologul Andrei Boteşteanu.

    Potrivit studiului Google România intitulat „O zi din viaţa lui Homo Smartphonicus“, smartphone-ul, portofelul şi cheile sunt, în această ordine, cele mai importante trei lucruri pe care românul le verifică să nu le fi uitat acasă. Şi dacă, totuşi, aceştia uită smartphone-ul acasă? „Nu este posibil“, au răspuns 56% dintre respondenţi, în timp ce 11% au spus că, dacă s-ar întâmpla acest lucru, s-ar întoarce de oriunde după el. Un prieten mi-a povestit la un moment dat cum un adolescent de 14 ani l-a întrebat ce jocuri se juca pe telefon când era mic. Prietenul meu a zis că niciun joc, la care tânărul a întrebat cu uimire ce făcea cu telefonul mobil. „Nu aveam telefon când eram mic“, a spus el. Dacă un adolescent de 14 ani nu-şi imaginează viaţa fără telefon mobil, oare ce ne vor întreba în adolescenţă copiii care sunt acum la grădiniţă?

     

  • Concediul şi indemnizaţia de creştere a copilului 2016: Cum se acordă în acest an?

    La cerere, părinţii se pot bucura de concediul pentru creşterea copilului şi de indemnizaţia lunară aferentă, potrivit legislaţiei în vigoare. Pentru ca acest lucru să fie posibil, indiferent că solicitantul este mama sau tatăl, trebuie îndeplinite anumite condiţii şi formalităţi, scrie avocatnet.ro

    Persoanele care au obţinut venituri impozabile în ultimul an anterior datei de naştere a copilului pot să beneficieze la cerere de concediul şi indemnizaţia pentru creşterea acestuia, după cum se arată în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010.

    Cuantumul indemnizaţiei lunare este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni. Totuşi, în funcţie de durata concediului pentru care se optează, acesta are stabilite limite minime şi maxime, ce sunt raportate la indicatorul social de referinţă (care în prezent este de 500 de lei).

    Astfel, limitele minime şi maxime ale indemnizaţiei pentru creşterea copilului sunt următoarele:

    cel puţin 600 de lei şi cel mult 3.400 de lei, pentru părinţii care aleg concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an (sau până la trei ani, dacă este vorba de un copil cu handicap);
    cel puţin 600 de lei şi cel mult 1.200 de lei, pentru părinţii care aleg concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani.

    Citiţi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Google a înfiinţat un departament de realitate virtuală

    Compania Google, deţinută de grupul Alphabet, a înfiinţat un departament de realitate virtuală (Virtual Reality, VR) computerizată, ce va fi coordonat de managerul de produse Clay Bavor, informează Reuters.

    Joshua Cruz, purtător de cuvânt al companiei Google, a confirmat noua funcţie ce va fi ocupată de Clay Bavor în acel departament, însă nu a oferit alte informaţii.

    Potrivit contului său de Twitter, Clay Bavor este vicepreşedinte Google, specializat în Realitate Virtuală.

    În calitate de manager de produs, Clay Bavor a coordonat implementarea unora dintre serviciile-cheie ale companiei Google, precum Gmail, Google Drive şi Google Docs.

    Funcţia sa va fi preluată de Diane Greene, potrivit site-ului Re/code.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • SAP are un nou director general în România

    Compania globală de soluţii software de business şi tehnologie SAP l-a numit pe Mihai Oros în funcţia de director general al subsidiarei locale, începând cu ianuarie 2016.

    Mihai Oros se realătură SAP după nouă ani în cadrul OMV Petrom, unde a ocupat din 2007 diverse funcţii, ultima fiind service line manager, OMV Petrom Global Solutions. Anterior, a lucrat la SAP AG în perioada 2001-2007, iar înainte de aceasta, a contribuit la dezvoltarea departamentelor de IT ale multor companii din România.

    Oros are o diplomă de inginer în telecomunicaţii de la Universitatea din Timişoara. De-a lungul carierei sale a supravegheat dezvoltarea celui mai mare centru de Customer Competence al SAP din Europa de Sud-Est, având o vastă experienţă în dezvoltarea, gestionarea şi implementarea multor iniţiative IT bazate pe soluţii SAP.

    De asemenea, el a condus cele mai mari şi mai provocatoare proiecte SAP ale Petrom pentru toate diviziile de business, crescând performanţa companiei. În plus, fiind fluent în engleză, germană, română şi maghiară, Mihai Oros a fost un speaker de succes la multe conferinţe internaţionale şi a primit numeroase premii pentru activitatea sa.

  • Cumperi o casă, primeşti un Lamborghini gratis. Nu este o glumă, ci o metodă de promovare a unui dezvoltator imobiliar

    Nu este o glumă, ci o metodă de promovare a dezvoltatorului imobiliar Damac. Clienţii care achiziţionează vile sau apartamente (care au un preţ de pornire de 188.401 de dolari) primesc un Lamborghini Huracan, BMW 730i, BMW x6 xDrive 35i şi alte automobile de lux, în funcţie de ce proprietate este achiziţionată, informează site-ul rushlane.com

    Promoţia a început pe 1 ianuarie 2016 şi se termina pe 1 februarie 2016. În funcţie de preţul de vânzare al proprietăţii, automobilul oferit diferă. în cazul celor mai scumpe case, aflate pe “palmierul” artificial Palm Jumeirah, cumpărătorii vor găsi în garaj un Lamborghini Huracan.

    Clienţii îşi primesc automobilele dacă plătesc cel puţin 20% din preţul proprietăţii achiziţionate.

    Promoţia nu este nouă, Damac făcând acelaşi lucru şi anul trecut când a oferit un Lamborghini Aventador pentru clienţii săi.

    Damac Properties a vândut până acum în Dubai peste 14.000 de locuinţe, alte 35.000 fiind în costrucţie (septembrie 2015). 

  • Pizza Hut a lansat o linie de îmbrăcăminte, sub numele Hut Swag. Cum arată şi cât costă. Galerie FOTO

    Hut Swag este numele liniei de vestimentaţie create de lanţul de restaurante de tip fast-food Pizza Hut, originar din SUA, care a scos o gamă de şepci, tricouri, şosete, eşarfe şi ochelari, toate purtând imprimeuri cu felii de pizza. Pe lângă acestea, sunt disponibile şi lenjerii de pat şi skateboard-uri ce ilustrează diferite sortimente şi ingrediente care se regăsesc în pizza din meniul Pizza Hut.

    Pe articolele vestimentare ale colecţiei sunt scrise mesaje precum “Devoted to pizza”, “My pizza, my life” sau “Pizza is bae”, acestea fiind disponibile în mărimi de la S la XXL. Preţurile pentru şepci sunt de 14,99 sau 17,99 dolari, în funcţie de model, iar tricourile costă între 15,99 dolari şi 17,99 dolari, în vreme ce un hanorac ajunge la 34,99 dolari şi o pereche de colanţi costă 49,99 dolari. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este tânărul care a inventat hashtag-ul

    Hashtag-ul (#) – folosit pentru identificarea mesajelor pe un anumit subiect – a devenit o componentă a comunicării digitale. Chiar dacă semnul a fost folosit în tehnologia informaţiei încă din anii ’70 pentru a sublinia un anumit înţeles în momentul programării, abia la data de 23 august 2007 utilitatea hasthag-ului aşa cum o cunoaştem noi astăzi a aparut, datorită lui Chris Messina. După ce a scris primul mesaj pe Twitter folosind semnul, Chris Messina s-a autonumit Naşul Hashtag-ului. El a lucrat anterior la Google în funcţia de developer relations şi ca designer UX pentru Google+.

    Oricine poate folosi hashtag-urile şi nimeni, nici măcar o companie, nu poate deţine un hashtag. Spre exemplu, chiar dacă PepsiCo deţine marca Pepsi, oricine poate folosi hashtag-ul #pepsi. De la Twitter, tehnologia s-a răspândit pe numeroase platforme – Twitter, Facebook, Instagram, Google+, Tumblr, Pinterest.

    Recent, Chris Messina a anunţat că se alătură Uber, în calitate de Developer Experience Lead, fiind prima persoană numită în această funcţie în cadrul companiei.

  • Sever Voinescu, numit redactor-şef al revistei Dilema Veche: Am găsit la Dilema o orchestră perfectă

    “Am găsit în redacţia revistei Dilema o orchestră perfectă, alcătuită din redactori pe care îi cunosc de ani mulţi şi pe care îi preţuiesc. Sunetul Dilemei va rămâne acelaşi în presa culturală românească şi principala mea responsabilitate va fi aceea de a-l păstra nealterat. Tot ceea ce cititorii Dilemei şi iubitorii Dilemei găsesc de ani de zile în această revistă, respectiv spiritul revistei, aşa cum a fost el definit într-un faimos articol fondator semnat de domnul Andrei Pleşu la începuturile revistei, va avea în mine cel dintâi apărător”, a spus Sever Voinescu, pentru MEDIAFAX.

    El a precizat că tranziţia de la un redactor-şef la altul “se va petrece extrem de lin”.

    “Mircea Vasilescu rămâne un membru de bază al echipei Dilema, rămâne în redacţia revistei Dilema şi are toată preţuirea noastră după cei aproape 20 de ani în care a condus impecabil revista Dilema în vremuri mai bune şi în vremuri mai proaste”, a mai spus Sever Voinescu.

    Acesta a precizat că planurile sale concrete privind viitorul revistei Dilema Veche le va discuta mai întâi cu redacţia publicaţiei, urmând ulterior să fie anunţate public.

    Sever Voinescu, în vârstă de 46 de ani, este avocat şi publicist. A fost deputat, în perioada 2008-2012, consilier al Secretarului General al Guvernului (între 1997-1998), secretarul general al Ministerul Afacerilor Externe (între 1998-2000), consul general al României la Chicago (2000-2003) şi coordonatorul programului de politică externă din cadrul Institutului pentru Politici Publice (2004-2008).

    De asemenea, Sever Voinescu este membru al Grupului pentru Dialog Social. El a fost şi comentator politic al ziarului Cotidianul şi colaborator al revistei Dilema Veche.

    Revista Dilema Veche face parte din portofoliul Adevărul Holding, alături de publicaţii precum cotidianul Adevărul şi tabloidul Click!. Directorul fondator al revistei este scriitorul Andrei Pleşu.

    Până în momentul difuzării acestei ştiri, Mircea Vasilescu nu a putut fi contactat de agenţia MEDIAFAX.

     

  • Sever Voinescu, numit redactor-şef al revistei Dilema Veche: Am găsit la Dilema o orchestră perfectă

    “Am găsit în redacţia revistei Dilema o orchestră perfectă, alcătuită din redactori pe care îi cunosc de ani mulţi şi pe care îi preţuiesc. Sunetul Dilemei va rămâne acelaşi în presa culturală românească şi principala mea responsabilitate va fi aceea de a-l păstra nealterat. Tot ceea ce cititorii Dilemei şi iubitorii Dilemei găsesc de ani de zile în această revistă, respectiv spiritul revistei, aşa cum a fost el definit într-un faimos articol fondator semnat de domnul Andrei Pleşu la începuturile revistei, va avea în mine cel dintâi apărător”, a spus Sever Voinescu, pentru MEDIAFAX.

    El a precizat că tranziţia de la un redactor-şef la altul “se va petrece extrem de lin”.

    “Mircea Vasilescu rămâne un membru de bază al echipei Dilema, rămâne în redacţia revistei Dilema şi are toată preţuirea noastră după cei aproape 20 de ani în care a condus impecabil revista Dilema în vremuri mai bune şi în vremuri mai proaste”, a mai spus Sever Voinescu.

    Acesta a precizat că planurile sale concrete privind viitorul revistei Dilema Veche le va discuta mai întâi cu redacţia publicaţiei, urmând ulterior să fie anunţate public.

    Sever Voinescu, în vârstă de 46 de ani, este avocat şi publicist. A fost deputat, în perioada 2008-2012, consilier al Secretarului General al Guvernului (între 1997-1998), secretarul general al Ministerul Afacerilor Externe (între 1998-2000), consul general al României la Chicago (2000-2003) şi coordonatorul programului de politică externă din cadrul Institutului pentru Politici Publice (2004-2008).

    De asemenea, Sever Voinescu este membru al Grupului pentru Dialog Social. El a fost şi comentator politic al ziarului Cotidianul şi colaborator al revistei Dilema Veche.

    Revista Dilema Veche face parte din portofoliul Adevărul Holding, alături de publicaţii precum cotidianul Adevărul şi tabloidul Click!. Directorul fondator al revistei este scriitorul Andrei Pleşu.

    Până în momentul difuzării acestei ştiri, Mircea Vasilescu nu a putut fi contactat de agenţia MEDIAFAX.

     

  • Infractorii folosesc dispozitive cu termoviziune pentru a afla codul PIN al cardurilor celor care plătesc în magazine

    Cei de la themindunleashed.org au demonstrat cât de uşor se poate fura codul PIN introdus de o altă persoană. Experimentul foloseşte imaginile în infraroşu pentru a detecta amprenta termică lăsate asupra dispozitivelor.

    Dispozitivele care “văd” în infroroşu se găsesc acum pe piaţă la preţuri de doar 200 de dolari, mult mai ieftine decât cele disponibile în urmă cu 7-8 ani. Autorii demonstrează cât de simplu este să ataşezi un astfel de dispozitiv unui smartphone, iar ceea ce rămâne de făcut este pur şi simplu o poză a cititorului de PIN.

    Butoanele de plastic reţin amprenta termică, iar în funcţie de intensitate e uşor de determinat care a fost primul buton apăsat şi care ultimul. Astfel, rămând doar două variante posibile pentru codul PIN.