BusinessMagazin

Tag: cauza

  • O scrisoare tuburătoare. Poliţist către fiul său, după tragedia din Colectiv: „Pleacă din ţara asta”

    Tragedia de vineri seara din clubul bucureştean Colectiv, în care 30 de oameni şi-au pierdut viaţa, şi alţi aproximativ 180 au fost răniţi, a impresionat o lume întreagă. La fel de mişcat a fost şi un poliţist din Focşani, care a ales să transmită public o scrisoare emoţionantă către fiul său. Bărbatul îşi îndeamnă copilul să plece „departe de ţară”, arătându-se neîncrezător că în România se va schimba ceva în bine, potrivit Vocea Transilvaniei

    „Rânduri către fiul meu:

    Dragul meu băiat, a sosit vremea, ca în calitate de tată, să-ţi dau un sfat: învaţă, dragul meu băiat, învaţă atât de mult şi atât de temeinic astfel încât să poţi pleca din ţara asta, tara în care bebeluşii ard în maternităţi, tinerii mor în cluburi, sau îşi dau viaţa pentru confortul unor aşa zişi demnitari, tara în care scumpii noştri politicieni sunt surprinşi dormind în timpul şedinţelor, tara în care aceeaşi politicieni, care au depus un jurământ, acela de a sluji cetăţeanul, îşi afundă adânc mâinile în mocirla spăgilor, învârtind sume ameţitor de mari pentru oamenii simpli, iar când sunt prinşi, ceidrept sporadic, sunt victimele sistemului şi a opozanţilor politici.

    Du-te, fiul meu… du-te departe de mega-caracatita urii şi a răutăţii care a pus stăpânire pe sufletele noastre. Du-te departe de ţara asta în care eşti pierdut dacă nu împingi ceva, oriunde! Ţara asta în care e mult mai uşor să cobori în bernă drapelul decât să elaborezi legile în aşa fel încât să nu se ajungă niciodată la situaţii sinistre.

    Ţara în care nimeni nu e responsabil pentru nimic, decât pentru îmbogăţire rapidă şi fără muncă. Du-te, fiul meu, acolo unde n-o să fii în pericolul de a-ţi scrânti glezna în timp ce mergi pe un trotuar care a costat milioane pe hârtie, dar în realitate e plin de găuri, unde n-o să fii în pericol de a-ţi cade în cap tencuiala de pe o clădire veche de 70 de ani, unde nu există pericolul de a te răni sau muri la volan, în timp ce faci slalom printre gropile abia „plombate” , dar care din cauza „vremii potrivnice” , s-au surpat.

    Nu fi patriot şi nu mai suporta mizeriile şi minciunile folosite ani şi ani de către aceeaşi oameni, doar pentru a-şi construi ei palate şi averi. Pleacă din ţara asta în care, ca să-ţi îngropi morţii, trebuie să faci credit la bancă pentru că a ajuns să coste înmormântarea mai mult decât nunta. Pleacă din ţara asta, pentru că s-a ajuns că valoarea unui om să fie dată de grosimea portofelului, numărului de carduri, maşinile conduse sau eticheta de pe haine. Pleacă acolo unde n-o să întâlneşti oameni vorbind singuri pe străzi din cauza grijilor, unde n-o să auzi despre atâtea sinucideri din cauza deznădejdii…. Du-te, fiul meu…dă-ţi şansă să creşti armonios la minte şi în inimă…„, a scris poliţistul Bogdan Tăicuţu pe Facebook.

  • Dacă James Bond ar fi aplicat azi pentru un post de agent în cadrul Serviciului Secret de Informaţii al Marii Britanii nu ar fi acceptat

    Dacă James Bond ar fi aplicat azi pentru un post de agent în cadrul Serviciului Secret de Informaţii al Marii Britanii nu ar fi acceptat din cauza lipsei “inteligenţei emoţionale”, potrivit The Telegraph.

    Cu ocazia lansării noului film James Bond, “Spectre”, Serviciul Secret lansează o campanie de recrutare a viitorilor agenţi. Dar canditaţii nu ar trebui să urmeze exemplul lui James Bond deoarce acesta nu ar putea fi angajat din cauza numeroaselor defecte.

    “Probabil că James Bond nu ar fi acceptat, deoarece lucrul în echipă este extrem de important pentru Serviciul Secret de Informaţii. Agenţii care lucrează pe cont propriu nu au prea mult succes”, potrivit unei surse din cadrul serviciului, conform BuzzFeed.

    Chiar dacă agentul 007 ar fi un agent extrem de bine pregătit, MI-6 caută spioni care au şi o latură sensibilă.

    “Să ai un grad ridicat de inteligenţă artificială este la fel de important pentru MI-6 ca nivelul de educaţie. Caută oameni care fac o adevărată pasiune din interacţiunea cu alţi oameni, care să-i înţeleagă pe ceilalţi, mai ales în unele relaţii interumane extrem de complexe”, a adăugat aceeaşi sursă.

  • Profesoara care a fost ameninţată cu concedierea dacă mai publică fotografii pe Instagram – FOTO

    Mindi Jensen, profesoară şi mamă a patru copii, a început să facă fitness imediat după divorţ. Publică, în mod regulat, poze cu ea de la antrenamente, de la sala de fitness şi de la competiţii de bodybuilding, iar din cauza acestui lucru ar fi putut fi concediată, informează Techinsider.

    Şcoala la care predă a ameninţat-o că o dă afară, după ce a primit mai multe plângeri de-ale părinţilor în legătură cu pozele lui Jensen.

    Şcoala i-a oferit trei opţiuni- fie şterge pozele, fie îşi face contul de instagram privat, fie este concediată, spune ea.

    Nu mi se respectă drepturile. Asta e o chestiune ce ţine de părinţi şi copii. Dacă nu vreţi ca copilul dumneavoastră să nu-mi vadă pozele, atunci trebuie să-i impuneţi restricţii lui, nu mie, a declarat ea.

    Într-un final, reprezentanţii şcoli şi-au cerut scuze şi o lasă pe Mindi Jensen să profeseze în continuare.

  • Micile bucurii dintr-un an prost: băncile au fost în acest an vedetele bursei

    Bursa de la Bucureşti a avut o evoluţie plată în acest an, cu indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, raportând un minus de 1%. Indicele BET-NG, care reuneşte companiile din energie, s-a corectat cu minus 11%, în timp ce bătrânele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, reunite în indicele BET-FI, au scăzut cu circa 1%. Distribuţia de dividende către acţionari, în unele cazuri mai consistente decât în anii trecuţi, le-a adus SIF-urilor bunăvoinţa investitorilor.

    Deşi 2015 se prefigurează ca fiind cel mai prost an din 2011 încoace, investitorii se pot bucura că nu a fost mai rău. Bursa din Varşovia, de exemplu, s-a corectat cu 8%, iar bursa de la Sofia s-a ieftinit cu peste 15% în acest an. Nici bursele mature nu au evoluat prea bine: indicele bursei american Dow Jones are un minus de 3,3%, iar bursa germană a fost prinsă de furtuna Dieselgate şi are un modest plus de 3,5%. Însă bursele mature au recucerit nivelurile de dinainte de criză, lucru cu care bursa de la Bucureşti nu se poate mândri încă. Indicele BET se tranzacţionează în prezent la circa 7.000 de puncte, sub maximul istoric de 10.000 de puncte atins în vara anului 2007.

    În luna aprilie, cea mai bună lună din acest an (plus de 6,6% pentru bursă), indicele BET a recucerit nivelul de 7.400 de puncte, nemaiatins de la prăbuşirea băncii de investiţii Lehman Brothers în toamna anului 2008. Însă nivelul nu a fost menţinut şi din cauza turbulenţelor de pe pieţele externe: teama de un Grexit, prăbuşirea bursei chineze şi incertitudinile privind o potenţială creştere a dobânzii de referinţă de către Fed (Banca Centrală a SUA), prima astfel de operaţiune din ultimul deceniu.

    La extrema opusă s-a situat luna august, când bursa de la Bucureşti s-a prăbuşit cu 8%, trasă în jos de turbulenţele cauzate pe pieţele financiare de prăbuşirea bursei chineze.

    Privind însă în detaliu, o serie de acţiuni s-au desprins de pluton şi au adus investitorilor randamente ridicate, care au ajuns şi la 25% cum a fost cazul titlurilor Banca Transilvania (simbol bursier TLV) sau chiar la 160% în cazul acţiunilor mai puţin lichide, cum este cazul titlurilor producătorului de materiale de construcţii Teraplast Bistriţa (simbol bursier TRP). Luând în calcul dividendele plătite de companii, randamentele totale ajung şi la 77% în acest an.

    Acţiunile producătorului de utilaje Comelf Bistriţa (CMF) şi cele ale Conpet Ploieşti (COTE) au adus investitorilor cele mai mari randamente totale (evoluţie acţiuni plus dividende). La Comelf, acţiunile au câştigat 70% în acest an, randament care se adaugă la un câştig din dividende de 7%. În cazul Conpet, acţiunile au accelerat cu 30%; alături de cele 8 procente din randamentul dividendului, rezultă un randament total de 38%.

    La Romgaz însă, scăderea acţiunilor „a mâncat“ tot câştigul din dividende. Acţiunile Romgaz s-au corectat cu 14% în acest an, iar dividendele au adus un câştig de 10%.

    La Transgaz, investitorii care au încasat dividendele au avut rezultate mai bune decât cei care au mizat exclusiv pe aprecierea acţiunilor în acest an.

    Companiile listate la bursa din Bucureşti au recompensat investitorii cu dividende ridicate în acest an. Cele mai mari randamente ale dividendelor au urcat şi la 12% la companiile mai puţin lichide precum producătorul de confecţii Conted Dorohoi (CNTE), iar, pentru companiile mari, maximele au fost de 10% cum a fost cazul Transelectrica şi Romgaz. (Randamentul dividendului măsoară cât cash primeşte un investitor pentru fiecare leu investit într-o acţiune. Acest indicator este folosit luând valoarea brută a dividendului, însă investitorul încasează dividendul net, după ce i-a fost reţinut impozitul de 16%.)

    Aşteptările investitorilor sunt ca acest indicator să fie peste nivelul dobânzii bancare, având în vedere că investiţia în acţiuni implică asumarea unui risc ridicat.

  • Micile bucurii dintr-un an prost: băncile au fost în acest an vedetele bursei

    Bursa de la Bucureşti a avut o evoluţie plată în acest an, cu indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, raportând un minus de 1%. Indicele BET-NG, care reuneşte companiile din energie, s-a corectat cu minus 11%, în timp ce bătrânele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, reunite în indicele BET-FI, au scăzut cu circa 1%. Distribuţia de dividende către acţionari, în unele cazuri mai consistente decât în anii trecuţi, le-a adus SIF-urilor bunăvoinţa investitorilor.

    Deşi 2015 se prefigurează ca fiind cel mai prost an din 2011 încoace, investitorii se pot bucura că nu a fost mai rău. Bursa din Varşovia, de exemplu, s-a corectat cu 8%, iar bursa de la Sofia s-a ieftinit cu peste 15% în acest an. Nici bursele mature nu au evoluat prea bine: indicele bursei american Dow Jones are un minus de 3,3%, iar bursa germană a fost prinsă de furtuna Dieselgate şi are un modest plus de 3,5%. Însă bursele mature au recucerit nivelurile de dinainte de criză, lucru cu care bursa de la Bucureşti nu se poate mândri încă. Indicele BET se tranzacţionează în prezent la circa 7.000 de puncte, sub maximul istoric de 10.000 de puncte atins în vara anului 2007.

    În luna aprilie, cea mai bună lună din acest an (plus de 6,6% pentru bursă), indicele BET a recucerit nivelul de 7.400 de puncte, nemaiatins de la prăbuşirea băncii de investiţii Lehman Brothers în toamna anului 2008. Însă nivelul nu a fost menţinut şi din cauza turbulenţelor de pe pieţele externe: teama de un Grexit, prăbuşirea bursei chineze şi incertitudinile privind o potenţială creştere a dobânzii de referinţă de către Fed (Banca Centrală a SUA), prima astfel de operaţiune din ultimul deceniu.

    La extrema opusă s-a situat luna august, când bursa de la Bucureşti s-a prăbuşit cu 8%, trasă în jos de turbulenţele cauzate pe pieţele financiare de prăbuşirea bursei chineze.

    Privind însă în detaliu, o serie de acţiuni s-au desprins de pluton şi au adus investitorilor randamente ridicate, care au ajuns şi la 25% cum a fost cazul titlurilor Banca Transilvania (simbol bursier TLV) sau chiar la 160% în cazul acţiunilor mai puţin lichide, cum este cazul titlurilor producătorului de materiale de construcţii Teraplast Bistriţa (simbol bursier TRP). Luând în calcul dividendele plătite de companii, randamentele totale ajung şi la 77% în acest an.

    Acţiunile producătorului de utilaje Comelf Bistriţa (CMF) şi cele ale Conpet Ploieşti (COTE) au adus investitorilor cele mai mari randamente totale (evoluţie acţiuni plus dividende). La Comelf, acţiunile au câştigat 70% în acest an, randament care se adaugă la un câştig din dividende de 7%. În cazul Conpet, acţiunile au accelerat cu 30%; alături de cele 8 procente din randamentul dividendului, rezultă un randament total de 38%.

    La Romgaz însă, scăderea acţiunilor „a mâncat“ tot câştigul din dividende. Acţiunile Romgaz s-au corectat cu 14% în acest an, iar dividendele au adus un câştig de 10%.

    La Transgaz, investitorii care au încasat dividendele au avut rezultate mai bune decât cei care au mizat exclusiv pe aprecierea acţiunilor în acest an.

    Companiile listate la bursa din Bucureşti au recompensat investitorii cu dividende ridicate în acest an. Cele mai mari randamente ale dividendelor au urcat şi la 12% la companiile mai puţin lichide precum producătorul de confecţii Conted Dorohoi (CNTE), iar, pentru companiile mari, maximele au fost de 10% cum a fost cazul Transelectrica şi Romgaz. (Randamentul dividendului măsoară cât cash primeşte un investitor pentru fiecare leu investit într-o acţiune. Acest indicator este folosit luând valoarea brută a dividendului, însă investitorul încasează dividendul net, după ce i-a fost reţinut impozitul de 16%.)

    Aşteptările investitorilor sunt ca acest indicator să fie peste nivelul dobânzii bancare, având în vedere că investiţia în acţiuni implică asumarea unui risc ridicat.

  • Cum a devenit un băieţel de 12 ani erou medaliat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

    Calvin Graham făcea parte dintr-o familie mare, el fiind cel mai mic dintre cei 7 fraţi. Din cauza tatălui abuziv, el împreună cu unul dintre fraţii mai mari au fugit de acasă. Cei doi s-au întreţinut vânzând ziare şi livrând telegrame în weekend, potrivit Business Insider.

    Avea 11 ani când a decis să se înroleze în Marină, dar avea o problemă. Era minor. Ca să pară mai învârstă, Graham a început să se bărbierească şi şi-a modificat vocea, să pară mai adâncă, iar la înrolare a îmbrăcat hainele fratelelui său. “Aveam aproape 1,60cm şi 56 de kg”, a povestit el. Un prieten i-a falsificat semnătura mamei lui Graham, semnătură prin care-şi dădea acordul ca el să fie înrolat. I-a spus mamei lui că se duce în vizită la rude, în schimb el s-a dus la biroul de înrolare. A trecut de inspecţia iniţială, dar dentistul avea să-şi dea seama că nu are 17 ani. “Dentistul îmi tot zicea că am 12 ani, dar eu o ţineam pe a mea şi îi ziceam că am 17 ani. Într-un final, a spus că nu are timp de mine şi m-a lăsat în pace”, a spus Calvin Graham.

    Pe 15 august 1942 a fost înrolat în marina Statelor Unite. Avea 12 ani, 4 luni şi 12 zile, astfel devenind cel mai tânăr membru al armatei Statelor Unite din timpul celui De-Al Doilea Război Mondial. De asemenea, Calvin Graham a fost şi cel mai tânăr erou decorat.

    A fost repartizat navei USS South Dakota şi a fost desemnat să se ocupe de încărcarea tunului de 40mm. Nava a participat la bătălia de la Guadalcanal, unde a fost lovită de 47 de ori de tunurile japonezilor. Una dintre explozii l-a aruncat pe Calvin pe scări, cazătură în urma căreia a fost rănit şrapnel şi şi-a pierdut dinţii din faţă. În ciuda rănilor şi arsurilor suferite, băiatul de 12 ani nu s-a ascuns, ci a ajutat răniţii. “Le-am dat ţigări şi am vorbit cu ei toată noaptea. Am îmbătrânit mult în noaptea aia”, a mărturist el.

    Pentru curajul dovedit a primit “Bronze Star”, medalie acordată membrilor forţelor armate ale Statelor Unite pentru serviciul meritoriu într-o zonă de luptă dar şi “Purple Heart”, medalie acordată membrilor forţelor armate ale Statelor Unite care au fost răniţi în timpul războiului.

    Un an mai târziu, mama sa a aflat unde era şi a informat marina în legătura cu vârsta lui reală. În loc să fie eliberat din servicul militar, Graham a fost închis timp de aproape trei luni. A fost eliberat după ce sora lui a ameninţat că o să povestească presei ce s-a întâmplat.  Calvin Graham a fost eliberat însă medaliile i-au fost retras

    La 13 ani Calvin Graham era un “baby vet”, un băiat care nu-şi găsea locul la şcoală şi a ales viaţa de adult, din nou. S-a angajat ca sudor pe un şantier naval, s-a căsătorit şi un an mai târziu avea şi un copil. La 17 ani a divorţat apoi s-a înrolat în armată. Trei ani mai târziu a căzut de pe un dig şi şi-a rupt spatele. Din pricina accidentului a fost nevoit să vândă reviste tot restul vieţii.

    În 1978, preşedintele Jimmy Carter i-a înapoiat medaliile câştigate, cu excepţia Purple Heart, şi a primit şi o sumă de bani din partea guvernului american.


    Zece ani mai târziu, povestea lui a fost subiectul unui film “Too Young the Hero”.

    Calvin Graham a murit în 1992 din cauza unei boli de inimă.

  • “Bancherul lui Putin” depune plângere împotriva Rusiei de la care pretinde miliarde de dolari

    Serghei Pugacev, un magnat cunoscut odinioară ca “bancherul lui Putin” din cauza influenţei sale la Kremlin, a depus plângere împotriva Rusiei, căreia-i pretinde peste zece miliarde de dolari, după ce imperiul său comercial s-a prăbuşit din cauza căderii în dizgraţia lui Putin.

    Avocaţii lui Pugacev au publicat săptămâna trecută o notificare de creanţe împotriva Rusiei, care este susceptibilă să fie audiată la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată lui Pugaciov, care a solicitat anonimatul. Ei urmează să prezinte reclamaţia la Paris.

    Guvernul rus – care caută să-l aresteze pe Pugacev, pe care îl acuză de deturnare de fonduri şi însuşire ilegală de active, acuzaţii pe care acesta le respinge – nu a putut fi contactat imediat. Moscova luptă deja împotriva unei hotărâri a aceleiaşi Curţi, pronunţate în 2014, prin care este obligată să plătească 50 de miliarde de dolari pentru expropierea activelor Iukos, odinioară cel mai mare producător de petrol din Rusia, al lui Mihail Hodorkovski.

    “Domnul Pugacev a aşteptat răbdător acest moment, pentru a depune această reclamaţie, a doua cea mai importantă după Iukos”, a declarat sub protecţia anonimatului, o persoană apropiată de Pugacev.

    “Vrea să se asigure că persoanele responsabile de preluarea ilegală a afacerilor sale, inclusiv cele de la Kremlin, sunt numite şi făcute de ruşine”, a adăugat această sursă.

    De când a părăsit Rusia, în 2011, Pugacev, în vârstă de 52 de ani, a acuzat aliaţi ai preşedintelui rus că i-au îngenunchiat imperiul, estimat la o valoare de mai multe miliarde de dolari, după care i-au luat o parte dintre cele mai bune active.
    Pugacev a creat Mejprombank (Banca Industrială Internaţională) în 1992, la doar un an după dezmembrarea fostei Uniuni Sovietice. 

  • De ce aş deschide porţile pentru refugiaţi. Între certitudine şi posibilitate

    Sunt, fără doar şi poate, numeroase motive pro şi contra primirii refugiaţilor în România. Personal, mă număr printre cei care sunt de acord cu adăpostirea unor oameni care fug de război sau conflict. Dar sunt deja subiectiv, aşa că voi începe scurta mea argumentare.

    Dilema cu care se confruntă (în mai mare sau mai mică cunoştinţă de cauză) mulţi europeni pare a avea două dimensiuni: cea socială şi cea economică. Socială înseamnă ideea de teamă vs. ideea de empatie faţă de fiinţe umane aflate într-o situaţie dificilă. Cea economică include atât argumente pro cât şi contra (costurile de a găzdui refugiaţii vs. efectele pozitive ale forţei de muncă în economie.)

    Dilema aceasta poate fi însă (şi ar trebui, din punctul meu de vedere) tratată la nivel conceptual. Şi ar trebui tratată astfel de către noi, cei de rând, care de multe ori refuzăm să ne însuşim deciziile luate de alţii.

    Revin: din punctul meu de vedere, dilema refugiaţilor (să o numim aşa) se rezumă la certitudine vs. posibilitate. Certitudinea este că un număr de oameni suferă din cauza unor conflicte pe care nu ei le-au provocat şi pe care ei nu le doresc; chiar definiţia cuvântului “refugiat” explică acest lucru: “Persoană care s-a retras undeva sau la cineva spre a se adăposti, spre a găsi sprijin sau ocrotire în faţa unei primejdii, a unei neplăceri etc.”. Posibilitate este că printre aceşti refugiaţi se află şi unii cu intenţii ascunse, violente sau chiar războinice. Menţionez însă, fiind din nou subiectiv, că mi-e greu să cred că teroriştii ar avea nevoie de un asemenea tărăboi pentru a-şi duce la împlinire obiectivele. Posibilitate este că printre aceşti refugiaţi există oameni care vor aduce plusvaloare economiei, vor deshide peste ani afaceri de succes sau vor conduce companii. Posibilitate este că aceşti oameni, odată încheiate conflictele din Orientul Mijlociu, se vor întoarce acasă.

    Certitudine vs. posibilitate. Putem ajuta fiinţe umane care suferă. Le putem închide porţile, lăsându-i în voia sorţii. Femei, bărbaţi, copii, bătrâni. Posibilităţi sunt multe; certitudinea este una singură.

    Opinie Bogdan Angheluţă, redactor Business Magazin

  • Wes Craven, maestrul filmelor horror, a murit la vârsta de 76 de ani

    Prolificul regizor de filme horror Wes Craven, autorul lungmetrajului cult “A Nightmare on Elm Street”, a murit duminică, la vârsta de 76 de ani, din cauza unui cancer cerebral, a anunţat familia acestuia, citată de Reuters.

    Craven, care a regizat şi celebrul horror din anii 1990 “Scream”, a murit în locuinţa sa din Los Angeles, înconjurat de cei dragi.

    Wes Craven a fost foarte bolnav în ultimii trei ani, însă a continuat să lucreze la mai multe proiecte, inclusiv câteva de televiziune, un volum de benzi desenate şi un nou film, “The Girl in the Photographs”, care va avea premiera la ediţia de anul acesta a Festivalului de la Toronto, ce va avea loc luna viitoare.

    Născut în oraşul american Cleveland, Craven a devenit celebru, cel puţin în lumea filmului horror, cu lungmetrajul de debut, “The Last House on the Left” (1972), care a devenit un clasic al cinematografiei. A început să lucreze în cinema după ce a fost timp de mai mulţi ani profesor de liceu.

    Alte filme ale sale devenite între timp clasice ale cinematografiei sunt “The Hills Have Eyes” (1977) şi “Creatura din mlaştină/ Swamp Thing” (1982). În 1984, “A Nightmare on Elm Street” i-a adus lui Craven recunoaşterea mondială. Filmul, care a costat mai puţin de 2 milioane de dolari, l-a avut în distribuţie pe Robert Englund în rolul Freddy Krueger, un monstru care bântuie un grup de tineri, în coşmarurile lor. Filmul a avut încasări de 25 de milioane de dolari şi a generat opt continuări, un serial TV şi mai multe romane.

    În 1996, Wes Craven a dat din nou lovitura, cu “Scream – Ţipi… sau fugi!/ Scream”, iar, pe parcursul a 15 ani, a regizat alte trei filme din această franciză.

    În 2005, Craven a schimbat registrul, cu “Zbor de noapte/ Red Eye”, un thriller de succes, cu Rachel McAdams în rolul principal.

    Craven a primit premiul pentru întreaga carieră la New York City Horror Film Festival (2012) şi din partea Academy of Science Fiction, Fantasy & Horror Films (1995).

  • Wes Craven, maestrul filmelor horror, a murit la vârsta de 76 de ani

    Prolificul regizor de filme horror Wes Craven, autorul lungmetrajului cult “A Nightmare on Elm Street”, a murit duminică, la vârsta de 76 de ani, din cauza unui cancer cerebral, a anunţat familia acestuia, citată de Reuters.

    Craven, care a regizat şi celebrul horror din anii 1990 “Scream”, a murit în locuinţa sa din Los Angeles, înconjurat de cei dragi.

    Wes Craven a fost foarte bolnav în ultimii trei ani, însă a continuat să lucreze la mai multe proiecte, inclusiv câteva de televiziune, un volum de benzi desenate şi un nou film, “The Girl in the Photographs”, care va avea premiera la ediţia de anul acesta a Festivalului de la Toronto, ce va avea loc luna viitoare.

    Născut în oraşul american Cleveland, Craven a devenit celebru, cel puţin în lumea filmului horror, cu lungmetrajul de debut, “The Last House on the Left” (1972), care a devenit un clasic al cinematografiei. A început să lucreze în cinema după ce a fost timp de mai mulţi ani profesor de liceu.

    Alte filme ale sale devenite între timp clasice ale cinematografiei sunt “The Hills Have Eyes” (1977) şi “Creatura din mlaştină/ Swamp Thing” (1982). În 1984, “A Nightmare on Elm Street” i-a adus lui Craven recunoaşterea mondială. Filmul, care a costat mai puţin de 2 milioane de dolari, l-a avut în distribuţie pe Robert Englund în rolul Freddy Krueger, un monstru care bântuie un grup de tineri, în coşmarurile lor. Filmul a avut încasări de 25 de milioane de dolari şi a generat opt continuări, un serial TV şi mai multe romane.

    În 1996, Wes Craven a dat din nou lovitura, cu “Scream – Ţipi… sau fugi!/ Scream”, iar, pe parcursul a 15 ani, a regizat alte trei filme din această franciză.

    În 2005, Craven a schimbat registrul, cu “Zbor de noapte/ Red Eye”, un thriller de succes, cu Rachel McAdams în rolul principal.

    Craven a primit premiul pentru întreaga carieră la New York City Horror Film Festival (2012) şi din partea Academy of Science Fiction, Fantasy & Horror Films (1995).